O camera aparent goala si in aparenta nimeni care sa poata auzi si un barbat ce vorbeste vizibil nervos la telefon. Cu toate ca nu pare acesta este peisajul perfect ce ti se arata inainte ca o tragedie sa aiba loc. Un refuz, este suficient pentru ca furia sa puna stapanire pe tot corpul tau si sa faci lucruri necugetate fara sa ti cont ca persoanele implicate au sau poate nu acelasi sange ca si tine.
  Vocea groasa a unui barbat in varsta de 50 de ani tuna manioasa in camera spatioasa crezand ca nimeni nu il poate auzi. Sotia sa se afla in bucatarie de unde nu se auzea prea bine ce vorbea, iar fiica sa pe care nu mai voia sa o vada se afla si ea sigur sus la etaj. In seara aceasta ii facuse oferta de nerefuzat de a se alatura afacerii familiei, iar ea refuzase fara sa stea pe ganduri. Avea sa plateasca scump pentru asta si cel de la capatul celalalt avea sa aiba grija ca asta se va intampla.
 -Ti-am mai spus odata Drake, cel mult maine vreau sa o iei si stii ce ai de facut.
 -Deci stai sa vad daca am inteles, tu vrei sa mi-o dai pe fata ta pentru a o scoate pe strada? se auzi vocea usor nedumerita a celui ce se afla la celalalt capat
 -Cat de greu de inteles poate fi? O iei si o pui sa faca exact ce fac si celelalte fete ale tale, tuna vocea maniata a barbatului
 
  Ascunsa in spatele unui perete statea insasi fata ce a avut curajul de a-si refuza tatal ce a vrut cu ardoare ca fiica sa, sa intre in afacerea familie. Inevitabil auzi discutia si fara a se putea abtine incepu sa planga asa cum nu o mai facuse pana acum. Socul de a afla ca propriul tata vrea sa o vanda in schimbul unei sume insignifiante de bani doar pentru ca nu a facut cum a vrut el o darama complet, dar isi facu curaj si iesi de dupa peretele ca ii oferea mult dorita protectie.
  Isi sterge cu brutalitate lacrimile ce nu incetau sa cada pe obrajii sai trandafirii si isi ridica privirea plina de ura catre cel ce ii este tata, dar care s-a purtat mai rece si dur cu ea decat ar face-o pana si un simplu necunoscut. Teama care o urmarea la fiecare pas pe care il facea disparu parca undeva prin univers lasand in urma sa o fata cu mult mai curajoasa.
 -Nu imi vine sa cred ce gunoi de tata am! spuse aceasta cu voce aproape stinsa

  Barbatul termina conversatia scuzandu-se si baiguind o minciuna cat de cat credibila si se indrepta cu pasi mari si calculati catre fata ce statea cu lacrimi in ochii aflandu-se fix in mijlocul camerei. Ridica mana mare si grea in aer si in doar cateva secunde aceasta facu contact cu obrazul fin si brazdat de lacrimi amare al tinerei. Datorita puterii cu care a primit aceea palma fata cazu pe podea la doar cativa centimetri distanta de masuta de sticla ce decora frumos camera.
  Isi mai sterse ca pentru ultima data lacrimile si isi puse o mana la locul lovit care deja se inrosise ingrozitor. Isi ridica privirea din pamant si il privi pe barbat in acei ochii negrii ca cea mai intunecata smoala. Nu ii mai era frica absolut deloc si aceea temere fu inlocuita imediat de dezgust total fata de fiinta ce a conceput-o.
 -Te supara cumva adevarul? Sa stii ca printr-o palma nu imi inchizi gura absolut deloc si nici la acel proxenet nu o sa ma duc
 -Ba te vei duce fie ca vrei sau nu, tuna tatal sau furios
 -Mai bine mor si ajung in Iad cu speranta ca voi putea trece si prin Rai decat sa fiu carpa tuturor, raspunde aceasta plina de venin
 -Daca asta este dorinta ta atunci cine sunt eu sa nu ti-o indeplinesc? intreba tatal sau zambind marsav si scotand de undeva de prin haina un pistol
 
