Capitolul 7-> Deja-vu
Dupa o baie romantica, visele ma invadau, ma simteam ca si cum dorintele mi se implineau rand pe rand. Bratele brunetului ma purtau catre o lume necunoscuta mie, o lume in care nimic nu putea fi rau atat timp cat eram langa el. Fiecare mangaiere si fiecare "te iubesc" rostit erau depozitate intr-un coltisor al sufletului meu. Mainile sale ma poarta catre tarm, ca un frumos final al dansului iubiri savarsit de noi. Stau ghemuita la pieptul sau fierbinte, atat de fragila si neajutorata. Depind parca de dragostea lui, dragostea demonica dar dulce, acea iubire fara de care eu nu mai pot trai. Am nevoie de corpul si sangele lui care pentru mine inseamna viata.

-Uhm..Sasuke! Acele perle negre se deschid si ma privesc intr-un fel intrebator.
-Cat timp corpul meu va depinde de sangele tau? Vreau sa spun cat timp trebuie sa te mai ranesc ca sa pot trai? spunand asta las privirea in jos iar o lacrima cristalina curge nestingherita pe obrazul meu sfarsind pe nisipul rece.
-In primul rand nu ma ranesti atat timp cat depinzi de asta, iar in al doilea rand ai nevoie de sangele meu pana cand iti vei obisnui corpul cu noua transformare. Ochii lui priveau luna iar sclipirile de argint ce ma fermecau nu intarziau sa apara.

Se ridica, eu urmandul timida si ne indreptam cu aceasi rapiditate de mai devreme, eu comoda in bratele lui, ne indreptam catre un loc total necunoscut psihicului meu. Un loc intunecat dar totusi placut, cu podeaua pavata cu pietre de mari dimensiuni, cate un felinar ce lumina slab o mica parte din peretele sumbru de culoare crem-prafuit. Mergem ce mergem si intram intro camera alba, canapeaua alba si parchetul aceasi culoare, peretii crem se imbinau perfect cu armonia de culori pure ale incaperi.

Scobitura din dealul in care intrasem imi era necunoscuta mie, dar un sentiment vag de dejavu isi facuse aparitia atunci cand brunetul ma lasa jos si se indreapta catre un raft cu carti de unde scoate o carte cu copertele ingalbenite. O scutura de praf si vine, asezandu-se pe canapea langa mine incepe sa citeasca cu voce tare din filele ei. Inima incepe as imi bata tare parca vrand sa iasa din piept iar minteam mea era plina de imagini neclare. Multe fete de persoane isi fac aparitia si tipete se auzeau printre amintiri. ~Ajuta-ma!! Vor sa ma ia!~ se aude o voce de fetita ce rasuna clipe in sir in mintea mea. ~Nu ma poti lasa! Ajuta-ma!~ vocea acea de copil neajutorat imi invadase mintea, iar trupul tremura.

Strigatele din urechile mele erau din ce in ce mai accentuate si se auzeau si mai asurzitor! Corpul incepe sa mi se zbata incontrolabil dar brunetul nu se oprea din citit in acea limba ciudata. Era ca si cum dorea sa patesc asta. Cad pe podeaua rece, picuri de sange curgand din ochii mei, asta insemna durerea ce o simteam pe moment. Sasuke se ridica si el, lasa cartea si se indreapta catre iesire lasandu-ma singura in imensa incapere.
-U-unde M-mergi? il intreb printre crasnetele de durere ce le aruncam uneori printre dinti. Merge inainte, si merge fara sa se opreasca macar sa ma priveasca cum stateam neajutorata pe faianta tare. Un ras malefic se aude din directia in care se indrepta Sasuke. Totul intra in ceata urmat de cateva licariri de lumina. Corpul mi se prabuseste intr-o balta de sange. Ultimul lucru ce il zaresc este sangele meu ce se imprastia patand faianta alba.

Oare asta are sa imi fie sfarsitul?...


