Save me from myself.

Subiect: Save me from myself. Dum 14 Apr 2013, 23:01

Salut, cartofi! Am scris multe fanficuri si da sunt o persoana groaznica, dar nu m-am abtinut. Ca orice alta lucrare titlul va prinde sens pe parcurs. Este un fan fic Fairy Tail. E destul de original pe aici ca sa zic asa. Inainte de toate:
-Nu detin drepturi asupra: personajelor, pozelor sau muzicii.
-Nu imi asum nicio raspundere pt daunele emotionale-Totul este pur FANMADE!
Asa am invatat ca se face, e mai sigur. Sper sa va placa. Numai bine si o seara placuta.

Save me from myself.
Capitolul I
Save me from myself. Tumblr_ml85vopEcM1rkq2gvo1_500

-Lucy, Lucy, trezeste-te! o voce cunoscuta se aude incetisor.
Mi-am deschis ochii si am observat ca se afla cineva deasupra mea, ochii negri si par rozaliu. M-am ridicat in capul oaselor si m-am frecat putin la ochi pentru a scapa de starea de somnolenta.
-Oh, buna dimineata, Natsu! Iarasi ai dormit aici sau m-ai privit in timp ce dormeam? spun razand, iar deodata incep sa tusesc puternic.
-Nu tocmai. Am venit acum cincisprezece minute sa-ti aduc ceaiul de plante de la Porlyusicsan-san pentru gripa. Astazi voi avea grija de tine, deci nu-ti fa griji.
Cand am auzit asta am inceput sa rad, dar eram totusi fericita pentru ca Natsu va avea grija de mine. Nu mi-l imaginam facand pe asistenta, ar arata hilar intr-o asltfel de uniforma. In cel mai rau caz ar putea lua si el raceala de la mine si totusi simteam ca lipseste ceva. Stiu, nu este Happy prin preajma, nu-mi spune ca iarasi s-au certat de la vreun peste. Intr-un final, aflu ca el era prea obosit dupa slujba de ieri. Ma ridic repejor din pat si merg sa fac un dus fierbinte, iar Natsu merge sa pregateasca micul dejun, sper doar sa nu-mi sparga toate farfuriile. Imi pun pijamalele in cosul cu rrufe si intru in dus. Au trecut deja doua zile de cand sunt bolnava, iar Maestrul Makarov m-a lasat sa raman acasa pentru a ma recupera, nu era chiar asa grav, dar a insistat. Deja le simt dorul celor din ghilda, ma intreb ce au mai facut si in ce belele au intrat.
Dupa dus imi iau repede o tinuta cat mai confortabila si merg spre bucatarie, iar spre surprinderea mea, nu era nimic in flacari si il gasesc pe Natsu purtandu-mi sortul violet. Clatite cu sirop, chiar asta-mi doream in aceasta frumoasa dimineata de primavara. Aerul era putin rece, dar soarele se strecurase prin norii mari, era totusi ceva ciudat la mijloc. Natsu luase in serios foarte mult problema cu gatitul, nu l-am mai vazut asa, sigur este ceva ce nu-mi spune.
Stii nu trebuie sa te dai peste cap cu totul, imi era de ajuns un bol cu cereale cu miere. Este ceva ce nu-mi zici?
- Nu e nimic special, doar ca mi-as fi dorit sa merg si eu cu restul echipei in slujba de astazi, dar am preferat sa am grija de tine astazi si maine. Oh, ia te uita, masa este gata! Atunci bucatarul s-a intors spre mine cu zambetul larg si farfuria plina cu clatite. Nu stiam ce este mai atractiv, mancarea sau el, era mai aratos ca de obicei sau este de la gripa? Nu ezitam si ne punem pe infulecat, iar ca de obicei Natsu manaca mai multe decat mine. Il priveam dragastos si parca toate problemele mele dispareau, cu el prin preajma nu puteam fi deprimata. Nu pot sa cred ca de la strainii care eram am ajuns cred ca cei mai buni priteni, sigur Happy m-ar distruge daca ar auzi asta.
Micul dejun era gata, iar dupa cum este regula ultimul strange masa. Regula asta era oarecum nedreapta, eu sfarseam mereu sa spal vasele, doar pentru ca el infuleca precum un urs. Am adunat farfuriile de pe masa, le-am pus in chiuveta, iar pe Natsu l-am trimis sa-mi aduca cosul cu rufe murdare. Cum nu se putea evita un micut accident din partea neindemanaticului Salamander, aud o lovitura din dormitor si merg sa verific daca totul este in regula, dar nu era.
Toate hainele mele erau imprastiate pe podea, iat Natsu panicat incepe sa arunce cu ele in toate partile incercand sa ma convinga ca se poate descurca singur. Din greseala, sau mai bine zis ghinion, o parte din lenjeria mea ajunge pe geam chiar in strada. Super, acum toata lumea va sti ca am purtat boxeri albastrii aseara! Am alergat repede sa imi strang lucrurile, dar hainele mele erau deja in mainile unui trecator imbracat ciudat: "Frumoasa culoare! Banuiesc ca sunt ai tai, domnisoara?" Rosesc toata si imi iau lucrurile cerandu-mi scuze pentru incident insa, ca de obicei trebuia sa mai apara o problema in plus.
- Hei, tu ciudatule cu sombrero. Nu ai voie sa-i atingi lenjeria intima lui Lucy, nu stii ca astea sunt chestii personale? iar atunci Natsu sare la gatul trecatorului, ce-i drept, era un sombrero caraghios, dar nu asta conta, ci faptul ca cei doi au inceput sa se bata. Nereusind sa gasesc alta solutie, intru si eu in mica lor cearta si reusesc sa-l calmez pe stupidul meu prieten. Imi mai cer odata mii de scuze la bunul trecator ce mi-a inapoiat lenjeria, vai cat de stupid a sunat asta la care imi spune amuzandu-se foarte copios: "Ce iubit posesiv ai. Il inteleg si eu as fi facut la fel." In acel moment am rosit amandoi explicandu-i domnului ca suntem doar foarte buni prieteni, acesta inca amuzandu-se pe seama noastra. Isi ia sombreroul, foarte ciudat, si pleaca intr-o veselie si striga:
- Sa ai mare grija de ea baiete, este speciala!
- Hei netotule, ti-am spus deja ca e doar prietena mea! Doamne ce oameni ciudati trec pe strada ta Lucy, haide sa-ti strangem rufele si apropo chiar imi placeau.
Inca un moment ciudat din viata mea alaturi de Salamander, dar deja m-am obisnuit. Chiar ca m-am facut de prea multe de ori de ras incat sa-mi mai pese ce spun altii. Cred ca cel mai bun tratament pentru mine acum ar fi o plimbare linistita alaturi de prietenul meu, sunt sigura ca m-as simti mai bine. Sper sa nu avem probleme si acolo.
Sper sa nu avem probleme si acolo.
Ne-am luat jachetele si am plecat si poate o vizita doctor si ghilda nu ar strica. Abia astept sa-i revad pe toti, simt de parca a trecut o vesnicie, dar poate asa te simti cand iti este foarte dor de cineva. Hapciu, dar cred ca intai voi trece pe la doctor, sper doar sa scap cat mai repede. Vreau sa ma intorc din nou la ghilda si sa ma pun pe treaba, si asa am ramas fara bani, iar doamna de la chirie sigur imi va face scandal. Ce batranica irascibila!

Da stiuuuu ca v-ati fi dorit sa fie mai lung, dar nah cat poti sa scrii de la miezul noptii pana la ora doua. Nu stiu cand postez next-ul, dar va fi curand, promit. :)

I know that heroes come in many forms and shapes,

but yours is my favourite.

