Consumarea unei cantităţi suficiente de legume, are valenţe de protecţie pentru organismul uman, combate apariţia multor boli şi influenţează pozitiv buna dispoziţie. Legumele aduc elemente foarte importante pentru viaţa noastră, elemente care nu pot fi stocate de către organismul nostru. În legume se găsesc vitamine, printre altele vitamina C, care stimulează rezistenţa organismului şi procesele de vindecare, fito-substanţele, vitaminele din grupa B, mai ales acidul folic, atât de important pentru femeile gravide.

        Legumele conţin foarte puţin sodiu, iar multe dintre ele sunt bogate în potasiu. Majoritatea oamenilor consumă mult prea mult sodiu, sub formă de sare de bucătărie. Potasiul echilibrează nivelul de sodiu din organism, astfel realizându-se protecţia împotriva hipertensiunii arteriale. Legumele conţin şi fibre naturale, care influenţează enorm nu numai procesele corecte de digestie, ci şi întreaga stare de sănătate.

        Conţin puţine calorii şi sunt sărace în grăsimi, lucru care le predispune pentru a constitui baza multor regimuri alimentare şi de care ne putem convinge folosind tabelele de calorii ale legumelor. Consumându-le în cantităţi mari, putem limita porţiile de produse bogate în proteine, cum ar fi carnea. De o mare importanţă este şi faptul că legumele au o influenţă asupra apetitului nostru sexual, ele fiind considerate un afrodiziac natural.


        Mergând la raionul de legume sau la piaţă, suntem încântaţi de bogăţia de forme şi culori a legumelor: vinetele pârguite, dovleceii gălbui, roşiile suculente... Ne lasă gura apă doar văzându-le! După cum ştim, legumele ne asigură multe avantaje în ceea ce priveşte sănătatea, dar iată că ele devin delicioase ingrediente de bază ale mâncărurilor. Pot fi folosite şi la felurile preparate la cuptor sau înăbuşite, ca adaos la peşte, carne de pui, porc sau vită. Se potrivesc perfect cu nuca, cu arpacaşul şi boabele folosite la bucătăria vegetariană.

        Gătirea mâncărurilor de legume ne asigură noi şi noi experienţe culinare. În plus, dacă sunt preparate corespunzător, acesta sunt bune la gust şi aromate, având şi un însemnat aport nutritiv. Legumele proaspete nu trebuiesc preparate excesiv - cu cât le prelucrăm mai puţin, cu atât sunt mai sănătoase. Trebuiesc consumate cât mai proaspete, crude sau fierte, pentru a nu-şi pierde din vitamine. Aceste produse sunt ideale pentru persoanele care nu doresc să piardă mai mult de jumătate de oră cu prepararea mesei. Sun perfecte şi pentru adolescenţii care abia învaţă să gătească, deoarece se prepară uşor şi sunt un bun punct de pornire în deprinderea artei culinare.

        Congelate sau proaspete? Care este diferenţa? Sunt legumele congelate sănătoase? Legumele îşi păstrează proprietăţile atât la congelare cât şi la conservare. Legumele congelate au o valoare nutritivă importantă şi pot fi combinate cu cele proaspete, de exemplu în excelentele mâncăruri prăjite de tip stir-fry. Legumele conservate sunt foarte uşor de preparat. Îmbogăţesc meniul cu atât de preţioasele fibre. Roşiile din conserve conţin licopen, substanţă cu efect anti-canceros. Știați care este istoria cutiei de conservă?


        Cei mai mulţi dintre noi abia dacă consumă mereu aceleaşi două-trei soiuri de legume. Merită încercat ceva nou. Să descoperim diversitatea frunzelor cărnoase, a delicaţilor muguri încolţiţi, a lujerelor şi tulpinilor! Să experimentăm cu reţete ale diverselor bucătării de pe mapamond, deoarece legumele constituie baza alimentaţiei pe toate meridianele lumii. O planetă întreagă consumă legume, chiar şi atunci când condiţiile de climă fac imposibilă servirea acestora în stare proaspătă. În bucătăria scandinavă, de un mare ajutor s-a adeverit practica de marinare şi murare a legumelor. La polul opus se află bucătăria italiană, în care regină este roşia, şi cea grecească, unde domneşte uleiul de măsline. Să nu uităm de asemenea de rolul important pe care îl au de jucat porumbul şi dovleacul, alimente înscrise pentru totdeauna în cultura culinară americană. Merită de asemenea cunoscută oferta bucătăriei chinezeşti, în care legume orientale, adeseori exotice, joacă un rol foarte important.