  Tanara inchise ochii resemnata fiind de soarta ce i-a fost scrisa deja si cu un zambet intiparit pe chipul sau spuse un singur lucru:
 -Ne vedem in Iad alaturi de toti demonii ce se vor bucura privindu-ne cum ne chinuim sa scapam din focurile eterne ale Infernului
  Ultimele cuvinte inainte ca piedica sa fie trasa si tragaciul sa fie apasat fura spuse. Zgomotul asurzitor al pistolului descarcat alarma cativa caini vagabonzi din apropierea casei si in acelasi timp si pe sotia barbatului ce veni alarmata din bucatarie. Siroaie de lacrimi au inceput sa cada din ochii caprui ai femeii la vederea scenei macabre ce i se prezenta in toata splendoarea sa. Unica ei fiica si cea pe care o iubea cel mai mult pe lumea asta zacea intr-o balta de sange aproape moarta, impuscata chiar de tatal sau.
  Glontul rece parca insetat de sange sapa infometat in carnea frageda cautand fara incetare o scapare. Sangele isi face usor loc si curge siroaie murdarind frumosul corp alb ca laptele, poate prea alb pentru o persoana normala. Mocheta alba ca neaua prinsese acum o tenta rosiatica datorita sangelui ce nu contenea a se opri. Privirea i se incetosa putin cate putin parca somnul incercand sa o fure urmand ca in doar cateva secunde intunericul sa castige aceasta lupta ce are acelasi final aproape mereu.
 
  Pleoapele s-au inchis usor ascunzand frumoasele smaralde admirate de unele persoane si invidiate de multe altele. Langa ea mangaind-o protectiv pe cap si varsand lacrimi amare se afla mama sa care suferea cel mai mult. Nu o mira absolut deloc ca fiica ei se afla acum inconstienta si plina de sange in bratele sale, probabil deja moarta pentru ca sotul sau nu o iubise niciodata si mereu cauta motiv pentru care sa o certe sau pedepseasca.
 -Sa mergem Miranda! In curand locul asta se va umple de politisti si va trebui sa dam socoteala, ii porunci sotul sau Will fara pic de sentimente in glas
 -Eu nu plec de aici! Nu vreau sa imi las fetita singura in voia sortii, spune aceasta printre lacrimile ce ii strabateau obrajii rosii
 -Miranda las-o in pace oricum nu merita. Putem face oricand un alt copil daca chiar vrei neaparat sa ai un copil de care sa ai grija, tuna acesta si o lua agresiv de brat tarand-o dupa el pana la iesirea din casa
 
  Intre timp vecinii ce erau mult prea interesati de ce se intampla la locatarii mult mai bogati decat ei de alaturi au hotarat sa se duca sa vada ce se intampla cu riscul de a fi goniti in cel mai urat mod. Si-au facut curaj gandindu-se ca daca s-a auzit un foc de arma sigur s-a intamplat ceva si au intrat cu totii in casa descoperind cu stupoare ca in mijlocul livingului se afla aceea fata dulce si inocenta ce intotdeauna ii saluta si ajuta cand aveau nevoie cu riscul destul de mare de a fi pedepsita sau certata de tatal sau, zacand pe podea intr-o balta de sange. Uimirea si compatimirea se putea citit cu usurinta pe chipurile lor brazdate de durere la gandul ca o fata asa de buna ca ea a murit.
  Au sunat rapid la politie si la ambulanta in scurt timp casa devenind parca mai populata de oameni mai ceva ca un muzeu. Politistii se plimbau prin toata casa cautand probe care i-ar putea conduce catre criminal si motivul crimei, iar medicii dadeau din umeri ca raspuns la intrebarile insistente ale jurnalistilor ce se stransesera mai ceva ca albinele la polen, spunand ca fata este moarta si ca au facut tot ce au putut. Nimeni nu stie insa ca medicii nu au facut asa cum au zis tot ce au putut si doar i-au verificat pulsul ce clar nu mai exista si au constatat decesul fara a incerca insa sa o readuca la viata.