Uite ca am venit intr-un final si cu capitolul 7...o sa fac tot posibilul sa il inchid cat de curand asa ca..nu am ce spune. Sper sa va placa!
Va saluta Angelyy!!!Pupici!!!

dulcii de anunt.nu am cuvinte despre capitol caci am ramas fara ele.yeyyyyyyyyyyy sunt prima care sari cu comm-ul.te astept cu next-ul cat de repede se poate da ?Akatsuki_lavy

wwaaa ms de anunt scumpa dc Dumnezeu a facut sasuke asta sau o fi.........mneaaaa lasa sunt curioasa ce-i poate pielea ce pune la cale si dak Sakura nu are vreun cosmar !!!!!!!!???? ai multa imajinashie ti-a iesit bn ficul(pana akm) AStept cu nerabdare next-ul

Capitolul 8-> Viata revine

    Oare asta are sa fie sfarsitul?...
   Incerc cu disperare sa imi deschid ochii, intr-un final reusind. Albul incaperii imi loveste ochii din plin facandu-ma sa ii micsorez. Ma ridic incet de pe podea si imi privesc mainile alburii,patate de sange, la fel si podeaua. Duc mana la gura si imi dau seama de unde provenea tot lichidul rosu, scurs din mine dar intrebarea e.. DE CE?
   
  Fac un pas catre iesire si vad pe canapea cartea din care citea acum ceva vreme Sasuke. Vreau sa pun mana pe ea dar imi retrag imediat degetele caci imi lasase o arsura foarte frumoasa. Incerc a doua oara dar este la fel, cartea ma arde. Imi indrept privirea secata de viata catre celelalte carti din biblioteca si una imi atrage atentia intr-un mod placut. Aceasi coperta, la fel de groasa ca cea de mai devreme dar aceasta nu imi facea absolut nimic. O iau si incep sa o rasfoiesc cu un interes aparte pana cand un titlu scris cu majuscule de sange proaspat imi atrage in special atentia. ~SAKURA HARUNO, BUN VENIT IN LUMEA INGERILOR INTUNERICULUI!~ Ingeri ai intunericului? ce voia sa spuna cu asta?

    Cartea imi raspunse cu acelasi sange de mai devreme: ~Sunt multe legende despre demonii lumini si ingerii intunericului, este imposibil sa nu fi auzut macar de una singura. Cea mai importanta legenda, fiind o intamplare reala nu o legenda, a avut loc acum fix 666 de ani. Repetarea numarului 6 a fortat alegerea unui nou inger intunecat de insasi Demonul Suprem. Viitorul inger este ademenit si daca nu se lasa muscat de catre demon de bunavoie nu se poate transforma. Tu insasi l-ai rugat pe Demonul Suprem sa te muste iar el asta a si facut.Transformarea ta a avut loc, in sanctuarul luminii, de acea tu esti un inger al intunericului. Legenda spune ca la fiecare repetare a unui numar, acest lucru fiind din 111 ani in 111 ani, Demonul Suprem poate alege un nou inger sa ii se alature in conducerea miilor de demoni. Acest inger devenind in cele din urma Ingerul Suprem.

    Mai pe scurt, sa nu te bag in ceata, tu esti noul Inger Suprem iar Sasuke Demonul Suprem. Eu deasemenea am fost un Inger, la fel ca tine, dar tatal meu a fost un mare vrajitor si a reusit sa imi sigileze sufletul in aceasta carte. Numele meu este Kushina si am fost o adolescenta naiva ca si tine, pana cand l-am intalnit pe Sasuke, m-a transformat si tatal meu de furie mi-a sigilat sufletul in aceasta carte in care sunt prinsa de 333 de ani.~ Ochii mei raman atintiti la pagina galbuie pe care sunt insiruite cuvintele care acum imi rasunau in minte. Vampirii nu sunt reali insa exista demoni..ingeri..iar acum eu sunt unul dintre ei.


