Femeia fatală.

Chapter I

Itachi’s point of view:

Sincer sa fiu nici nu imi amintesc de ce am acceptat sa ma prezint la balul asta cand nu imi aduce nici un beneficiu. Am oftat sonor oprind un servitor ce tinea o tava cu pahare de sampanie in mana pentru a ma servi. Ma plictiseam de moarte la balurile de caritate iar singurul lucru bun din tot balamucul asta, falsitatea si toate cele, mi se pareau femeile mai mult dezbracate decat imbracate. Mereu sfarseam cu cate una printr-un hotel elegant si scump, dar acum era diferit. I-am promis batranului ca nu o sa ma ating de vreuna pana nu mi-o prezinta pe fata partenerului sau de afaceri. Bineinteles ca am acceptat. Nu puteam sa-l refuz intotdeauna ca nu-mi sta in fire, oricum, trebuia sa am grija cu tipa asta. Cine stie ce razgaiata mai incearca sa-mi bage pe gat. Am abandonat paharul gol pe o masa frumos impodobita, lasandu-mi picioarele sa ma conduca pana la baie. Nici nu am apucat sa fac trei pasi ca mi-am simtit umarul atins iar eu instantaneu, m-am oprit.

- Itachi, acum coboara fata partenerului meu. Baia mai poate astepta, mi-a zis batranul soptit ca sa nu ne auda cineva.

Mi-am dat ochii peste cap, injurandu-l in gand de cateva ori. Vesnica problema a parintelui meu, afacerile. Daca ceva mergea prost cu partenerii lui afacerile se evaporau una cate una, vina picand pe mine, bineinteles. Normal ca eu sunt singurul vinovat deoarece refuz sa ma inalnesc cu ficele lor enervante, urate si grase. Am pufnit enervat. Ultima tipa a fost un dezastru, jur! Cand am vazut-o am crezut ca initial e o balena pe uscat imbracata in haine scumpe. Un lucru nu inteleg. Daca dispun de situatie materiala nu buna, ci extraordinara, de ce nu-si fac operatii estetice? De ce tin mortis sa ma ingrozeasca cu... corpul lor plin de grasimi, fata inacceptabila, comportament de obsedata si lista poate continua. M-am saturat ca batranul sa ma supuna la chinurile astea dezagreabile, atat pe mine cat si pe saracul Sasuke. Trebuie sa-l fac sa inteleaga ca nu o sa ne casatorim cu printesele asociatilor lui pentru averea lor. Da. Sloganul lui e „bani se casatoresc cu bani” iar al meu e „Frumusetea, intelegerea si creierul conteaza”. Mi-am lasat pasii sa ma ghideze in directia familiei mele, Uchiha, ca sa-l trag pe tata deoparte si sa-i spun de acum ca nu am de gand sa ies cu tipa aia. Trebuia sa ma asigur ca nu o sa fie ca data trecuta.

- Tata, zic lasandu-mi mana sa-i atinga umarul. Trebuie sa vorbim.
- Nu acum, fiule, zise entuziasmat. Uita-te in sus, continua pe un glas voios, zambiindu-mi si intorcandu-se cu spatele la mine.

Inainte ca privirea-mi de un negru abisal sa i-a in vizor locul indicat, muzica rasuna puternic din boxele gigantice frumos asezate. O melodie pasionala imi invada auzul facandu-ma sa raman pe loc pentru cateva secunde. Sincer sa fiu imi venea sa dansez si aveam o vaga impresie ca o sa o si fac mai devreme sau mai tarziu deoarece picioarele mi se miscau din proprie vointa. Intr-un final pe scarile de culoarea laptelui coborara nici mai mult nici mai putin de zece persoane. Cinci fete si cinci baieti ce incepura sa se miste in voie pe ritmul muzicii. Ii invidiam si radeam singur in gandul meu de cuvintele mele. Brusc in fata celor zece se facu vazuta o femeie subtire in talie, cu parul pana la fund, eliberat din prinsoarea numita elastic. Picioarele lungi si subtiri se miscau mai repede, mai frumos decat a celorlalte dansatoare si intr-un mod straniu ma fascinau pe mine, un barbat destul de pretentios. Urmaream femeia cu o pofta de neimaginat, nerabdator sa-si termine numarul ca sa pot sta de vorba cu ea. Din instinct m-am uitat la Sasuke cu coada ochiului si cum banuiam, si el o dorea la fel de mult ca mine.

- Ce femeie... am soptit fara sa vreau atragandu-i atentia fratiorului meu.
- Asa-i? raspunse fara sa-si ia privirea de la asa-zisa prada.