  Tanara a avut de ales intre viata si moarte. A ales moartea nevrand sa devina carpa tuturor betivilor, iar toti acesti oameni ce au venit sa investigheze si sa "salveze sau vindece" victimele i-au facut un serviciu ajutand moartea construindu-i drum mult mai lin catre ea.
  Sangele continua sa curga din rana deschisa patand frumosul parchet din lemn, formand in jurul unui trup firav o balta destul de mare de o culoare de rosu aprins. Moartea, pentru unii un subiect tabu care doar prin pronuntare ii face sa simta fiori reci ca gheata pe sira spinarii este pentru altii o scapare din aceasta lume atat de mizera pentru ei, dar daca esti neutru in situatia asta? O situatie destul de dificila si in acelasi timp foarte simpla.

  Inca odata indiferenta si cruzimea oamenilor fata de insasi semenii lor a invins, dar oare acesta este sfarsitul? Se spune ca trebuie sa treci prin focurile arzatoare ale Iadului pentru a te putea bucura de frumusetea inegalabila a Edenului. Multi incearca, dar putini sunt cei care reusesc cu adevarat sa treaca de acest test aparent simplu.
  Victoria nu consta in a trece de dogoarea ce parca vrea sa iti topeasca pielea si carnea de pe oase ci in a-ti pastra sufletul curat si pur si sa nu te lasi corupt de micii diavoli ce te ispitesc la tot pasul. Putini sunt insa cei ce reusesc sa treaca de toate greutatile Iadului si isi pastreaza sufletul pur reusind sa scape din inchisoarea de foc si sa faca rost de un bilet spre Eden.
  Alegerea este a fiecaruia daca vrea sa treaca mai departe catre Eden sau sa ramana in continuare in castelul de lava al Diavolului ce asteapta cu nerabdare noi supusi si victime pe care sa le tortureze dupa bunul plac. Cu totii alegem sa mergem in Eden si vrem sa ajungem printr-o cale cat mai usoara, dar aceea cale nu e intodeauna cea mai buna si poate duce chiar spre temutul Iad de care toti ne ferim si infricosam.

Tha firstttt !   
Superba ideaa . Adorrr totul, chiar totuull : descrierea, modul tau stilistic de a povesti si de ma incadra in actiune.
De ce a trebuit Sakura sa moara? Si pentru ce?! Pentru ca si-a spus punctul de vedere?
Off, si acel Drake, cum poate sa isi omoare propria fiica?! Este chiar atat de sadic?
L-as face bucati daca as putea!  
Multa inspiratie, abia astept sa vad cum il dezvolti si sa ma anunti cand pui next`ul
 

Buna frumos capitol . De ce nu mai anuntat de acest fic ? Sti ca eu ador ficurile noi ? Nu ai de unde sa sti ! Orcum , fata acea era Sakura ? Ce tata idiot cum sa isi ucida fica ? Mai bine ca a als moartea decat sa devina o ...  . Astept next si sa ma anunti !

Wow. Iti multumesc din suflet ca m-ai anuntat. As citi si 300 de ficuri de-ale tale pentru ca sunt geniale si extrem de originale. De curand am mai gasit unul in afara de asta. Apropo il ador pe asta. E asa de placut, de incitant si de realist. Adica sa recunoastem ca de multe ori medicii de la Salvare nici nu-si mai dau interesul pentru pacienti si de cate ori am auzit la televizor Am facut tot ceea ce am putut. De-ar fi macar adevarat acest lucru ar fi fost salvate mii de vieti, daca nu milioane. Cat de talentat trebuie sa fi pentru a reusi sa faci atatea povesti cu atata pasiune, iar ficurile tale desi au subiecte total diferite sunt extrem de megaincredibilicioase.       pentru ficul asta grozav.