        Unii află cu uimire că legumele sunt un excelent material pentru... sculptură. Această artă este cunoscută - se pare - încă din secolul IX, şi a fost practicată la curtea împăraţilor Chinei. Acest nobil meşteşug asigura nu numai un gust desăvârşit al felurilor de mâncare preparate, ci le dădea şi un aspect plăcut. Legumele sculptate sunt şi un cadou de nuntă mai original decât florile, nemaivorbind de faptul că sunt mai durabile.


        Un regim sănătos ne conferă siguranţă de sine: avem un aspect mai plăcut, ne simţim mai bine şi avem mai multă energie. Părerile dieteticienilor şi modele alimentare se schimbă continuu, însă principiul de bază al alimentaţiei corecte rămâne constant. Se recomandă consumarea zilnică, de 5 ori, de legume şi fructe. Nici o altă grupă de produse alimentare nu poate egala legumele din punct de vedere al diversităţii. Legumele dau varietatea alimentaţiei, aduc vitamine, microelemente, fibră şi factori de protecţie ai organismului. V-aţi pus întrebarea care vor fi cele mai populare legume ale secolului XXI? Se prevede o folosire pe scară largă a legumelor din familia verzei, mai ales din cauza conţinutului lor de substanţe nutritive.

        Să profităm deci de aceste binefaceri cotidiene pe care ni le oferă natura, şi ne vom bucura de o formă fizică corespunzătoare, o siluetă zveltă, iar pe termen lung – de protecţia împotriva unor maladii serioase.


        Regimul alimentar pare a avea o influenţă asupra atractivităţii, aşa cum este ea perceputa de către sexul opus. Cercetătorii susţin că, este cel mai bine, atunci când alimentaţia este compusă atât din fructe, cât şi din legume.


        Studiile arată că atât pentru bărbaţi, cât şi pentru femei, cel mai atrăgător este tipul de ten roz. Puteţi obţine un ten frumos printr-o alimentaţie sănătoasa, bogată în legume şi fructe.


        Ceea ce contează aici este culoarea sănătoasă a pielii: cu cât mai luminoasă, cu atât mai frumoasă. Tenul deschis inspiră un stil de viaţă şi o alimentație sănătoasa şi igienică. Un ten perfect sugerează că pielea persoanei respective este oxidata, iar inima este intr-o condiţie bună. Fumătorii şi oamenii bolnavi nu se pot mândri cu o culoare a pielii sănătoasă, prin urmare, se vă vedea diferența dintre ei şi oamenii sănătoşi şi/sau nefumători.


        Pentru a îmbunătăţii culoarea pielii, ar trebui să consumaţi roşii, morcovi, spanac şi portocale. Ele conţin caroten, intăresc rezistența organismului şi protejează de o posibila dezvoltare a cancerului. Este important în a avea cel puţin 5 porţii de legume şi fructe pe zi. De asemenea, puteţi urma bucătăria japoneza, în care sunt permise 10 porţii de verdeţuri în fiecare zi. Datorită unui regim alimentar potrivit, puteţi avea un ten strălucitor şi luminos.


        Dieta generaţiei secolului al XXI-lea trebuie să conţină ceapa – una dintre plantele cele mai vechi cultivate de om.

        Deşi nu este apreciată pe deplin, această plantă trebuie să se regăsească în meniurile noastre, având în vedere calităţile ei terapeutice. Compoziţia chimică a cepei arată că poate fi considerată un adevărat remediu în vindecarea multor boli ale civilizaţiei. În ceapă se găseşte albumină, zahăr, cantităţi mici de grăsime, vitamine din grupa B, C şi A, precum şi flavonoide. S-a stabilit că ceapa reglează transformarea colesterolului în sânge.

        Ruda apropiată a cepei este usturoiul care, asemenea cepei, coboară nivelul colesterolului în sânge şi, graţie conţinutului ridicat de allicină, manifestă proprietăţi antibacteriene şi antimicotice.

        O altă legumă care merită atenţie este ţelina. În medicina populară a ţărilor Extremului Orient, ţelina este folosită şi astăzi în tratarea hipertensiunii arteriale, lucru confirmat de descoperirea recentă a unei substanţe care dilată vasele sanguine.

        Merită de asemenea să ne îndreptăm atenţia asupra sparanghelului, atât de bogat în acid folic şi vitamina C. Sunt substanţe naturale diuretice, iar în ultimul timp se vorbeşte tot mai mult despre proprietăţile antivirale ale sparanghelului.