**P.O.V Author**
     Viata fetei sa schimba radical, din viata normala cu prieteni si familie, scoala si distractie se transforma brusc intr-o viata fara prieteni, fara familie, fara o persoana in care poti avea incredere.
     Pasii brunetului erau indrumati de licaririle lampilor ce luminau slab coridorul. Sunetele se opresc in fata unei usi Inchise la culoare, masive. Trei ciocanituri se aud, urmate de un -Intra!- stins.
    -Cum te mai simti? vocea brunetului sparge tacerea.
    -Sunt din ce in ce mai bine. Ea ce face?
    -Am lasat-o sa isi admire noua viata. Transformarea a fost un adevarat succes. In caz ca nu era eficient ar fi trebuit sa plecam din nou, si din nou pana ce o gaseam pe cea care va fi urmatoarea mea sotie.
    -Lasa vorbaria si dute si adu pilulele alea blestemate. Macar atat poti face pentru tatal tau!
    -Imediat tata! Spune cu o voce supusa baiatul, plecand in camera alaturata si intorcandu-se cu un flacon de medicamente.
    -Intoarcete la ea. Sti ca nu trebuie lasata nesupravegheata pana cand nu se transforma in totalitate. Dute la ea si fa ce sti tu mai bine. Contez pe tine, Sasuke sa ai grija de mostenitoarea noastra caci alta nu vom mai gasi.
    -Am inteles, tata! Spune brunetul lasand privirea in jos si parasind camera.
     Pasii se aud in ecou pe coridorul lung, urmand calea intoarsa de acum ceva vreme. Sakura statea pe canapea, cu cartea in mana privind absenta copertile ingalbenite de timp. Intr-un final o lasa pe masuta. Lasandu-si capul pe spate, gandurile o asaltau -Ce se intampla? E usor de explicat sau eu nu inteleg absolut nimic din ce s-a intamplat cu mine in ultimul timp? Stiu un singur lucru, anume ca Sasuke nu este mai mult decat un tradator si nu ma iubeste. Dar mai stiu ca trebuie cu orice pret sa plec de aici, oriunde ar fi locul asta. Trebuie sa fac asta! Trebuie!- isi repeta in minte, incurajandu-se singura poate asa va prinde forte sa evadeze. Sasuke statea in pragul usii, privindo cum adoarme cu capul lasat pe spate, parul ciufulit si slabita. Se apropie de ea, o saruta pe frunte urandu somn usor, mai apoi parasind incaperea.


     Imi pare rau ca este scurt dar sper ca urmatorul sa fie mai lung si sa nu mai asteptati atat! Poate voi aduce next peste cateva zile sau nu stiu cand voi mai intra pe forum! Angelyy va pupa si va roaga sai lasati parerea voastra :) Sayonara! :**

oh deci sunt prima .   pai dupa atata timp ai pus doar atat.....ce se-ntampla cu tine ... asa de scurt ..sau vrei sa ne vedem la un proces ...Pentru ca mie nu-mi e greu sa te dau in ....iarta-ma delirez :) a devenit interesant Sakura inger ,si taicasu lui Sasuke ce e o sclofecitura cu un singur ochi sau fara par.....Ce? sunt si eu curioasa!
  Astept next!