Multumesc in primul rand ca mai anunt de noul tau fic!
ideia e geniala, crred ca e greu sa traiesti cu un tata
dde acest fel
astep nextu te pwp spor la idei

Deci esti geniala!  Ai niste idei minunate ,si mi-a placut mult descrierea  Iti multumesc mult ca m-ai anuntat  Ca de obicei si acest fic este magnific si de-abia astept nextu`  Ai un talent minunat ! Sa nu te lasi niciodata de scris ficuri  Si scuze ca am trecut atat de tarziu pe aici   Spor la scris si la idei ! BiBiii te  !

  O alta zi obositoare si in acelasi timp plictisitoare de munca. Imi iubesc job-ul, dar uneori cred ca mai plictisitor de atat nu poate fi. Sunt zile in care merg pe teren si dau de tot felul de crime si zile in care mor de plictiseala incercand sa nimeresc un amarat de cos de gunoi cu mingii improvizate din hartie. Asta se intampla doar in zilele cand nu i se nazare lui Anko, sefa mea sa ma puna sa car tot felul de cutii pline de acte si Dumnezeu stie mai ce spunand ca e un bun atrenament si ca nu o sa trebuiasca sa ma mai duc la sala.
  -Sasuke tocmai ce am fost anuntata de la colegii mei ca s-a produs o crima. Se pare ca au ajuns de cateva minute la casa unei familii stabilite de curand si acolo s-a gasit trupul neinsufletit al unei tinere de doar 18 ani. Nu se cunoaste nimic despre ea decat din spusele vecinilor, iar tu trebuie sa te duci sa investighezi locul crimei, imi ordona ciudat de serioasa Anko
 
  Am aprobat usor absent si am fugit spre biroul meu unde imi tineam echipamentul necesar pentru o astfel de misiune. Am intrat grabit pe usa si am cules de prin incapere o mica gentuta ce pare mult prea mica sa incapa ceva in ea, dar in realitate este destul de incapatoare. Cu cea mai mare graba ies din birou ajungand imediat la intrarea principala. In momente ca astea multumesc lui Dumnezeu si lui Anko ca biroul meu se afla aici la parter cu restul.
 -Sasuke asteapta-ma si pe mine! Anko mi-a zis ca trebuie sa te urmez ca si partener la acest caz, aud vocea bunului meu prieten
  Ma intorc rapid si il vad cum alearga aproape impidicandu-se de usile mari ale incintei. Incerc sa nu arat ca ma amuza teribil stangacia sa si pornesc cu pasi mici spre masina ce ne asteapta lenes la doar cativa metri distanta.

  Ajungand mai repede la masina am urcat usor grabit la volan asteptand sa vina si Naruto. Dupa cateva secunde de asteptare isi face si blondul intrarea, dar nu in orice mod ci aterizand pe capota masinii obosit probabil din cauza efortului depus.
  Primul lucru pe care l-am facut cand a aparut din senin in fata mea a fost sa tresar vizibil speriat si sa il injur in barba pentru sperietura pe care o luasem din cauza sa. Este intr-o mare masura ceva jenant pentru mine, un criminalist care nu se sperie de corpuri mutilate in cele mai ciudate moduri sau pur si simplu cadavre, se sperie din cauza unui natarau ca Naruto.
 -Ar trebui sa mai alergi si tu din cand in cand prietene. Inteleg ca iti place sa lenevesti, dar te-ai cam lasat, spun eu mai mult in spirit de gluma
  Blondul se stramba usor si inchide cu putere portiera parca nebagand in seama comentariul meu de mai devreme.