        Vitaminele sunt substanţe indispensabile pentru buna funcţionare a organismului, unele dintre ele influenţând o creştere corectă. Trebuie să ştim unde putem găsi vitaminele.
        Există 13 vitamine pe care organismul nostru nu le poate produce singur, de aceea trebuie să ni le administrăm prin intermediul alimentaţiei. Ce funcţii îndeplinesc vitaminele? În ce legume le putem găsi?
        Vitamina A - beta-carotenul
» ajută la creştere, protejează vederea şi pielea,
» broccoli, morcovul, varza, varza de Bruxelles, dovlecelul verde, cicoarea, spanacul, salata, măcrişul, pătrunjelul, păpădia, mazărea, dovleacul, soia.
        Vitaminele B1, B2, B3, B6
» răspund de buna funcţionare a sistemului muscular şi a celui nervos,
» vinetele, spanacul, fasolea, salata, lintea, măcrişul, păpădia, mazărea, cartofii, soia, pătlăgelele roşii.
        Vitamina B9
» ajută la producerea, creşterea şi reproducerea globulelor roşii, permite asimilarea albuminelor,
» fasolea în păstaie, spanacul, broccoli, varza, sparanghelul, salata, lintea, cartofii, prazul, fasolea.
        Vitamina C
» sporeşte rezistenţa la infecţii, combate oboseala şi ajută la asimilarea fierului,
» ţelină, broccoli, varză de Bruxelles, conopidă, măcrişul, cicoarea, spanac, salată, napi, pătrunjel, păpădia, ardeiul, ridiche, pătlăgea roşie
        Vitamina D
» fortifică sistemul osos, contracarează scolioza şi îmbunătăţeşte imunitatea
» mânătărci
        Vitamina E
» protejează celulele împotriva radicalilor liberi şi are o influenţă benefică asupra ţesuturilor,
» sparanghel, salată, spanac, fasole, soia.
        Vitamina H
» încetineşte încărunţirea şi căderea părului, îmbunătăţeşte coagularea sângelui,
» ciuperci, morcovi, pătlăgele roşii, spanac.
        Vitamina K
» ajută la coagularea sângelui,
» broccoli, morcov, varză, conopidă, fasole în păstăi, salată, cartofi.
        Vitamina P
» ajută la tratarea sângerării gingiilor, acţionează anti-alergic,
» măceş, varză, pătlăgea roşie, salată, spanac, cartofi.


        Trece mult timp până ce produsele proaspete ajung pe masa noastră. În medie, legumele petrec trei zile pe drum, de la grădină la magazin. Alte trei zile sunt păstrate în frigiderele noastre. Deşi sunt culese în cea mai bună perioadă de recoltare, în timpul acestei călătorii pierd multe vitamine şi minerale, deoarece le folosesc pentru propriul lor metabolism.
Un exemplu în acest sens este fasolea verde care pierde 40% din conţinutul de vitamina C în primele 24 ore scurse de la recoltare. Alte legume şi fructe suferă de asemenea procese de degradare parţială.

        Legumele din momentul culegerii îşi pierd treptat valorile nuritive. Acest proces poate fi însă încetinit.

        Valoarea nutritivă a legumelor congelate este foarte bine conservată, întrucât timpul de la recoltare până la congelare este minim; durează câteva ore. Majoritatea vitaminelor se păstrează foarte bine în congelate sau în legumele în conserve – aşa afirmă dr. Barbara Klein de la Universitatea din Illinois în Champaign, care se ocupă cu cercetarea diferenţei dintre legumele proaspete şi congelate.


        Cea mai mare pierdere se înregistrează la vitamina C (cca. 25%), fiind ceva mai mică în cazul celorlalte vitamine (de ex. la vitamina B1, cca. 10%). Dar pierderea iniţială de substanţe nutritive este compensată de pierderea mai mică pe perioada de păstrare a legumelor congelate. De exemplu, carotenul din produse este protejat prin ambalare, fiind ferit de lumina care îl distruge. Mazărea congelată are cu cca. 60% mai mult caroten decât mazărea proaspătă din magazine - printre altele, datorită expunerii mai mici la lumină.


        Cercetătorii din Societatea Austriacă a Consumatorilor au comparat valorile nutritive ale congelatelor cu cele ale legumelor proaspete importate iarna din Italia, Spania, Turcia şi Israel. Conţinutul de vitamine din mazărea congelată, conopidă, fasole, porumb şi morcov a fost cu mult mai ridicat decât în legumele proaspete aduse din import. Trebuie să ne amintim că legumele proaspete accesibile iarna provin frecvent din sudul Europei sau din nordul Africii şi au un conţinut de vitamine şi minerale net inferior, în comparaţie cu legumele autohtone produse în perioada de sezon.