I-am aruncat o privire acida brunetului, apoi constatand ca dansul a luat sfarsit m-am grabit sa ies din multime ca sa ajung la frumoasa rozalie, dar ca de obicei, taicamio imi strica planul oprindu-ma. Cat putea sa ma enerveze in momente ca astea! Isi baga coada unde nu-i fierbea oala si imi venea, practic, sa-i dau in cap cu ceva ca sa doarma ore bune si sa am liniste.

- Haruno, ma bucur sa te vad din nou. Zise batranul luandu-l in brate pe celalalt barbat.
- Uchiha, intineresti pe zi ce trece, il complimenta satenul.
- Da, da, amabil ca de obicei. Rase el. Ah! Ti-i prezint pe baietii mei. Cel mare este Itachi iar cel mic Sasuke.

I-am strans mana barbatului amandoi.

- Ce mari sunt! Vad ca va merge bine. Aveti iubita? intreba satenul facandu-ne cu ochiul la amandoi.
- Defapt nu chiar... am raspuns amandoi intimidati, oarecum. Era teatru.
- Ce bine! Dar sa stiti ca am numai o fata.

Pe podeaua din marmura se auzira zgomotul tocurilor, ce imediat ne atrasese atentia tuturor. Picioarele subtiri se miscau lent, in timp ce zambetul ironic de pe fata posesoarei ma intriga tot mai mult.

- Ea este fata mea, Sakura. Ne anunta batranul cuprinzand-o in brate pe fata ce a reusit sa ma inebuneasca atat pe mine, cat si pe fratele meu Sasuke.

I-am sarutat mana usor, apoi am privit-o lung. Ochii asemeni smaraldelor incercau sa ma faca sa-mi pierd mintile iar buzele micute si roz ma chemau sa le gust. Noroc ca era o gramada de lume in sala, caci altfel nu stiu ce m-as fi facut. Nu am mai patit asa ceva niciodata, sa nu pot sa fiu stapan pe actiunile mele, sa ma inebuneasca in asa hal o femeie ce se arata in fata mea pentru prima oara. Mi-am scuturat capul in incercarea de a-mi reveni, apoi m-am uitat la Sasuke. Bietul de el, se afla in aceeasi situatie ca mine. M-am scuzat de la ceilalti si am fugit la baie ca sa ma spal pe fata, dar spre nenorocul meu un parfum feminin imi invadasera narile fix la intrare.

- Uchiha, ai fugit ca ars de acolo. Te pot ajuta cu ceva? ma intreba ironica in timp ce-si flutura genele la mine.

Am zambit. M-am asezat in fata ei cuprinzandu-i mainile intr-o stransoare deasupra capului. Cat de toanta trebuie sa fi ca sa mergi dupa pradator? M-am lasat la nivelul ei si i-am soptit la ureche, incet:

- Nu ma las pana nu te am, intelegi?

Hello :3 Ai abordat o idee tare interesantă și sunt curioasă să văd cum o s-o dezvolți pe parcursul ficului. Mă gândesc că în curând o să apară și Naruto prin peisaj, deoarece doi se bat, al treilea câștigă, iar Sakura se pare că-i o pradă de milioane. M-aș fi bucurat dacă descrierea sentimentelor ar fi fost mai detaliată. Uimirea lui Itachi s-o fi simțit-o și eu, dar în mare parte este ok. Sper că o să aduci curând nextul și că o să mă anunți, de asemenea. Tschus!

Intamplator am gasit ficul tau si pot spune ca primul lucru care m-a atras a fost titlul. Cum mie imi plac mult ficurile in care il gasesc si pe Itachi sau chiar cuplul Itasaku pot spune ca nu m-am putut abtine sa nu il citesc si chiar a meritat.
Din cate imi pot da seama va fi probabil o lupta intre cei doi frati pentru a o cuceri pe Sakura. Ce sa mai, iti spun sincer ca deja imi place foarte mult si daca se poate te rog sa ma anunti si pe mine de next.

Hey, ma bucur ca ai adus un fic si aici la Originale:) Imi place foarte mult inceputul si modul tau de a scrie este uluitor. M-a atras titlul Femeia, asa incepe si la mine si asta m-a facut si mai curioasa:)). Se pare ca Itachi a pus repede ochii pe frumoasa rozalie:> Totusi, cam complicata treaba, presupun ca si Sasuke o are in vizor. Altceva nu mai am ce sa zic, decat ca astept nextul si te rog sa ma anunti. Te pup si spor la scris. kiss

Hey am ajuns si eu pe la ficul tau si pot sa zic ca il ador.Cum mie imi plac mult ficurile in care il gasesc si pe Itachi sau chiar cuplul Itasaku pot spune ca nu m-am putut abtine sa nu il citesc si chiar a meritat.Cred ca si sasuke o are in viozoz pe rozalie.Alceva nu mai am sa iti zic decat ca astept nextul si sper ca il aduci cat mai repde si cand il pui sa ma anunti si pe mine Te pup kiss

pa

pa

Chapter II

Sakura’s point of view:

Dimineata sosi in pasi repezi astfel ca ma simteam obligata sa ma prezint la birou cat mai repede posibil. Aveam un morman de hartii de verificat si nu de mult am constatat ca s-a dus dracului si concediul meu. Am oftat sonor in timp ce am parasit cu tragere de inima asternuturile moi si calde. Pana acum totul decurge ca la carte. Nimic neobisnuit ce merita notat in mini-jurnalul ce il port la mine tot timpul. Inainte sa imi indrept pasi spre baie m-am oprit in fata geamului, aruncand o privire in gradina din spate. Mi-am asezat o palma pe sticla transparenta, tresarind aproape imediat la raceala acesteia. Nici nu mi-a pasat, caci continuam sa analizez florile multicolore ale mamei. Frumusetea lor orbitoare ma faceau sa ma simt inferioara cateodata sau sa-mi doresc sa fac parte din ele, insa asa ceva nu era cu putinta. Astea nu erau mai mult sau mai putin de niste vise copilaresti nerealizabile. Am lasat deoparte sentimentalismele si ideile prostesti, abordand atitudinea de femeie serioasa de neclintit. Nu aveam timp ca sa depan amintiri si nici sa admir tot felul de vietati minuscule. I-am demonstrat tatalui meu cine sunt si cum pot sa fiu eu, deci trebuie sa continui toata mascarada asta. Momentan el ma vede ca pe o femeie demna careia sa-si lase ”imperiul” construit cu atata sudoare si lacrimi de sange, o femeie ce poate sa-si aibe si singura de grija fara asistenta unui mascul impertinent si asa trebuie sa ramana. Nu vreau sa ma inebuneasca din nou cu casatoriile aranjate.

***

De cum am ajuns la compania tatalui meu am intrat intr-o sedinta destul de importanta ce avea in prim plan terenurile ramase. N-aveam starea necesara pentru asa ceva si nici chef ca sa fac vreo miscare si totusi, punandu-mi mintea la contributie am reusit sa-i conving destul de repede. Toti au fost de acord inca de la primul cuvant rostit, crezand cu tarie ca este o idee superba. Evident ca este! Cine s-ar fi gandit, in afara de mine, la construirea unor apartamente pe care sa le vindem la un pret mai ridicat? Hm, nimeni. Am oftat prelung in timp ce imi prindeam parul la spate cu un elastic negru. Asta o sa fie o zi destul de lunga daca nu ma insel... Oh, si cat vreau sa nu am dreptate! M-am oprit in dreptul secretarei mele personale, cerandu-i sa imi aduca rapoartele ce trebuiesc verificate pe ziua de astazi plus o cafea tare ce are o sarcina destul de importanta, sa ma trezeasca si sa ma readuca cu picioarele pe pamant. Sincer, as prefera sa ma aflu la un bal de caritate in loc sa fiu la firma asta nenorocita storcandu-mi creieri non-stop.

Pasi m-au ghidat in biroul in care avea sa inceapa tortura mea zilnica. Deja m-am obisnuit cu orarul, cu sarcinile, cu toate, avand in vedere ca imi pierd timpul pe aici de aproximativ 2 ani. Am aruncat mapa ce o aveam in mana pe scaunul aparent confortabil, dupa care am inceput sa ma plimb prin incapere precum un tigrisor neastamparat ce isi astepta mancarea. Inainte sa lucrez la compania batranului, camera asta semana cu una pentru morti, insa am avut eu grija sa o transform ca sa pot sa imi desfasor activitatile aici. Prima data am vrut sa predomine culoarea roz, dar era prea de copilasi asa, deci m-am hotarat intr-un final pe crem. In mijlocul peretelui am asezat un tablou cu mama iar pe alocuri cateva plante. Nu era extraordinar, dar nici nu trebuia sa fie.

- Sakura-sama, v-am adus rapoartele si cafeaua, spuse femeia cu capul plecat de indata ce isi facu intrarea in birou.
- Multumesc, poti sa le lasi pe birou. I-am zis scurt si la obiect dupa care am poftit-o afara.

In momentul actual un morman de hartii zaceau pe biroul meu, un morman ce trebuia predat astazi. Ce fel de om mai sunt si eu? N-am fost in stare sa verific niste amarate de hartiute saptamana trecuta iar acum o sa-mi pierd toata ziua pe motivul asta, stand inchisa in camera asta amarata. Am zambit slab. Nu imi placea asa de mult titlul asta de directoare executiva, dar nici nu puteam sa renunt la el acum. Un oftat prelung imi evada printre buzele intredeschise date cu luciu. Brusc cateva cuvinte imi trecura prin minte precum un fulger.

Nu ma las pana nu te am, intelegi?