  Apas cu putere acceleratia pornind cu viteza catre casa ce din fericire nu era departe de aici. Nu imi trebuiesc date precise despre aceasta casa pentru ca ma voi lua dupa multimea de oameni stransa in jur. De fiecare data cand se intampla ceva tragic sau chiar si mai putin tragic oamenii din apropiere chiar daca cunosc personal sau nu pe cei implicati se aduna curiosi fiind sa afle totul, fiecare detaliu cat de mic si nesignifiant ar fi. Nu stiu daca vor sa isi satisfaca o curiozitate a lor sau daca pur si simplu vor sa stie mai multe detalii despre noua barfa ce va circula de maine prin oras, dar as tinde mai mult pentru a doua.
  Oamenii sunt mult mai precoupati sa afle cum s-a intamplat totul pentru simplul motiv ca vor sa fie primii care vor raspandi vorba despre ce s-a petrecut si nici nu se sfiesc sa arate asta.
  Doream sa ajung cat mai repede la aceea casa asa ca l-am ignorat total pe Naruto concentrandu-ma la condus. Stiam ca fraierii aia chiar daca imi sunt colegi pot distruge foarte usor din neatentie probe importante care ne pot conduce la ucigas. Ii cunosc foarte bine si tocmai de aceea sunt sigur ca daca nu ajungem cat mai repede sigur vor face ceva gresit. Imi amintesc si acum cand intr-un alt caz au mutat corpul victimei deja moarte de cateva minute bune intr-un alt loc din nu mai stiu ce motiv, compromitand toata investigatia. Uneori am impresia ca lucrez numai cu maimute in uniforme.

  La doar cativa metri in fata se inalta o casa ce ar putea fi numita usor o vila in toata regula, inconjurata fiind de o multime de oameni. Presupun ca aceasta este casa pe care o cautam luandu-ma dupa masinile de politie si numarul anormal de oameni stransi in jur.
  Am parcat masina sperand sa nu atrag prea mult atentia, dar cu toate astea cateva priviri mult prea curioase s-au indreptat spre noi indata ce am coborat. Am ignorat complet persoanele ce susoteau la adresa noastra probabil si dupa ce mi-am luat geanta am pornit in mare graba spre intrarea in aceasta casa. Asa cum ma si asteptam pana sa ajungem in dreptul colegilor nostrii a trebuit sa ne facem loc intr-un mod foarte cunoscut si anume dand coate in stanga si in dreapta.
 -Sasuke, Naruto va asteptam! Urmati-ma si aveti grija pe unde calcati pentru ca se presupune ca sunt capcane prin jur, ne intampina Neji cu un zambet larg
 -De ce se presupune ca sunt capcane pe aici? intreba sceptic Naruto mergand intr-un mod foarte caraghios
 -S-au descoperit in casa tot felul de arme si pungi cu droguri ceea ce ne face sa credem ca pe undeva pe aici pot fi si capcane. Apropo Naruto, daca mergi asa sa stii ca nu eviti eventualele capcane ci doar arati ca un mascarici.
  In urma afirmatiei facute de Neji nu m-am putut abtine si am inceput sa rad la gandul ca Naruto chiar arata ca un mascarici la mersul sau mai mult cracanat in incercarea de a nu cadea in vreo capcana.

  Blondul isi dadu ochii peste cap strambadu-se usor si intra primul in casa inaintand de data asta relaxat si absolut normal. Imi potolesc rasul si il urmez, intrand in spatioasa camera unde se putea observa foarte usor luxul de care dispuneau cei ce au locuit aici. Este posibil sa fie implicata o familie destul de bogata si in acelasi timp dubioasa la cate obiecte scumpe se afla pe aici.
  Il depasesc pe Naruto ce se holba la peretii parca poleiti cu aur ai incaperii si ma indrept catre trupul ce statea intins pe podea fara pic de viata. Din cate am inteles de la Anko fata are doar 18 ani ceea ce inseamna ca este mai mica decat mine cu doi ani, dar cu toate astea imi pare rau ca a avut o soarta atat de cruda. Imi pare rau pentru ea ca si-a pierdut viata atat de repede cand avea tot viitorul in fata.
 -Naruto in loc sa te holbezi la pereti m-ai putea ajuta stii? De asta cred ca ai si fost trimis, spun eu lasandu-ma pe vine pentru a fi la aproape acelasi nivel cu fata tinerei ce zacea moarta pe podea
 