Subiect: Re: Save me from myself. Lun 15 Apr 2013, 17:40

Uite ma ca apar si eu pe aici, cum sa nu comenteze nimeni la asa minunatie de fic? (D) Cred ca prima chestie care m-a atras, pe langa titlu, este faptul ca e un fic Natsu Lucy, cuplu care mie imi place tare mult, mai ales ca pe ei ii leaga o prietenie atat de stransa, incat cred ca ar deveni iubiti mai rau ar strica totul. Oricum, sa nu cobim, caci aici e vorba de ficul tau. Ca o mamica buna ce sunt iti voi spune ca trebuie sa ai mai multa grija la greselile de tastare, pe care le faci mai mult din graba, nu ca nu ai sti. De asemenea, ai grija si la asezarea in pagina, iti sugerez sa scrii cu alineat. Daca nu stii cum, atunci imi poti trimite un pm si-ti voi spune. In timp sigur va evolua relatia dintre astia doi, dar sunt curioasa pana unde esti dispusa sa ii duci, asa ca sper sa aduci nextul curand. Eventual, sa ma anunti si pe mine. lough

Te pup. :*

cruelty is a gift humanity has given itself

Subiect: Re: Save me from myself. Dum 21 Apr 2013, 00:10

Capitolul II
Save me from myself. Tumblr_inline_mkye6z6bJR1qz4rgp

- Spune AAA! mi-a spus doctorul in timp ce ma consulta. Dupa expresia sa faciala parea ca m-am facut mai bine. In sfarsit un lucru bun pe ziua de astazi. Acum tot ce aveam de facut era sa merg la ghilda sa-mi vad prietenii, oare.. cat timp a trecut? O saptamana, doua? Nu conteaza, vreau doar sa ii vad si sa ma bucur de compania lor. Plecam intr-o graba de la doctor, iar afara a incepe sa ploua. Ce pacat, nici macar nu avem umbrela, va trebui sa gasim un loc unde sa ne adapostim pana ce se opreste ploaia. Natsu a fost tacut tot drumul, cred ca e inca putin dezamagit ca nu a mers cu ceilalti. Ma simteam de parca era vina mea, oh stai, chiar era vina mea. Daca as fi avut mai multa grija acum eram cu totii acolo distrandu-ne si probabil distrugand ceva in urma noastra, asta ne facea specialai. Ma bucuram de fiecare secunda pe care o petreceam alaturi de ei, pierdeam notiunea timpului si faceam ce ne place. Chiar si cu certurile noastre tot impreuna am ramas, asta conteaza. Decid sa sparg gheata si sa-l intreb pe Natsu:
- Inca mai esti suparat ca esti aici cu mine plictisindu-te si nu cu ceilalti, nu-i asa?
- Nu, sfinte cascaval, adica sunt un pic suparat, dar tu esti mai importanta ca o recompensa, ma tot gandeam la ceva de cateva zile.
As fi vrut sa-l intreb de ce, dar mai bine nu, sigur o sa-i treaca.
Ia te uita, ploaia s-a oprit. Acum putem sa mergem sa ne distram putin. L-am luat de mana, el a zambit si incepem sa alergam prin balti ca doi copii. Un curcubeu minunat apare pe cer, iar razele soarelui lovesc dincolo de cativa nori pamantul incalzindu-se usor. Hapciu! Nu acum, vreau sa ma joc putin, nu se poate mai tazriu? Deodata simt cum sunt luata pe sus de Natsu care ma asaza la el in spinare: "Haide, te duc gratis pentru ca esti bolnava!"
Intr-un final am ajuns la ghilda, eram atat de entuziasmata de parca as intra pentru prima data. Ma grabesc spre usa cand cineva o izbeste si zboara cam cinci metrii departare de noi.
- Dar a fost doar o greseala, acum nu trebuie sa ma lovesti! O sa-ti preparam alta, gata-gata! Gray, in obisnuita costumatie de zi cu zi.
- Stii costumul lui Adam s-a purtat anul trecut, tantalaule! Natsu si cu mine ne amuzam copios. Regele nud vine, ma imbratiseaza si intram in cladire. Ah, mirosul de acasa..si la fel si agitatia. Totul era pe dos ca de fiecare data, dar tot imi placea. Toata lumea prietenoasa din fire vine sa ma intampine, iar Levy si Happy vin si ma strag in brate cu toata forta. Eram atata de bucuroasa sa ii revad pe toti, parca trecut o vesnicie. Acum inteleg de ce Gray a zburat efectiv pe usa: I-a scapat pe jos prajitura Erzei, mare greseala.
In acel moment a aparut si Maestrul Makarov foarte serios, iar atmosfera se linisteste si vine spre mine.
-Lucy! tresar..si cum mai merge fata? Esti mai bine, draga mea? cu totii am inceput sa radem. L-am imbratisat si ne asezam cu totii sa stam de vorba. Nu s-au schimbat foarte multe intr-o saptamana, cu toate ca peretii au alta culoare, imi place. Am petrecut peste doua ore si jumatate la povesti. Realizez ca Natsu a disparut din nou din peisaj, ma intreb ce lucru prostesc face acum? Ies afara si il vad ca sta de vorba cu Lisanna, iar el era putin frustrat. Indraznesc sa le sparg petrecerea si sa aflu ce se petrece.
- Si ce fac micutei mei aici, ha-ha? ranjind catre cei doi.
-Nimic, doar discutam. Eu nu te deranjez cand stai de vorba cu cineva, esti nepoliticoasa!
Pentru o clipa chiar l-am crezut insa, apoi toti trei incepem sa radem in hohote, iar eu hotarasc sa plec acasa.
Nu apuc sa fac nimic ca Natsu a si insitat sa ma conduca pana acasa, de parca as avea vreo boala grava. O strag in brate pe Lisanna de plecare, iar aceasta il saruta pe obraz pe Natsu. Imi iau jacketa si plecam spre casa, mai bine zis casa mea, sper ca nu are de gand sa stea din nou la mine in seara asta. Mi-am luat la revedere de la ceilalti si le-am promis ca in cateva zile voi fi recuperata complet.
Ce seara minunata! Am hotarat sa o luam pe drumul mai lung sa ne bucuram de frumusetea orasului, cu toate ca este putin cam frig.
-Asculta maine nu va mai trebui sa am grija de mine. Ma simt mult mai bine, poti sa mergi la slujba maine, observ atunci ca Natsu era bucuros din cale afara ca va putea sa merga cu ceilalti. Ne continuam drumul iar cand am ajuns aproape de casa mea micul Slamander se opreste brusc:
-Asculta Lucy, pot sa te intreb ceva.. despre fete?

Pfiuuu o saptamana. :)

I know that heroes come in many forms and shapes,

but yours is my favourite.

Subiect: Re: Save me from myself. Dum 21 Apr 2013, 10:01

Uhuuu, ce capitol. what?lol!

Te rog insa sa structurezi paragrafele mai bine, ca sa pot citi si eu mai usor, ca mi se duc ochii in stanga si-n dreapta tot timpul. Asa, devine interesant, banuiesc ca va fi un fic comic, desi sper sa existe si momente mai dramatice, ori triste, ceva care sa anime intr-adevar actiunea. Oare ce vrea sa o intrebe tantalaul ala? Of, of, nu cred ca vreau sa aflu, dar hai sa vedem. Multumesc c m-ai anuntat, te pup si iti urez spor la scris. a hug

cruelty is a gift humanity has given itself

Hey!! Imi place foarte mult ficul tau! Este destul de interesant si captivant,cu toate ca am ajuns numai la episodul 9 din Fairy Tail! lough

Sper sa aduci next-ul cat mai repede posibil si sa ma anunti si pe mine!! Succes si multe idei bune in continuare!
Yuki
lol damn!