        Merită de asemenea adăugat că pentru a păstra ce este mai bun, atât în legumele proaspete, cât şi în cele prelucrate, cea mai bună este fierberea lor în aburi sau în cuptorul cu microunde (cu apă puţină).



        Descoperiri noi şi rezultate intrigante ale cercetărilor. Influenţa substanţelor conţinute de alimente, necunoscută până acum asupra organismului uman.

        Compuşi chimici noi descoperiţi în legume.
Influenţa lor asupra sănătăţii noastre se poate dovedi izbăvitoare.

[Trebuie sa fiti înscris şi conectat pentru a vedea această imagine]

        Bioflavonoide
Se găsesc în fructe şi în legume. Încă în anii 70 ai secolului XX erau socotite drept compuşi alimentari fără valoare.
- sunt substanţe puternic antioxidante, putând împiedica formarea tumorilor canceroase.
- consolidează pereţii arterelor (rutina),
- acţionează antiviral (cvercetina),
- temperează reacţiile alergice

        Sulforafen
Se poate găsi în varza de Bruselles, broccoli şi în conopidă
- acţionează împotriva cancerului.

        Poliacetilene
Se găsesc în morcov şi în ţelină
- ca anti-oxidanţi preîntâmpină creşterea celulelor cancerogene.
Monoterpene şi acizi fenolici

        În special usturoi şi soia sunt bogate sursele ale acestora,
-împuţinează nitrozaminele, produse de sistemul digestiv din azotane, care se află în mâncare.

[Trebuie sa fiti înscris şi conectat pentru a vedea această imagine]Sulfidele
Se găsesc în legumele din familia verzei (cruciferae), ca de exemplu ridichie sau varza,
- ajută scăderea tensiunii arterale ,
- preîntâmpină formarea coagulilor în sânge


        Steroli
Se găsesc în castraveţi ,
- ajută scaderea nivelului de coresterol.


        Una din primele recomandări este consumul unei cantităţi mai mare de legume şi fructe în dieta zilnică. „Five a day”, „5 par jour” devin slogane în ţările Uniunii Europene.

        Persoanele responsabile de sănătatea publică din diferite ţări ale Uniunii Europene au stabilit o recomandare comună legată de nutriţia sănătoasă în funcţie de vârstă, (iertati-ma nu stiu ce vorbesc), perioada anului, modul de viaţă.

        Nu înseamnă că trebuie consumate 5 mere zilnic, ci doar îndemnul de a nu uita să introducem în dieta noastra măcar de cinci ori pe zi diferite fructe sau legume sub diferite forme cum ar fi: salate, desert, supe, salate de legume-fructe ex. morcov cu portocale, varză albă cu mere, avocado cu căpşuni, ca şi sub formă de ingredient la piure, suc natural, marinat, pizza, orez sau paste. Efectiv se manâncă mai puţin dar mai bine: mai multe legume şi fructe. Este simplu. Ştim asta dintotdeauna. Dar calculează câte fructe sau legume ai mâncat ieri între un sandwich, un cotlet, cartofi prăjiţi sau o gustare sărată? Aminteşte-ţi : "5 x pe zi". De atâtea ori pe zi un fruct sau o legumă.

        Porţiile exemplare de fructe şi legume în funcţie de vârsta şi sexul
Propoziţiile următoare trebuie considerate numai ca adaosuri la mâncărea consumată în timpul mesei.

        Femeie
jumătate de grapefruit
salată de roşii şi mâncare cu zucchini la cuptor
o legătură de ridichi sau un castravete mic
supă sau compot de fructe

        Bărbat
suc de grapefruit
salată cu brânză de capră cu fasole şi carne
banană sau ţelină verde prăjite cu sare
mâncare din cicoare şi şuncă, salată verde, mazăre marinată în vin

        Adolescent
cereale cu fructe proaspete
salată de castraveţi, pui cu mazăre, plăcintă cu mere.
banană, morcov crud, avocado
Pizza Quatro Stagionni (roşie, ciuperci, ardei), salată verde, budincă cu fructe.

        Copil
suc de portocale
prăjitură cu morcovi, cartofi piure, broccoli
compot de fructe sau fructe proaspete
supă, compot de fructe

____________¤___________¤_________
Atât legumele, cât şi [Trebuie sa fiti inscris si conectat pentru a vedea acest link] alcătuiesc o dietă sănătoasă.

Imi place sa mananc legume uneori cand imi da cineva maicamea , bunicamea imi plac mult sunt bune.