  Am privit rana inca sangeranda si am putut observa glontul ce se afla destul de adanc in infipt in carne. Presupun ca a fost impuscata cu un pistol de la o distanta mai mica de doi metri si cum nu se vad deloc urme de vanatai ce ar putea indica o lupta as putea crede ca acel criminal a omorit-o direct.
  Mi-am luat ochii de la rana si i-am indreptat catre chipul acesteia. Ochii mei s-au oprit brusc asupra unui chip de inger ce parca isi facea somnul de veci. Pielea catifelata era acum alba ca varul, dar parca nu isi pierduse din frumusete si stralucire. Buzele sale au prins o usoara tenta de vinetiu ceea ce ma duce cu gandul ca nu a murit de mult timp, dar asta este imposibil pentru ca au trecut cred treizeci de minute, daca nu mai mult decand colegii mei au gasit-o si medicii au declarat-o moarta.
  Am indepartat orice gand prostesc din mintea mea si am continuat sa ii privesc chipul anormal de superb. E ciudat ca zic asta, dar cu toate ca am vazut multe persoane moarta in cei doi ani de cand sunt in meseria asta, dar nici una dintre ele nu si-a pastrat atat de bine frumusetea ca si aceasta fata. Am ramas asa cu privirea asupra chipului sau angelic, admirand pret de catevaminute frumusetea sa morbida.
 
  Simt cum inima incepe sa bata din ce in ce mai tare ca si cum as fi terminat acum cateva secunde o cursa foarte importanta in care am alergat cativa kilometri. Uit parca sa respir privindu-i in continuare chipul nemiscat si rece pana ce o palma ma facu sa imi revin la normal. Capul meu fu miscat la treizeci de grade in partea dreapta datorita unei palme puternice venite de la Naruto.
  Inspir adanc umplandu-mi plamanii cu aer si dupa ce expir imi intorc privirea spre Naruto. Cu toate ca aceasta palma m-a ajutat enorm sa ies din transa in care parca am intrat nu ma pot abtine sa nu il intreb de ce a facut asta.
 -Ce te-a apucat? intreb eu calm uitandu-ma la Naruto
 -Asta te-as putea intreba si eu. Stateai si te holbai la fata asta de parca nu ai mai vazut un mort in viata ta, imi raspunde usor rastit Naruto
  M-am ridicat in picioare si i-am aruncat o privire partenerului meu blond care indraznise sa o fata pe aceasta fata superba un simplu mort. Nu pot intelege de ce sunt atat de revoltat acum cand e vorba de o fata pe care nici macar n-am cunoscut-o, dar probabil ca este de vina doar lipsa somnului.
 
 -Henric adu o targa si un cearceaf sau ceva asemanator pentru a scoate trupul de aici, ii ordon eu unuia dintre colegii mei
 -Dar de ce nu o bagam pur si simplu intr-un sac? intreba Naruto nedumerit
 -Prietene are deja o rana destul de urata si nu cred ca vrei sa ii mai provocam si noi alta, raspund eu privind in alta parte
  Nu stiu daca m-a crezut pentru ca sincer nici macar eu nu as face-o, dar cert este ca a spuns da plictisit si a plecat mai departe lasandu-ma singur. Am oftat sonor si m-am indreptat spre Henric ce adusese deja targa si un cearceaf alb. Am apucat cu grija corpul rece ca gheata ajutandu-l sa o puna pe targa. I-am privit pentru ultima data chipul angelic si am plecat de acolo lasand pe ceilalti sa o care afara pe targa pana la ambulanta cu care urma sa mearga la spital.
 