Save me from myself. 1044483_498970610175789_552720076_n

Capitolul III
Save me from myself. 3065149827_1_3_Ama1q4FK

Ezit sa-i raspund si raman fara cuvinte, Natsu... este indragostit? Intr-un fel simteam ceva ciudat in interiorul meu, dar parca si fericire pentru ca a gasit o persoana speciala pe care sa o protejeze si sa o iubeasca. Dau afirmator din cap semn ca il las sa imi adreseze intrebarea, aveam o presimtire ca va intreba ceva stupid.
-Auzi, ce isi doresc fetele? Mai exact ce trebuie sa faca un baiat ca sa faca o fata sa il placa? ma apuca de umeri cu manile lui calde. Si cum sa-i spun ca o iubesc? Dar cum ar trebui sa ma comport cu ea? Fetele sunt facute din zahar caramel si praf de pusca? Oh, stai e mai mult de-o intrebare, dar oricum vreau sa stiu!
Nu imi vine sa cred ce m-a intrebat, nu mi-a mai cerut nimeni sfaturi pentru o relatie. Avand in vedere la cat de "multe" relatii am avut, dar cred ca daca eu nu am parte de cineva cu care sa impart astfel de momente macar prietenii mei sa aibe.
- Wow, chiar iti place de fata aceea, e norocoasa. Pai este mai greu de explicat care este defapt treaba cu femeile, uneori nici eu nu ma inteleg, dar un lucru iti pot spune sigur. Ceea ce isi doresc femeile este libertatea si incredere, mai pe intelesul tau trebuie sa lasi fetele sa isi ia singure deciziile si sa ai incredere ca vor reusi ceea ce isi propun. Chiar daca ceea ce fac este gresit, vor sa te testeze defapt sau cel putin asta am inteles eu din a fi femeie, ti-am zis, nici eu nu ma intelg pe mine insumi.
- Deci, ca o relatie sa mearga trebuie sa ii da libertate femeii sa faca propriile alegeri. Este ca si cum i-ai da drumul cainelui din lesa ca sa poata sa alerge veveritele pana se loveste de un copac, nu?
- Nici chiar asa, il privesc oarecum dezamagita ca nu mi-a inteles discursul, dar esti pe aproape. Deci Salamander este indragostit, ia spune-mi si mie cum o cheama? Sunt cea mai buna prietena a ta, merit sa stiu, iar daca nu-mi spui o sa spun tuturor fetelor din ghilda ca porti boxeri cu navete spatiale si iepurasi si maestrului ca tu i-ai furat balsamul de par pentru ca tu nu mai aveai.
- Eii bine, nu stiu cum sa-ti zic, dar.. dar, atunci suna ceasul orasului care indica ora douazeci si trei. Ia te uita ce tarziu este! Mai bine mergi sa dormi, adica maine o sa fie o zi lunga. O sa iti povestesc eu alta data. Noapte buna! ma imbratiseaza si alerga repede inapoi spre ghilda fara sa-mi mai spuna numele norocoasei. O sa aflu eu si acest lucru, acum mai bine m-as duce la somn. Oh, dar vai, simtind un miros ciudat, pentru numele lui Dumnezeu trebuie sa fac un dus.
Dupa rutina de seara ma asez pe pat cu capul pe perna-mi moale si incep sa ma gandesc la diferite lucruri. Cum ar fi ultima data cand am avut un iubit si daca nu ma insel a fost acum.. patru ani? Unsprezece daca i-am lua la socoteala si pe cei sapte cat am fost inghetati. Pana la urma ce conteaza? Am tot ce-mi trebuie chiar aici: un acoperis deasupra capului si iubire din partea prietenilor mei. Cu toate ca..mai bine nu.
Trecusera zece minute, iar eu inca nu reusesc sa adorm si incep sa-mi imaginez tot felul de scenarii care as vrea sa se intample. Cum ar fi.. sa mananci peste o mie de calorii si sa nu te ingrasi sau ursi panda care pot vorbi. Ok, chestia cu ursii panda a fost stupida, poate ar fi mai bine sa nu ma mai gandesc decat la somn si sigur voi reusi sa adorm.
- In timpul visului -
Ce se intampla? Unde ma aflu? De ce sunt legata la ochi si de ce e atata de frig si umed aici? Aud cativa pasi ce se apropie de mine si simt un suflu rece pe gatul meu in timp ce eram mangaiata pe obrazul stang de o mana foarte fina. Fiecare particica din corp incepe sa-mi tremure de frica. Nu stiam cum sa reactionez si deodata strig: CINE ESTI SI DE CE MA TOT ATINGI?
- Nu te ingrijora Lucy, dragostea mea, eu sunt. Deja m-ai uitat? imi spune incet si calm in timp ce isi coboara mana mai jos de umeri.
Era inconfortabil, mai ales ca nu vedeam nimic si eram legata fedeles de un scaun. Si nu-mi amintesc sa fiu "dragostea" cuiva. Ii cer sa-mi dea drumul sa plec sau cel putin sa ma dezlege la ochi. Acesta accepta si imi da esarfa de la ochi insa, eram oarecum in ceata, au durat doua minute ca sa pot vedea din nou. Dupa ce mi-am revenit, in fata mea se afla un tanar ce statea pe un scaun si se uita insitent la mine. Avea parul lung lasat liber de un albastru inchis si ochii mari albastrii doar cu o nuanta mai deschisa decat parul. Nas mic, barbie ascutita, corp bine facut, imbracat intr-un costum negru, iar pe deasupra un halat alb imaculat, sigur este doctor, ma gandesc. Nu inceta a ma privi intr-un fel care ma intimida, iar sfioasa l-am intrebat: C-Cine e-esti? Acesta incepe sa rada in hohote si sa sa-mi zambeasca miseleste. Isi daduse parul de pe fruntea-i alba si incepe sa-mi explice ca e defapt un savant de douazeci si cinci de ani. In acea clipa observ ca tot ceea ce port este un halat pentru pacienti, ca cele din spitalele comunitare. M-am uitat in jur inca o data si indraznesc sa il intreb care ii este numele, iar acest imi raspunde: "Hans". Intr-un final ma dezleaga si ma ia la brat urcand intr-un salon urias. Era plin de aparate ciudate si solutii dubioase, era fascinant si totodata destul de inficosator. Ne asezam pe o canapea din laboratorul sau, iar Hans se apropie incet incet de mine:
-Acum, draga mea, iti amintesti de mine... de noi? il dezamagesc si ii spun ca nu. Nu este nimic, luandu-ma de mana, iti vei aminti pe parcurs. Ai nevoie de un impuls. In acel moment ma strange de mana, imi apuca barbia si ma saruta lung. Tresar!
- Asteapta, nu te cunosc si sa stii ca nu-i permit nimanui sa ma sarute fara motiv. Acum scoate-ma din maghernita asta! Hans incepe sa rada isteric, iar eu o iau la fuga spre una dintre usi care duce spre un coridor intunecat. Nu ezit si intru acolo cand deodata o voce se aude ca un ecou care striga: "Lucy..Lucy..fugi..vino la mine!" Mama? Mama, tu esti? Te rog spune-mi ca tu esti! La capatul cordorului se vede o figura de femeie. Se poate sa fie ea? Pe masura ce alergam si figura mamei parca se indeparta tot mai mult. Incep sa plang si o strig tot mai tare insa ea nu-mi raspundea. Cand eram la doar un metru distanta, aceasta se preschima in praf, iar eu cad pe podea. Lacrimile imi curg siroaie si nu puteam face nimic sa le opresc. De durere incep sa tip: Ma-Mama ..mama mea? NUUU!
- Sfarsitul visului -
Ma trezesc tipand si totul corpul imi era transpirat, tremurand. Ma uit la mainile mele care si ele tremurau si imi ating fata, inca plang. A fost cel mai ingrozitor vis pe care l-am avut vreodata. Sa fi fost vre-un fel de mesaj? Nu mai conteaza, azi este ziua cand o sa ma intorc la ghilda. Imi sterg lacrimile si incep sa ma pregatesc pentru a pleca de acasa, era deja ora noua.
Dupa o ora ajung la usa ghildei insa ezit sa deschid usa un moment pentru a privi cerul. Acum pur si simplu voi uita visul si va fi totul perfect. Gata, acum pot intra linistita apoi deschid usa: Buna dimi- POC! Ce? Am fost lovita cu un pastrav? Mie-mi place somonul. Cel putin totul este normal..aproape normal. Acum cine si-a aruncat pestele? HAPPY?!

Vai a trecut un pic de timp si scuze daca am greseli, dar este destul de tarziu. O sa-l mai verific maine odata. Noapte buna, sau in alte cazuri, buna dimineata! :))))

I know that heroes come in many forms and shapes,

but yours is my favourite.

Hey!!! Sunt prima nr1

Merci ca m-ai anuntat!! A fost destul de rapid! lough

In fine,sa trecem la subiect: mi-a placut extrem de mult capitolul! Scrii foarte frumos si parca m-ai facut si pe mine sa fiu in acel vis huh?

Mi se pare ca ai o idee originala si interesanta! Dar de cine e indragostit Natsu si ce reprezenta visul lui Lucy?? waiting

Sper sa nu ma tii prea mult in suspans! Deci, spor la scris si succes in continuare!! Nu uita sa ma anunti! kiss

Oky bye!
Yuki
lol damn!