Si eu le ador deasemenea, sint foarte bune si sanatoase ,le iubesc

Am zis sa iau legumele pe rand, sa vedem cat bine ne fac si ce contin ele :3


        Din punct de vedere botanic roșia este un fruct.
        Roșia este o plantă nativă a sudului Americii de Nord și nordului Americii de Sud.
        Rosia are un pH acid de 5,5.

    Cum pot combate roşiile mahmureala?

        Consumaţi suc de roşii dacă aţi băut prea mult alcool. Un studiu realizat în Japonia arată că acesta reduce la o treime nivelul alcoolului din sânge. Un bun detoxifiant, sucul de roşii este aşadar un remediu de succes în cazul mahmurelii.
        Cercetătorii japonezi au ajuns la concluzia ca sucul de roşii accelerează semnificativ eliminarea alcoolului de către ficat. Aceasta după ce au observat la subiecţii care au băut alcool cu suc de roşii şi nu cu apă, că alcoolemia a scăzut cu aproximativ 30% după o oră.

        "Această substanţă se comportă ca un radical liber, ca o substanţă agresivă şi atunci ficatul e ajutat mai departe să detoxifice această substanţă tocmai prin componentele pe care le conţine roşia." spune prof. dr. Gh.Mencinicopschi, nutriţionist.
        Medicii japonezi au remarcat şi faptul că alcoolul a dispărut total din organism după 4 ore la cei care l-au consumat împreună cu suc de roşii, faţă de 5 ore la cei care l-au consumat cu apă.

        Pentru a beneficia de toate proprietăţile roşiilor, acestea trebuie consumate cu tot cu coajă pentru toate proprietăţile lor nutritive.
        "Tocmai în acea pieliţă pe care de multe ori gospodinele o îndepărtează din raţiuni gastronomice, estetice, nu ştiu nici eu de ce, conţine acel licopen, aflat printre cei mai puternici antioxidanţi cunoscuţi cu efect anticancerigen şi care o dată cu îndepărtarea acestei structuri se îndepărtează şi acest antioxidant foarte important."

        Reţineţi că roşiile au importante proprietăţi antioxidante, iar în lupta cu mahmureala pot fi aliatele perfecte.

    Supa de roşii: delicioasă şi sănătoasă.

        Nu rataţi salatele, supele, dar şi roşiile la grătar sau înăbuşite. Ca să vă bucuraţi şi iarna de aceste legume excelente, faceţi vara suc de roşii cu 0,5 % sare de mare. E util în tot sezonul rece şi e mai valoros decât roşia proaspătă. Aceasta deoarece licopenul, substanţa activă, se modifică.
        "În momentul în care este roşia prelucrată termic, această formă devine liniară şi e mult mai uşor de asimilat de către corp în urma digestiei" spune dr. Catrinel Macovei, medic specialist diabet şi nutriţie. Aşadar iarna consumaţi zilnic amestecuri făcute în casă din suc de roşii, busuioc şi puţină miere. E util şi un pahar de suc de roşii cu sare de mare şi piper. Iar supa de roşii cu legume trebuie consumată minimum de 3 ori pe săptămână. Nu uitaţi că în aceste produse să puneţi şi o linguriţă de ulei de măsline extravirgin.

        "Biodisponibilitatea licopenului creşte nu numai dupa tratamentul termic al roşiei, ci şi dacă adăugăm puţină grăsime. Uleiul de măsline facilitează şi mai mult absorbţia acestui antioxidant" spune prof. dr. Gh Mencinicopschi, nutriţionist. E utilă şi o linguriţă de unt natural cu 82% grăsime adăugată când supa se află deja în farfurie şi nu e fierbinte. Untul are un efect antiinflamator la fel ca roşia. Dar sucul de tomate nu este doar antiinflamator. Se constituie drept unul dintre cei mai puternici factori antitumorali cunoscuţi. Bărbaţii spre exemplu au nevoie zilnic de o doză de suc de roşii ca să îşi reducă substanţial riscul cancerului de prostata.

        Şi când mergeţi cu avionul, aveţi grijă să beţi suc de roşii natural în timpul zborului, dar şi în zilele următoare călălătoriei la altitudine.
        "Sunt studii relativ recente care arată că atunci când zburam cu avionul e instalează un status procoagulant, deci sângele ar tendinţa să coaguleze" spune prof. dr. Gh Mencinicopschi, nutriţionist. Acest status se poate păstra 2-3 săptămâni. Sucul de roşii consumat zilnic în această perioadă va readuce sângele la o consistenţă normală.

_________________
Cam atat am putut gasi. Eu sper sa fie de ajutor ^^

Eu cred ca mananc 100 de portii pe zi de legume Nu ma pot opri Are delicious
Si cu subiectul astaaa... Fuu.. Mananc si mai mult =))