What the hell is wrong with you? +16

Chapter 1

Sunetul frunzisului se auzea in toata Konoha. Bila de foc strapungea bolta cerului cu razele care ofereau caldura. Era o dimineata minunata pina in ultimul momenten.
Iar in zori, prin ceata roza, un sunet surd, de moarte se deslusi atit de bine , incit speria fiarele padurii. O briza usoara trecu prin parul matasos de o culoare neobisnuita a unei trecatoare.
Pasii grabiti , lasau urme usor de deslusit pe pamintul patat de roua diminetii. Ochii indiferenti si grei, erau de un verde asemeni ierbii crude iar genele in dansul gratios se inaltau la cer. Fruntea mult prea lata, singurul defect pe care il poseda, era acoperita de bretonul intunecat, doua genuni intr-un abis, fiind combinat in fisiile de par singerii, ca para focului. Parul il avea lung pina la fund, fiind si acesta vopsit asemenea bretonului, iar virfurile rozalii, asemeni primei flori de cires.
Tenul , ca de portelan, era strapuns de citeva zgiriituri din care si acum mai reuseau sa se iviasca citeva firicele de singe , imprastiind in departare un miros a acelei substante crae ofera fructul vieii, izvorul din care curge linia de la nastere pina la moarte.
Purta un tricou, cu un umar gol, lasind la iviala breteua sutienului albastru. O pereche de pantaloni scurti si mulati pe corp I se potriveau de minune pe picioarele subtiri. Ira in picioare o pereche de pantofi abisali, cu toc inalt. Toate aceste piese ii erau acoperite de un hanorac alb cu nouri negri ca ornament. In spate isi ducea sabia imensa de pe care inca se mai scurgeau picaturi de singe. Doar ea stia cite capete a taiat acea lance.
Buzele asemeni doua petale de trandafir se deschisera incet pentru a lua o gura mare de aer.
Se uita imprejur si rinji la cei 20 de ninja care o incoltisera. Fixa mina pe sabia din spatele ei si intr-o fractiune de secunda ajunse cu ea la capul unui barbat brunet, fara nici o remuscare il decapitula, fata cazind pe ambele picioare mentinindu-si echilibrul. Isi duse degetul , atingind lichidul de pe sabie pe care apoi il duse in gura.
Zimbi stisfacuta .
“Care-I urmatorul” se gindi ea in sinea ei dar era prea tirziu , toti o luara la fuga.
-Fir-ar, cind incep si eu sa ma distrez , cu totii pleaca cu coada intre picioare.
Pasi dar ochii ii cazu in pamint pe un petic de hirtie.
Il ridica si cu ambele degete il desfacu. Dupa ce citi continutul care o ingrozea, il ridica in aer dindu-I foc doar uitindu-se la el.
Isi continua drumul cu pasi inceti, nu se grabea nicaieri si nimeni nu o astepta, cu totii o doreau cit de departe posibil.
Era apoape de intrarea in sat dar nu ii facea placere. Ura sa revada acele locuri.
Moartea tatalui ei o raci, o facu o fire indiferenta , o masinarie de ucis.
Ducea misiuni DOA, uri ucidea ea, ori ea era ucisa.
Nu avea prieteni, pe toti ia indepartat cind cu 8 ani in urma a plecat din Konoha, jurind sa nu se mai intoarca. Dar uite-o aici .
Isi lua inima in dinti si pasi inainte. Ca de obicei paznicii dormeau, se pare ca nu se schimbasera nimic, acelasi sat batut de soarta si plicitisitor.
S-a strecurat printre multime, mergind si uitindu-se inainte si inapoi, in dreapta si in stinga.
Nu cunostea pe nimeni, cu totii I se pareau necunoscuti.
In zadar incerca sa cunoasca pe cineva. Un sunet se deslusi , fiind produs de stomacul ei care ii cerea mincare. Lupta ii crescuse apetitul , iar puterea o lasa balta.
Intra in cel mai apropiat local si comanda o portie de Ramen.
In timp ce astepta se uita la fetele din incapere iar cind intoase capul intilni doi ochi caprui care sclipeua ca doua faclii.
Blestema in sinea ei, si-si ascunse capul in miini dar parul avea sa o dea de gol.
Fara sa zaboveasca , trase gluga peste capul ei.
Venise si chelnerita cu ramen-ul ei dar cineva se izbi in ea iar supa se duse peste fata care incerca sa se ascunda. Izbucni in flacari. Nu-I pasa ca avea s-o recunoasca cineva. Isi facuse vint si o apuca pe persoana aceea de guler. Era un baiat in floarea virstei. Ochii negri crae priveau cu teama , acum se transformasera in unii rosii plini de ura.
-La naiba, vezi pe unde mergi. Tipa ea si inclesta mina in pumn , pregatita sa loveasca. Baiatul incerca sa se elibereze dar fara rost.
Toti ochii erau atinti spre ei. Iar cind revazura cu totii acel chip de femeie, ochii li se minjira, nevenindule a crede pe cine aveau in fata lor.
Baiatul incepu a se smiorcaie si a se scuza dar ei nu-i pasa. Avea ochii unei feline care isi incasase prada si era in momentul de a o sfisia dar doua brate puternice o trase de acolo cu toata forta. Se putea elibera cu cea mai usoara miscare dar ii placea acea strinsoare care semana mai mult cu o imbratisare. Cel care o tinea se pare ca nu avea de gind s-o lase jos prea devreme asa ca fu nevoita sa fie putin rea. Vru sa loveasca cu piciorul dar il imobiliza de indata si-I sopti ceva la ureche:

FanFic Blocat din cauza inactivitatii.