Si desi l-am citit atunci cand l-ai postat, mi-era prea smn ca sa iti mai dau si comm. In primul rand, ai mai multa grija la greselile de tastare si de exprimare, caci sunt destul de multe si cam strica estetica. Apoi, incearca sa descrii mai mult starile prin care trec personajele. Cred ca ai fi putut scoate doua paragrafe bune desciind sentimentele lui Lucy atunci cand a aflat ca Nastu e indragostit. Ai evoluat, dar este loc si de mai bine si stiu ca tu poti, asa ca o sa ma tin scai de capul tau. lough

Hai, spor la scris site pup. :*

cruelty is a gift humanity has given itself

Ce face fetilii? :> =)))
Uite ca am trecut si eu pe aici. Deci ficul este absolut superb. Nu am vazut anime-ul asta, dar ficul tau ma face sa.l vizionez cat mai curand. Chiar asta o sa fac. Sa ma anunti cand pui nextu` si mult succes in continuare. Pupici.

Save me from myself. Tumblrlkjp5nsmmf1qdqlhz

~ If you think I'm just a foolish kid ruled by his emotions, that's fine. Following Itachi's path would have been too childish, the whispering of fools who don't know hatred. If anyone else tries to ridicule the way I live, I'll slaughter everyone they ever cared about. And then maybe they'll understand what it's like to taste... a little of my hatred. ~

My fic => Walls can't stop the music[+16]

Nu cred a trecut aproape o luna, va dau voie sa ma bateti. Ideea e ca am avut scoala si itr-un final este VARAAA! CE sa zic, tot in fata chestiei de metal mi-o voi petrece plangand la seriale cu Dylan O'Brien, dar meh nu ma pot plange. I didn't chose the thug life, the thug life chosed me. Si iata-l!

Capitolul IV
Save me from myself. Tumblr_m23f44AM061r911b4o1_500

Save me from myself. Tumblr_m23f44AM061r911b4o1_500

Este obsolut magnifica senzatia de a fi lovit in fata cu un peste, poate cea mai extraordinare senzatie din viata mea. Glumesc, este groaznic. Stiti cum este sa traiesti in jurul unora ca ei? Uneori ma intreb ce lucruri groaznice am facut in viata mea de m-am pricopsit cu asa prieteni, chiar nu-mi pot da seama. Sunt o persoana minunata. Ma indrept spre tejghea unde Mira-chan ma intampina cu acelasi: "Ce ai vrea astazi la micul dejun, Lucy?" Cea mai putin enervanta persoana din acest loc. Ii cer doar o cafea cu lapte si ma uit imprejur. Nimic nou: Erza savureaza alta prajitura, Natsu se lauda in fata lui Romeo, Cana este deja pe podea, iar Gray este, ca de obicei, fara pantaloni. Nu ma pot plange, altceva mai bun nu am si sincera sa fiu, nici nu-mi trebuie.
Imi termin cafeau si ies putin in curtea ghildei pentru a ma gandi la visul de aseara. Nu am mai avut un asa vis straniu, mai ales cu doctori psihopati sia sa aratosi. Sfinte, ce tot zic aici, cine stie ce plasmuire a mintii mele a fost aia, cu toate ca mereu mi-am dorit sa ies cu un doctor chipes, dar nu unul psihopat ca acela. Poate a fost un semn, poate nu.. nu prea conteaza. Acum voi inchide ochii si voi uita totul siii.. s-a dus. Acum ar fi bine sa imi iau ceva de lucru, s-au dus si banii acestia. Daca acum e greu ma intreb cum va fi cand voi avea copii, mai bine zis daca voi avea copii. Intrebare mai importanta: Oare o sa fiu singura toata viata mea? atunci cineva ma loveste pe spate:
- Haide Lucy, sa ne luam ceva de lucru, mi-a fost dor sa merg cu tine. M-am saturat de Gray si apucaturile lui. Fara tine nu e nostim, asa ca haide sa mergem, am putina treaba dupa aceea!
Atunci Natsu ma ia, ca de fiecare data, brutal de brat si ma obliga sa alergam pana in nu stiu ce oras sa gasim un hot stupid. Sper sa merite osteneala! Este suficient ca trebuie sa merg pana acolo pe propriile picioare, fii blestemat cel caruia i-ai dat lui Natsu raul de miscare si pe cel care mi l-a dat ca prieten! Va urasc pe toti! Cu toate astea, asta-mi face viata mai putin plictisitoare.
Ajunsi in oras plecam in cautarea hotului de bijuterii, super plictisitor. Cred ca am alergat aproximativ trei sferturi dn oras. Alergam in continuare, iar Natsu distruge trei standuri cu fructe si lveste un biciclist, iar eu sunt cea care trebuie sa faca curat dupa cei ca el. Am momente cand il urasc din cale afara, cum ar fi acesta. Intr-un final reusim sa-l prindem pe talhar, arta mult mai bine cu masca pe fata. Il predam, ne luam banii si mergem acasa. Puteam citi nesiguranta din ochii lui Salamander. Tot corpul ii tremura, iar picuri de transpiratie ii curg pe fruntea lui alba. In jurul orei douazeci si doua ajugem la ghilda pentru cina insa, Natsu ma alsa in urma. Se indrepta spre curtea din spate, oare ce pune la cale? Sigur este o alta prostie cu Happy, mai bine nu aflu si totusi..
Incep sa-l urmaresc ascuzamdu-ma in tot felul de tufe cu tepi facandu-mi cateva rani pe brate si picioare. Vad o lumina ca un loc cu multe lumanari si o masa frumos aranjata. Dumnezeule ce foame imi este, dar nu sunt aici pentru mancare. Natsu se apropie spre masa, iar eu incerc sa ma apropii cat de mult pot, pare sa astepte cineva. Se aseaza si bate cu degetele in amsa foarte nervos, cat de straniu, are o cina romantica cu Happy sau ceva in genul acesta? Dupa 5 minute o silueta feminina pare din intuneric insa, nu o puteam vedea foarte bine. Mai face cativa pasi si iese la lumina, era.. Lisanna? Oare chiar ea sa fie? Nu-mi cred ochilor, atsu si Lisanna se intalnesc? Acum totul are sens: intrebarile, secretele, emotiile, totul se leaga. Cred ca ma voi urca in copacul acesta ca sa le aud conversatia, ce vinovata ma simt:
- Deci, iata-ma! Acum suntem singuri si putem..disuta. Deci ce vroiai sa-mi zici? spune Lisanna inrosindu-se. Vai ma simt ca intr-o telenovela.
- Asculta Lisanna, stiu ca nu sunt cel extraordinar tip pe care l-ai intalnit, o ia de mana, te plac. Te plac foarte mult, inca de cand eram copii! Deci intrebarea este simpla: Vrei sa fii pritena mea? ce barbar, dar vai doamne urmeaza raspunsul, ce entuziasmata sunt.
Dar ea nu raspunse, il saruta, si inca cum. Frumos mod de a raspunde, sau cam asa ceva. Deodata aud un sunet cum ca o creanga s-ar rupe. atu ci s-a intamplat nenorocirea: am cazut din copac exact in mojlocul actiunii. Super si prinsa si fara sa vad finalul, desi ar fi fost ceva pe care copii nu-l pot vedea, evident. Cu un zambet tamp pe fata incerc sa inventez o scuze penibila si totusi credibila:
- Eu doar..eu..imi cautam lentilele de contact, nu le-a vazut nimeni, intinzandu-ma pe jos prefacandu-ma ca as cauta ceva. Oh, iata-le!
- Nu poti fi si tu normala o zi, era important pentru mine si tu nici nu porti lentile de contact, toata lumea stie asta.
-Ba port, doar ca nu am spus nimanui si nu mai urla la mine nu eu sunt cel care a ascuns o intalnire fata de prietena lui cea mai buna. Si acum scuzati-ma, dar trebuie.. sa-mi spal broasca testoasa pe carapace! si ies din peisaj.
- Tu nici nu ai o broasca testoasa!
Incep sa alerg dar nu inainte de a striga: "Ba am se numeste..Sheldon!". Ce bine ca am scapat, acum mai bine m-as intoarce pentru cina.