Acum imi amintesc. In urma cu cateva momente mi-am dorit sa ma aflu la un bal de caritate in locul biroului asta enervant, deci memoria incepuse sa-mi joace feste. Ultima data cand am participat la un astfel de bal a fost in seara aia cand batranul mi i-a prezentat pe fratii Uchiha. Cum pot sa uit? N-am cum s-o fac. Se vedea de la un km ca le curgeau la amandoi balele dupa mine si, din cate ma cunosteam, deja eram constienta ca aveam pe chip unul din ranjetele alea superioare. Pana acum nu mi-a pasat de nici un membru al rasei masculine in afara de tatal meu si nici nu credeam ca o sa ajung sa-mi pese. Mai bine las lucrurile asa. Oricum nu o sa-l mai vad vreodata, chiar daca mi-as dori, sa fiu sincera, sa ma joc un pic cu sentimentele lui de ”barbat adevarat”.

***

Dupa ce mi-am terminat treaba am putut rasufla usurata. Daca batranul lucreaza asa de la o varsta apropiata cu a mea, nici nu vreau sa-mi imaginez ce face ca sa reziste ore in sir in biroul ala nenorocit. Totusi, am decis sa las analizele pe alta data si sa incerc macar sa ma grabesc acasa ca sa pot in sfarsit sa ma trantesc in pat. Simteam cum oboseala imi intra pana si in oase, caci abea ma puteam tine pe picioare. Bine ca aveam noroc cu liftul ca altfel lesinam prin firma...

Am ajuns destul de repede la locul dorit si, de asemenea, am putut sa observ ca de data aceasta nimeni nu venise dupa mine. Sincera sa fiu, m-am enervat putin, avand grija sa-l injur pe sofer de toti sfintii si toate lucrurile posibile, amenintand chiar ca o sa-l concediez, insa de nevoie m-am indreptat singura spre iesire gandindu-ma ca o sa iau un taxi astazi. Nu o sa mor daca merg cu taxi o zi. Cu cat inaintam mai mult cu atat oftam mai tare, mai lung, dar nu stiam de ce. Abea cand am ajuns afara mi-am dat seama.

- Astazi eu sunt soferul tau, hai leaga-ma, bate-ma, fa-mi ceva rau! spuse brunetul din dreptul unei minunatii pe patru roti pe un glas ce ma indemna sa rad si sa-mi pun o mana in cap.

Presupun ca aici merge: ”Ai grija ce iti doresti ca s-ar putea sa se indeplineasca, huh?”

Mersi mult pentru anunt >:D<

Oh, Doamne what?lol!

. Sakura este o femeie serioasa care se ocupa de afaceri si nu vrea sa auda de barbati? Nu ma asteptam la asta, credeam ca va fi o fitoasa bogata. Ma intreb de ce nu vrea sa se apropie de vreun baiat. Iar chestia de la final a fost super, crede-ma. Deci Itachi e la volan?:> Hmm, sper ca Sakura sa nu se joace cu sentimentele lui si nici Itachi cu ea:)). Cum am mai spus, felul tau de a scrie e minunat si imi place ca de fiecare data ma lasi in suspans, ca si la celelate ficuri ale tale. Abia astept urmatorul capitol, sa vad cum naiba se vor apropia astia doi :)) Te pup si spor la scris, te rog sa ma anunti de next kiss

Hey!
Am trecut si eu pe aici.
Am citit ambele capitole si imi plac la nebunie.
Imi place ca Sakura e genul ala de femeie puternica, care se ocupa de afaceri.
Sa ma anunti cand pui urmatorul capitol.
Mult succes in continuare!

deci am ajuns si eu intrun sfarsit sa comentez ce pot sa zic e ca e super tare ficul tau si aproape ma luat si pe mine somnul cand vorbeai despre patul moale si pufos dar in fine sunt curioasa sa vad cine e brunetul ♥ITACHI♥ sau sasuke deci ASTEPT NEXTUL si daca nu cer prea mult sa ma anunti si pe mine spor la somn si la vise frumoase si a da si la scris si ideei te pupicesc papa

In primul si in primul rand vreau sa iti spun ca mi-a placut enorm tot capitolul, dar finalul a fost pe departe cel mai tare. Banuiesc ca acel brunet este chiar Itachi ceea ce ma face sa ma gandesc ca situatia asta se prezinta a fi una destul de interesanta.
Pe langa faptul ca [,] cuplul ficului este itasaku si anume unul dintre preferatele mele pot spune ca imi place mult si atitudinea Sakurei de femeie fatala si puternica. Iti multumesc enorm ca m-ai anuntat de acest next la care am ajuns destul de tarziu din cauza acestei scolii care acum la final ma solicita mai mult ca oricand si sper sa ma anunti si data viitoare. Pana atunci te kiss

si te

Subiect: Re: Femeia fatală. Sam 17 Aug 2013, 12:28

FanFic Blocat din cauza inactivitatii.