Capitolul 8
     In spatele cortinei


  In camera micuta, cu draperii albe, razele soarelui impodobind trupul firav al fetei ce dormea cu parul ravasit, noantele de rozaliu impanzind suprafata pernei si pleoapele acoperindui ochii verzi, linistea era stapana, si somnul imparat. Usa se deschide usor, facandu-si aparitia tanarul brunet. Pasii il indrumau usor catre patul in care dormea frumoasa faptura, micile scartaituri ale podelei facandui subconstientul sa tresara, urmate de un ~Ai dormit bine?~ spus cald, grijuliu.
     -Conteaza? spune aceasta cu tristete in glas. Pasii lui Sasuke se indreptau spre pat, acesta se aseaza, lund-o in brate pe rozalie, uimita de gestul sau scoate de sub patura cu care era invelita, scoate mai mult foi si le rasfoiesete cateva secunde, apoi striga in gura mare:
   -Asta nu este in scenariu!!!
   -Gandeste-te ca a fost un bonus! spune Sasuke cu un zambet smecher pe fata.
   -Ce se intampla aici?? Nu avem tot timpul din lume oameni buni! Intervine regizorul, care strangea intr-una din maini o minge mica.
  -Uite vezi? Iarasi ne provoci intarzieri baaaka!Puteam termina scena asta inainte de pauza de masa daca nu te dadeai tu mare! Spune Sakura catre Sasuke cu un ton autoritar. Inainte ca Sasuke sa mai poata scoate un cuvant, Sakura se ridica, coboara din pat si se indreapta catre cabina sa, acolo unde o asteptau Hinata si Naruto.
 -Bine amorezilor, mergem? Naruto si Hinata se privesc intrebator, in timp ce Sakura se intorce dand sa plece, scoate un oftat si spune:
 -Este pauza de masa!
    Fetele celor doi s-au luminat, urmand-o pe fata pana intr-o incapere micuta, cu mai multe mese, pe care erau asezate tot felul de mancaruri, fiecare luand ce isi doreau se aseaza la o masa si incep sa manance.
  -Hei Sakura cum a fost azi la filmari?
  -Ca de obicei Naruto.. Sasuke iar a facut o figura demna de el.
  -Ce? spun Naruto si Hinata in acelasi timp?
  -Nu a respectat scenariul si din cauza asta am pierdut timp. Nu stiu ce este in mintea lui! Stie ca am ramas in urma cu filmarile si el se gaseste sa se abata de la scenariu!!
  -Mai mai! se aude o voce masculina in spatele rozaliei. Hai spune-mi drept Sakura, chiar nu ti-a placut deloc?
  -Mai bine imi mancam propria mana decat sa ma las imbratisata de tine. Sti ca am acceptat sa fac filmul asta din lipsa de bani, iar tu acum ma faci sa cred ca mai bine muream de foame. Spune Sakura ridicandu-se cu farfuria in mana si plecand catre cabina sa.
  -Chiar atat de rau sunt? Incat sa nu ma suporte? Uhh ce chin.. sopteste Sasuke indreptandu-se catre masa lui, acolo unde il astepta Karin.
  -Ce s-a intamplat scumpitel? spune ea cu o voce pitigaiata si o fata demna de un film xxx.
  -Ti se pare ca s-a intamplat ceva Karin? Veziti de treaba ta! Spune Sasuke iar aceasta pleaca maraind la masa ei.
  -Nu vei scapa cu asta,Uchiha! Spune ea intreptandu-se catre masa unde erau Suigetsu si Itachi, fratele lui Sasuke.
  -Ce are fratiorul tau de e in felul asta Uchiha?
  -In primul rand numele meu este Itachi. In al doilea rand, stie sa se fereasca de pericole! spune el chicotind.
  -Atunci sa se fereasca de altcineva, nu de mine.
  -Dar de unde sti ca tu nu reprezinti un pericol?
  Cu replica asta, Karin ramane muta vazandu-si de mancarea ei.
   Inapoi la masa noastra, Naruto si Hinata isi faceau ochi dulci in timp ce Sakura era bosumflata..
  -Hey Hinata...um.. ai planuri ai in seara asta? spune Naruto rosind in timp ce isi tinea mana dreapa la spate.
  -N-nu nu am.
  -Grozav! Poate iesim prin centru, daca vrei..
  -Da... spune rosind.




      Nu stiu ce sa fac pentru ca nu prea mai am nici o idee cum il pot cuntinua..voi vedea eu. Pana atunci va saluta Angelyy! Pupici!