Da m-am uitat la o telenovele in seara asta. Ce n-are voie omu :))) ? Oricum v-ati obisnuit. Are greseli, mi somn si mie. Noapte buna! <3

I know that heroes come in many forms and shapes,

but yours is my favourite.

Yoi <3 Deci.. Mi-e cam rusine c-am aterizat abia acum pe la acest fic, dar am avut ce citi :3 Cu toate ca ultima faza , din al treilea capitol.. ca sa fiu sincera..mie nu prea mi-a...sti tu... Imi vnea sa iau un hamster imbracat intr-o rochie turcoaz si sa mi-l bag in ochi doar ca sa nu citec. Dar asta este, se mai intampla.. Sau sunt doar eu cea care are fantezi ciudate cu hamsteri? Ma rog aici era vorba despre altceva si anume : despre ficul tau. Sii... Eu.. Deja il ador <3 Si nu numai din cauza faptului ca am ras la fiecare propozitie... Nu l-as fi citit daca nu era cu personajele din Fairy tail, dar cand ma gandesc ca am descoperit ficul cautand pur si simplu altceva.. cred ca asta a fost un semn =)))) Oricum.. Astept cu nerabdare urmatorul capitol. Pupici kiss

Save me from myself. Tumblr_mwig0vpXfU1svb9fpo1_500

◀◀ I can't drown my demons, they know how to swim.▶▶

Adoooor acest fic. Clar cand vei pune urmatoarea parte te rooog sa ma anunti. Te astept pe la "Furtuna din Konoha"
happy

):*

https://sasu.forumgratuit.ro/t11084-furtuna-din-konoha -> FICUL MEU

Capitolul V
Save me from myself. Tumblr_mp67ce1tbn1rjjzhgo1_500

Alerg cat ma tin picioarele si incerc sa nu fie stanjenita, dar nu pot. Tocmai am dat buzna peste niste oameni ce erau in pragul de a se saruta. Asa nepoliticos, desi seamana putin cu serialele la care ma uit numai ca o tipa ciudata nu cade dintr-un copac in mijlocul actiunii. Si bineinteles, nici nu spune minciuni atat de neverosimile. Iata-ma si la usa intrarii de la cladirea ghildei, voi lua masa si ma voi duce acasa ca orice om normal si o sa ma prefac, ca nu am vazut nimic.
Intru pe usa ca si cum nimic nu s-ar fi intamplat, totul era normal. Este liniste, poate prea liniste, ma simt de parca oamenii se uita la mine si ma judeca. Erza sparge gheata cand ma invita sa iau cina alaturi de ea si restul fetelor. Imi savuram mancarea in liniste cand cineva imi sare pe cap si striga: "Lucyyyyyy, unde este Natsu? Nu a venit sa ia cina cu mine si Mira-chan ne-a pregatit ceva special!" Era Happy. singura persoana, adica pisica, de care nu aveam nevoie in aceasta clipa. Ma inrossesc putin si ii spun ca nu am nici cea mai vaga idee si imi continui cina alaturi de celelalte prietene ale mele.
Peste vreo doua zeci si cinci de minute de la incidentul meu, se aude usa de la intrare. Sunt chiar Natsu si Liasanna care intra foarte calmi. In momentul ala ma inec cu spaghetele pe care le indesasem in gura, ce nepotrivit pentru o domnisoara si incerc sa nu fac ceva stupid. Toala lumea ii saluta si ii intreaba de ce au intarziat la cina, mai putin eu care ma indopam sa uit. Nu trecusera doua minute ca Natsu imi face semn ca trebuie sa vorbim cu o privire din aceea pe care o folosesti cand bati pe cineva. Incerc sa par calma, ceea ce nu eram si ii raspund ca voi merge dupa ce voi terminat de mancat.
Lisanna il lasa pe Natsu in urma explicand ca va merge sa discute cu sora sa. Siguuuur, acum spunei surioarei tale cum te-ai giugiulit cu un ucigas de dragoni, iar stupida de Lucy a cazut din copac. Voi primi eticheta de "tipa sigura care spioneaza cupluri", foarte tare. In timp ce trecea pe langa masa noastra observ un mic semn pe gatul ei care arata ca un fel de muscatura.
- Wooo, Salamandeeeer! aratand cu degetul spre Lisanna.
Toti ma priveau, iar Natsu arata tot furios. Atunci inventez o scuza jalnica, cum am inceput sa fac in ultimul timp: "Priveste e un gandac mutant pe haina ta. Lasa-ma sa-l iau, vino sa mergem afara tot trebuia sa-mi zici ceva importanta!" folosind un ras fals.
Iesim pana la urma din cladire si mergem in curtea din spate. Sunt mult usurata ca acum nu e nimeni prin preajma sa auda ce lucruri stupide voi spune.
- Lucy, trebuie sa stam de vorba! stand cu spatele la mine pe un ton foate serios.
- Asculta daca are legatura cu ce s-a intamplat acum o jumatate de ora sa stii ca... si ma intrerupe din a-mi termina fraza.
-Nu este asta doar ca, se intoarce cu fata la mine in slow-motion, TE ROOOOG SA NU-I SPUI LUI ELFMAN NIMIIIIC! Ma va ucide probabil cand va afla ca eu si sora lui cea mica pe care tine sa o protejeze mereu si si si.. AAAAH doar nu spune!
-Ha? Asta era? stai linistit nu o sa zic nimic adica pana la urma nu-mi prea pasa, minteam ar fi fost cea mai tare barfa, adica e totul ok pentru mine. Si apropo, vad ca te-ai distrat foarte tare cu gatul ei. Am ochi buni sa stii!
-Ce-ai zis? Oh domane, oh doamne, acum cand o sa vada fratele ei asta o sa fiu mort! imitand un lesin.
Il lovesc de vreo cateva ori si il linistesc spunandu-i ca nu a observat nimeni altcineva in afara de mine. Facusem asta pentru ca eu stiam ca se va intampla. In acea clipa ma ia in brate si-mi multumesc: "Multumesc, ca esti prietena mea, nu as sti ce sa fac fara tine!" Hotaram amandoi sa mergem inapoi in sala inauntru si sa ne vedem de ale noastre.
Cand intram toata lumea era in picioare gat de plecare acasa. Baietii pleaca, iar noi fetele ramanem sa discutam, iar Levy-chan sugereaza sa mergem la spa ca tot este sambata seara. Toate acceptam ne pregateam sa plecam cand cineva ma apuca de brat si ma trage deoparte. Ma intorc si era Lisanna rosie ca un rac la fata straduindu-se sa imi spune ceva. O ajut si o intreb:
Ce se petrece, ce ai vrea sa imi spui?
-Eu.. eu.. eu vroiam sa te rog sa..sa nu spui nimanui ce ai vazut, cel putin nu inca. Fratii mei s-ar supara foarte tare.
- Stai linistita si Natsu m-a rugat acelasi lucru. Linistiti-va nu voi spune nimanui! Acum mai bine am face, ceva cu semnul acela al tau daca nu vrei sa afle nimeni. Haide, spa-ul este in drumul casei mele, voi gasi ceva machiaj acolo. Ghee-hee!
*In planul secundar in gasca baietilor Gajeel simte un fior pe spate*
- Gajeel ce este cu tine? Pari tulburat, intreaba Lilly.
-Simt..simt ca cineva mi-a furat replica!
*Intoarcere in planul principal*
Ajunse la spa cerem un bazin pentru cateva ore. Acolo ca de obicei se tin discutiile fetelor referitoare la baieti si viata personala. Ce mai viata personala am si eu, nici nu am ce povesti, iar daca felul cum am ramas dezbracata in fata atator baieti se pune..
Este randul Lisannei sa spuna ceva insa, aceasta rusinata incepe sa incurce cuvintele nereusind nimeni sa inteleaga nimic. Tot ce ramane de facut este sa o ajut eu: "Nu are pe nimeni insa a vazut astazi un tip dragut si nu-si poate lua mintea de la el!"
- Dar tu Lucy, ai pe cineva ia spune! imi spune Cana cu o privire care te intimideaza, sau este doar ametita de la cat a baut?
- Pai momentan nu am pe nimeni dar.. atunci o lumina puternica se vede din geata unde imi tin cheile spiritelor.
- Ea nu este niciodata singura, noi suntem impreuna de foarte mult timp, ii este doar jena sa spuna cat de mult ma iubeste! Nu ghiciti cine este. Este Loki ce a sarit in bazul nostru cu apa calda luandu-ma in brate. Ma simt atat de umilita si complet goala si pe interior si pe exterior.
Atunci incept sa rad ca o psihipata, iar Loki ma pune jos oarecum speriat. Complet goala il arunc din bazin si il trantesc de unul dintre zidurile de caramida. Ies si eu cu un zambet pe fata din acela pe care il au oamenii din filmele de groaza si ii aplic o tripla lovitura ca la luptele K1. Il arunc peste zid el aterizand probabil in mijlocul strazii. Intru din nou in bazin ca si cum numic nu s-ar fi intamplat, iar toata lumea se holba la mine mai putin Erza ca incepe sa aplaude:
- Bravo, asa se loveste cu adevarat! Esti sigura ca nu suntem rude?
Toate incepem sa radem si ne continua sederea la spa distradu-ne pana am plecat acasa pe la miezul noptii.

Gif-ul nu e cel pe care il doream insa mi-a fost prea lene sa fac eu unul. :))) Nu am prea postata ziua dar greseli tot are :)))). Il corectez diseara. Multumesc foarte mult pt asteptare. ^^'

I know that heroes come in many forms and shapes,

but yours is my favourite.

In sfarsit ! Credeam ca nu mai apare, dar acum ca ai postat capitolul... Sa incepem cu urarile de... moarte! Nu pentru tine, pentru Lissana. As vrea sa fie indopata cu motorina si sa fie victima flacarilor lui Natsu =))) Glumesc, glumesc... Sau nu :3 Eh... Lasand ura mea pentu Lissana la o parte.. Chiar mi-a plaut capitolul, l-am citit cu placere. Sper ca pe viitor sa apara si pentru Lucy marea ei dragoste ( si sa speram ca va fi Natsu, doar speram) Asa... Acum imi ramane sa iti multumesc pentru ca mai anuntat si sa iti urez multa inspiratie <3 <3

◀◀ I can't drown my demons, they know how to swim.▶▶

Nu mai dau edit si fac un mic anunt printr-un comentariu
Nici eu nu sunt mare faza a cuplului Natsu x Lisanna (NaLi) insa ideea e putin diferita si nu planuiesc sa aduc in cadrul celor 2 protagonisti vre-un fel de afectiune pentru moment, mai putin cea de cei mai buni priteni. Capitolul III ar fi trebuit sa va dea cateva indicii, desi nu cred ca am fost foarte explicita.
Nu dau mai multe detalii.

PS: Nu am nimic cu Lisanna, doar ca nu o vreau in viata amoroasa a lui Natsu, ok? :))

Love,

Delia Xx

I know that heroes come in many forms and shapes,

but yours is my favourite.

Ma ti`am mai spus eu ca imi strici serile cu Lisanna asta:)). Dar oricum imi place ce scri tu pe aici si stiu ca faci tu ceva cu ea;;).
Hai pune`te rapid pe scris next`u, pentru pepenasul tau.;;)
Te`am pupat. :**

" When I decided to follow my dream I had already discarded my life."

Capitolul VI
Save me from myself. Tumblr_mqiuis8lsR1rbf60bo10_500

Ah, baia aceea a fost aproape perfecta daca un anumit rege al spiritelor zodiacului nu m-ar fi facut sa arat jenant in fata colegelor de ghilda. Este ca un blestem care ma urmareste sa ma vada lumea dezbracata sau sa ma fac de ras. Nu am ucis pe nimeni sa merit asta. Iata ca s-a terminat inca o seara de sambata, iar eu abia acum realizez ca sunt singura in mijlocul strazii pe intuneric. Grozav Lucy, sa te vad cum ajungi acasa fara sa fii atacata ce vreun ticnit de la miezul noptii ce umbla pe strazile orasului. Intr-un final ajung acasa si ma arunc in patul meu moale si caldut: "Daca ar fi legal, m-as casatori in secunda aceasta cu tine!" si adorm pe loc.
Zorii zilei bat la geamul meu, iar razele soarelui ma ating usor pe fata trezindu-ma incetisor. Ma ridic, casc si ma indrept spre baie. Ce dimineata perfecta, fara urlete, fara miros de peste si.. fara Natsu. Desi era frumos sa ma trezesc asa in fiecare dimineata, parca imi este dor sa fiu trezita intr-un mod grotesc de Natsu si Happy cu un somon peste fata. Sa ii vad iarasi zambetul larg si sa incepem sa tipam unul la altul apoi sa luam micul dejun impreuna. Ei bine nu am pot plange, are o prietena acum si ce fel de iubit s-ar strecura in casa altor fete? Se pare ca de acum incolo ma voi trezi singura, desi chiar nu imi este dor sa imi miroasa casa a peste.
Ma imbrac si ies la balcon sa imi ud plantele. Ma uit in jur sa vad ce se petrece in oras si vad ca toata lumea este grabita sa ajunga undeva. Aruc o privire jos si vad ca in fata cladirii, administratora, adica tanti aia batrana care se ia mereu de fustele mele, sta de vorba cu un domn. Venise cu un camion destul de mare, cred ca vrea sa se mute in cladire, dar unde? Arata chiar foarte bine ce sa zic. Are parul lung legat la spate de un albastru inchis nemaintalnit pana acum. Poarta un costum elegant negru si o pereche de patofi de aceeasi culoare. Poarta ochelari, deci trebuie sa fie un om inteligent, iar felul cum gesticuleaza da de inteles ca se grabeste sa ajunga undeva. In timp ce eu il analizam, acesta se uita in sus si ma vede cum ma tot holbez la el in timp ce vorbeste cu doamna administrator. Imi zambeste si imi face cu mana, iar eu ma inrosesc toata ca un rac ce tocmai a fost scos de la aburi. Isi fac discret cu mana, iar acesta pleaca. As fi cea mai norocoasa fata, daca s-ar muta cu mine-n cladire, desi un tip asa aratos nu s-ar uita la tipa ca mine. Mai bine o las balta, oricum trebuie sa plec la ghilda astazi, am ramas iarasi fara bani si sigur tanti asta ticnita o sa-mi faca iarasi observatie ca intarzii cu plata chiriei.
Imi iau lucrurile si cobor in graba jos pentru a discuta cu dansa despre noul nostru vecin.
- Buna dimineata, ii spun pe un ton calm si dulce.
- Ar fi o dimineata buna daca mi-ai da bani pe chirie mai repede si daca ti-ai pune o fusta mai lunga! imi spune pe un ton rautacios. Zi repede ce vrei, am si eu problemele mele.
- Stai asa batrana tafnoasa, vreau numai sa stiu cine e noul locatar. Din cate stiam eu am luat ultimul apartament.
- Este doctor din cate am inteles si tocmai ce a inchiriat subsolul. Este destul de mare, cine stie la ce ii va folosi. Putin conteaza atata timp cat ma va plati bine. Si sa nu incerci sa te dai la el, sigur este insurat dupa cum arata. Nu esti singura fata acre ma intreaba in dimineata asta. Iar acum pleaca, am treburi de rezolvat.
Ce batrana grosolana! Si oare ce ar putea avea de rezolvat o batrana de optzeci de ani, sa numere banii de la saltea? Nu imi mai bat capul si plec spre ghilda, am de munca astazi.
Ajunsa acolo, nici nu intru bine pe usa ca-mi si aud numele: "Lucyyy, trebuie sa plecam!". Vocea lui Natsu se aude in toata sala care imi explica, ca vom pleca in cinci minute spre o noua slujba. Trebuie sa prindem o banda de ticalosi care vandalizeaza casele oamenilor in timpul noptii. Este o recompesa destul de mare, pare sa fie ceva greu insa, imi trebuie banii aia.
Dupa o jumatate de ora de mers cu trenul acompaniata de vaicarelile lui Natsu referitoate la starea lui ajungem in orasul cu pricina. Mergem la primar si ne povesteste cum ca in fiecare noapte niste vandali dau iama in casele oamenilor si le fura obiecte. Si nu erau orice fel de obiecte, erau jucariile copiilor. Serios? Hoti care fura jucarii, oare in seara asta vor fura frigiderele cu mancare?
Am stat prin oras si ne-am distrat la un targ de vechituri pana seara pentru a-i putea prinde pe huligani. A fost foarte placut, chiar nu mai avusesem asa parte de distractie cu Natsu si Happy de ceva vreme. Totul era bine in lume, iar noi eram impreuna. Am mancat, ne-am dat intr-un carrousel gigantic, iar Natsu si Happy au vomitat tot ce au mancat, tipic. Dar eram fericita, eram cu prietenul meu si asta conta. Mi-am facut multi prieteni de cand am venit la ghilda acum mult timp, insa cu el era altceva. Cu el puteam sa fiu eu insumi, puteam sa zic lucruri stupide fara sa fiu judecata si tinem unul la altul. Nu stiu ce ne rezerva viitorul, dar chiar nu conteaza daca il am pe el.
Se facuse ora noua seara, iar noi eram la panda intr-un tufis cu spini in fata casei celui mai bogat om din oras.
- Stii puteam sa ne fi ascuns intr-un copac, dar tu nu. Haide sa ne asezam intr-o tusa cu tepi! E mult mai confortabil. Expertule-n mobila!
-Unu la mana daca ne-am fi urcat intr-un copac, tu ai fi cazut si ai fi stricat totul si doi la mana nu sunt copaci pe aici.
Am auzit un zgomot si am alergat repede sa vedem ce este. Geamul a fost spart de huligani, iar noi intram dupa ei, iar Natsu alerga in jurul camerei pe intuneric. Se vede ca nu-l duce mintea, uneori chiar ma intreb de ce suntem prieteni, si m-am saturat de chestia cu "soarta". Aprind lumina si cand colo ce sa vezi: Marele Salamender se bate cu trei pustani ce fura jucarii de la oamenii bogati. Sfinte, e vreun fel de cosmar, sau ceva in genul acesta? Va rog luati lampa asta frumoasa si loviti-ma cu ea in cap sa se termine cosmarul.
Bogatasul panicat vine cu o lopata, iar sotia lui cu un tarnacop, de ce tin oamenii asa ceva in casa si nu in gradina?
- Poftim! Astia sunt huliganii care va "jefuiesc" noaptea. Va rog sa-i luati si sa il chemati-l pe primar sa ne dea banii sa pot ajunge mai repede acasa! spun pe un ton nervos.
Ne rezolvam problemele si ne indreptam spre gara sa prindem ultumul tren. Ne luam biletele si ne asezam pe banchetele nu tocmai comode. Nu puteam sa ma plang, era tot ce aveam la ora aia. Observa ca cei doi adorm la mine-n brate unul pe partea stanga si unul pe partea dreapta. Ce tablou de familie frumos, adica nu e ca si cum eu si Natsu am fi casatoriti sau ceva. Cat de ciudat ar fi asta, mai ales ca el are si o prietena nici nu stiu de ce ma gandesc la asta. Am inceput sa-i mangai crestetul incetisor fredonand un cantec cand deodata incepe sa sforaie, a stricat monentul. Nu mai ajungem odata acasa? Intr-un final ajungem acasa, iar Happy se trezeste si il duce pe micul Salamander acasa si ii sarut pe amandoi pe frunte de noapte buna.
Ma apropiam de casa cand aud un sunet de pasi in spate. M-am intos sa vad cine este, insa nu vedeam mare chestie. Se apropie de mine doi tipi care miroseau a iarba de la un km, iar unul dintre ei imi pune mana pe umar si ma intreaba: "Singura in o asa seara frumaosa, frumoaso?" Era de-a dreptul dezgustator, iar mirosul de marijuana pe care au fumat-o imi dadea o senzatie foarte aiurea.
- Ia mana de pe ea mizerabilule! Cum iti permiti sa atingi asa o domnisoara? spune o voce barbateasca.
Incep sa ametesc si apoi am cazut in genunchi, iar ochii se mi inchid. Dupa zece minute imi revin , insa tot nu vedeam foarte bine. Cineva ma ia de subsioare, ma ridica in picioare si imi da cu o batista umeda pe fata dupa care imi revin. Vederea imi revine si atunci in fata ochilor imi pare chipul acelui barbat de dimineata. Ce ochi albastrii si adanci avea, asa de aproape si pielea atat de alba, iar trasaturile alea finute, argh!
-Este totul in regula tanara domnisoara? Te doare ceva? Poti sa mergi?
-Da, totul este in ordine ma doare putin capul, dar o sa fiu bine, multumesc, ma ridic in picioare si-mi pun mana la frunte. Locuiesc in apropiere la cladirea aceea.
- Serios? Eu de curand m-am mutat acolo se pare ca sunt noul tau vecin. Hans Xavier ma numesc imi face o deosebita placere, iar tu esti..? atunci imi saruta mana. Sfinte, s-au intors cavalerii inapoi in era noastra?
- Lucy.. Lucy Heartfilia si mie de asemenea imi face o deosebita placere sa te cunosc Domnule Xavier.
- Oh, te rog spune-mi Hans, nu e nevoie sa fim formali in acest moment. Ce-ar fi mai bine sa mergem amandoi spre casa in aceasta seara frumaosa, ce spui?
Accept, iar Hans imi intinde bratul si mergem impreuna pana acasa. Nu imi vine sa cred ca un asa tip sta de vorba cu mine si ma duce de brat acasa! Cosmarul meu de mai inainte s-a transformat in vis frumos. Sa ma loveasca cineva, mai bine vreau ca visul sa continue inca putin.

Pfiu a trecut putin, dar a fost mai repede ca data trecuta! :))) Capitolul e un pic plictisitor, dar de abia acum incepe actiunea si da eram obosita si nu am gasit ceva mai bun decat niste copii huligani. =)))) A si scuze pt gif-ul de proasta calitate, nu am gasit ceva mai bun. Ne vedem data viitoare! :3

I know that heroes come in many forms and shapes,

but yours is my favourite.

Subiect: Re: Save me from myself. Mier 07 Aug 2013, 16:14

Is curioasa de unde l-ai mai scos si pe Hans asta. :))
Mna acuma... sa sti ca inca astept next-ul sa vad cine ii asta si ce are de gand. Hai te-am pupat, fa bine si apuca-te de next. :*

" When I decided to follow my dream I had already discarded my life."

Subiect: Re: Save me from myself. Sam 07 Sept 2013, 00:08

vreau continuarea mai repede. Anunta-ma la next .Kon ban wa.

~~LIFE~~
SUICIDE
Moartea nu e atăt de rea, după ce-ai trecut prin ea o dată.
Iar eu am trecut.
Nu-mi mai e frică de moarte acum.
Mi-e frică de tot restul.
-Nastya Kashnikov

Subiect: Re: Save me from myself. Dum 08 Sept 2013, 23:23

Capitolul VII
Save me from myself. Tumblr_mru0s2Iqdr1s5qu6ro1_400

- Iata, draga domnisora, am ajuns acasa. Sper sa ai un somn placut. Sper sa ne revedem maine dimineata. Va invit sa luam micul dejun maine la ora opt, daca nu este prea devreme.
Accept bucuroasa si totusi foarte stresata avand in vedere ca inca nu i-am dat drumul la brat. Ii dau drumul insa acesta imi apuca mana gentil aruncandu-mi o privire de "Abia astept dimineata!" si imi ureaza noapte buna intr-un mod atat de senzual posibil ca mai mai sa incep a fierbe si acesta coboara scarile. Pana si pantofii lui negrii scoateau un sunet frumos, nu ca as da eu importanta pantofilor oamenilor. Intru in casa si merg la dus, am avut o zi destul de grea. Cine ar fi zis ca se poate ca un barbat atata de aratos sa observe o fata asa ca mine, defapt stai a fost o intamplare: eu eram pe cale sa fiu violata si el i-a batut mar pe aia fara ca macar a isi murdareasca manile albe. Si nici nu cred ca ma palce, este un domn, probabil este doar politicos, dar nu inviti pe cineva care abia l-ai cunoscut la micul dejun. De ce doamne sfinte ma loveste paranoia numai cand fac dus, ar trebui sa am mai multa incredere in mine adica, avand in vedere ca sunt o fata destul de voluptoasa, acuma deja devin narcisista, sau poate nu. Ar trebui sa nu mai fac dusuri.. e clar ar trebui sa nu mai gandesc asa mult. Ma infasor intr-un prosop si imi usuc parul, maine dimineata trebuie sa arat bine sa fac si eu o impresie buna o data. O sa ma trezesc cu cateva ore inainte sa ma pregatesc si.. adorm.
Ora sase, ar cam fi cazul sa incep sa ma pregatesc. Imi iau halatul lasandu-l desfacut in fata, ma indrept cu pasi mici spre bucatarie, nu vreau sa par o hiena cand vad mancare. Daca are de gand sa imi dea biscuti, unt si ceai englezesc va trebui sa infulec mai mult.
"Yo, Lucy!" in mod normal o persoana ce locuieste singura, si este singura, nu are un tampit cu parul roz in bucatarie rascolind prin frigider. Stai, eu nu sunt acoperita complet in fata!
- Natsu, cretin cu carte de vizita parca ti-am spus sa nu mai vii la mine acasa de parca ar fi casa ta de la ghilda. Cel putin nu astazi, este o zi importanta pentru mine.
- Oameni normali zic buna dimineata, nu se insulta si nu e ca si cum ai avea vreo intalnire matinala, sau poate...? Unde te duci? Ce faci? Yo, Lucy, Lucy, haide haide haide spune spune, si continua asa inca cincisprezece minute cata vreme am facut eu o cafea.
- Nu e nicio intalnire, iau doar micul dejun cu noul vecin care m-a salvat aseara de niste natarai violatori, la el acasa. In plus nu-ti mai baga nasul in oalele mele, eu nu te-am urmarit cand ai iesit cu Lisanna.
- Nu, tu ne-ai spionat, normal. Pai daca zici ca doar luati micul dejun impreuna, stai... la el acasa? Daca e asa, va trebui sa-l cunosc si eu, daca e nimfoman? Dar fiind ca nu vreau sa par ca tine nu o sa te urmaresc, doar te voi privi de la departare, spuse in soapta. Voi pleca insa nu o fac fara o imbratisare. Atunci Natsu pleaca, pe geam desigur ca doar usile sunt la mare departare. Acum incepe greul, va trebui sa rascolec dulapul dupa ceva dragut de purtat. Dupa o ora de ales haine si pantofi, tot ce-am putut alege e o rochie scurta, dar nu prea scurta, neagra, o jacketa si o pereche de pantofi de aceeasi culoare. Mai am o ora sa ma pregatesc, deci sa incepem. Trec alte cincizeci de minute, imi mai leg parul pe o parte cu o pamblica albastra si ies pe usa. Perfect, mai am un minut sa cobor la apartamentul lui, sper doar sa nu ma fac de ras, deci te rog Doamne nu ma pedepsi in urmatoarea ora.
Bat la usa si acolo imi raspunde un domn inalt cu parul tot lung si rosu ce era imbrcat precum un majordom, ce tot vorbesc chair era majaordomul lui: "Pe aici dra. Hearfilia, stapanaul meu va asteapta deja la masa." Ce voce calda pentru un barbat imi spun eu. Cand am intrat nu-mi venea sa cred ca avem un asemea apartament in cladire, este atata de mare si.. frumos. Pereti albi cu tablouri cu chipuri ale nobililor, draperii si fete de masa crem, covoare in stil rustic, totul era intr-o perfecta ambianta. Majordomul ma invita in mica sufragerie frumos amenajata. Ma simt ca intr-n mic palat cu printul viselor mele in el, bine poate nu ar trebui sa merg asa de departe. Calmeaza-te Lucy, este doar un mic dejun... doar, un mic dejun si nimic mai mult. Deodata simt niste mani calde pe umerii mei, sunt ale lui Hans care imi ureaza un calduros "Buna dimneata! Esti punctuala, imi place!". A spus ca ii place ca sunt punctuala, nu ca ar conta, dar totusi. Ne asezam la masa care era plina cu tot felul de mancaruri si bauturi pe care nu le-am mai vazut, aici se hraneste vreo ghilda intr-o debara? Nu conteaza, ideea e ca sunt aici si trebuie sa fac o impresie buna.
In timpul mesei am avut o discutie foarte interesanta cu Hans, am aflat ca era engleza, ca lucreaza la o carte si ca este om de stiinta, dar parca e ceva mai mult decat asta, sau e numai inima mea care tresare? Este ca si in cartea aceea pe care o scriu: un print pe un cal alb intr-o armura stralucitore ma va duce intr-un loc special si acolo noi vom avea o familie cu multi multi copii. Ma uit spre fereastra si fantezia imi este distrusa la vederea unei persoane ce ne uramareste pe geam cu par roz. Se putea sa ma lase in pace o zi, este chiar atat de greu? Un sunet cum ca, cineva ar fi cazut sparge linistea de la micul dejun.
- Grell, du-te si adu-mi intrusul pe o tava mare argintie din depozit. Ai patru minute la dispozitie! Domnul Grell se apleaca in semn de respect si chiar in mai putin de patru minute, micul Salamander este legat fedeles si pus pe o tava plin de noroi. Hans se ridica elegant, doamne la el totul era perfect si merge sa stea de vorba cu Natsu in timp ce eu ma scufundam intr-o mare de rusine.
- Esti vreun spion care vrea sa-mi fure proiectele? Sau.. esti iubitul lui Lucy deoarece se citeste pe chipul tau ca esti foarte interesat de ea de vreme ce o spionezi, dar nu te ingrijora, doar lua micul dejun cu mine.
- In primu' rand nu mai vorbi asa sofisticat si cu accent din ala englezesc jegos pentru ca nu ti se potriveste. In al doilea rand sunt prietenul ei cel mai bun si cred ca am dreptul sa stiu "cu cine ia micul dejun" in afara de mine. In al treilea rand, mi-e foame, va trebui sa raman la masa sa inspectez mancare sa vad daca nu ai pus ceva suspect in ea, iar Hans il invita politicos sa ia masa cu noi.
Si iata cum nivelul de jena a ajuns la cote maxime, iar eu tremur toata fiind ca stiam ca dupa asta ma va evita tot restul sederii lui aici. Cum o sa mai cobor scarile fara sa ii vad fata? Natsu vrea sa rupa scala si sa ma faca de ras si mai tare ii "tinandu-i" o predica lui Hans despre cum va trebui sa se poarte cu mine: "Asculta aici englez plin de bani, daca vrei sa te intalnesti cu Lucy va trebui sa...". Multumesc, multumesc foarte mult, mi-ai distrus si ultima sansa de un posibil iubit. Lucrul straniu este ca Hans chiar gaseste amuzant ceea ce spune afurisitul de Salamander.
Dupa inca o jumatate de ora de agonie in care nu am scos nicio vorba, acesta in sfarsit pleaca, iar noi in sfarsit putem manca linistiti. Defapt nu mai era mancare, multumesc lui Dumnezeu ca am mancat acasa inainte. Superbul tanar se ridica de pe scaun, ii da ordin lui Grell sa stranga totul si ma invita la o scurta plimbare in oras. Imi intinde bratul si pornim in plimbare, sper ca de data asta sa nu se mai intample ceva de genul incidentul precedent. si asa s-au intamplat prea multe chestii "din viata mea normala" pe ziua de azi, iar daca ar fi sa se mai petreca ar putea cel putin mai spre seara?

Nu vad in fata ochilor de somn, deci nu ma judecati! :))

I know that heroes come in many forms and shapes,

but yours is my favourite.

Subiect: Re: Save me from myself. Lun 09 Sept 2013, 13:26

imi place next-ul . E interesant . Ja ne!
ps. Primaaaaaaa , primaaaaaa

~~LIFE~~
SUICIDE
Moartea nu e atăt de rea, după ce-ai trecut prin ea o dată.
Iar eu am trecut.
Nu-mi mai e frică de moarte acum.
Mi-e frică de tot restul.
-Nastya Kashnikov

Fanfic original blocat din cauza inactivităţii.

ᴛʜᴇ ʜɪɢʜᴇsᴛ ғᴏʀᴍ ᴏғ ᴘʀᴇsᴇɴᴄᴇ