  M-am intors la treburile mele incercand sa il gasesc pe Naruto ce se pare ca s-a cam pierdut prin camerele acestei case. Sunt sigur ca imi va lua ceva, dar sa speram ca blondul ala curios nu a plecat prea departe.
  Urc grabit scarile si incep sa deschid fiecare usa care imi iese in cale cu speranta ca il voi gasi pe aici pe undeva pe Naruto. Continui sa deschis usi descoperind insa numai o camera goala pana ce ajung in fata uneia mult mai speciala decat restul. Usa in fata careia ma aflam acum era de vopsita intr- nuanta de mov inchis avand pe alocuri cateva abtipilduri lipite ornamental. Am deschis sfios usa si in fata ochilor mi se infatisa o camera mult mai speciala decat usa in sine.
  Cu toate ca Naruto nu se afla aici am intrat impresionat in spatioasa camera ce avea peretii negrii, o culoarea destul de ciudata pentru o camera. Am inspectat fiecare coltisor si am descoperit ca pe pereti erau postere cu tot felul de trupe si artisti, mobila era in mare parte in nuante de mov inchis si negru, iar pe noptiera de langa patul ce avea cearsafuri, culmea tot negre se aflau cateva poze. M-am apropiat de micuta noptiera si am analizat cu atentie fiecare fotografie in parte.
  Prima poza era un fel de portret de familie format din doar trei persoane: fata cu chip de inger, mama si tatal sau. Din cate imi pot da seama din aceasta poza cu siguranta nu a avut o relatie prea buna cu tatal sau la cat de rece si indiferent pare. Imi indrept atentia catre a doua poza in care tanara apare foarte fericita alaturi de un baiat ce pare cam de aceeasi varsta. Se tin strans in brate si par fericiti unul in compania altuia. Mici intepaturi imi strabat inima la gandul ca acesta ar fi putut iubitul ei care acum sigur sufera enorm.
 
  Imi scutur usor capul si imi indrept privirea spre ultima poza. In aceasta frumoasa fata apare singura, in spatele sau vazandu-se o livada de ciresi abia inflorita. Era atat de naturala in aceasta poza lasand buclele sale rozalii sa cada in valuri, acompaniind petalele de cires ce cad nestingherite prin jur, facand peisajul unul ca de poveste. Era imbracata lejer si in acelasi timp foarte senzual, iar pe chipul sau aparea un zambet sincer ce parca imi umplea inima de bucurie.
  Pentru prima data ii pot observa frumosii ochii ce parca te hipnotizeaza cu aceea nuanta de verde atat de inchis. Cu toate ca este doar o poza poti simti cum te pierzi in acei ochii de un verde atat de intens. Pun mana pe rama ce acompania frumoasa poza si fara sa stiu de ce scot poza din inchisoarea de lemn, bagand-o in buzunarul gecii mele de piele. Nu imi pot explica prea bine de ce am avut impulsul asta de a lua poza, dar sunt sigur ca nimeni nu ii va simti lipsa, acum ca toti cei din familie au plecat.

 Am ascuns rama goala intr-unul dintre sertarele noptierei si am iesit din camera inchizand usa in urma mea. Am pornit in continuare in cautarea prietenului si partenerului meu si norocul facu, ca dupa cativa metri sa dau peste el in timp ce mergeam destul de ingandurat. Nu stiu ce a cautat pe aici blondul cand nu este tocmai treaba noastra, dar presupun ca aceea curiozitate care il caracterizeaza l-a impins sa faca asta.
 -Unde ai fost Naruto? Te-am cautat peste tot si tot nu te-am gasit. Ai fost cumva in camera fetei pentru a vedea ce lenjerie purta? intreb eu incercand sa nu ii dezvalui ca ceea ce tocmai am facut
 -De data asta nu. Am fost impreuna cu cativa dintre baieti sa vad acele arme si droguri. Nu te gandi ca vreau sa le incerc, am vrut doar sa le vad din pura curiozitate
  Am schitat un zambet ceva mai fortat si i-am propus pritenului meu sa plecam jos unde trebuia sa mai facem si ultimele investigari in legatura cu acest caz. El aproba si plecam grabiti catre living, avand grija ca pretioasa poza sa nu cada din buzunar. Inca nu stiu daca sa ii zic blondului despre poza pentru ca ar trebui sa ii dau raspunsuri pe care nici macar pentru mine nu am. Sper doar sa nu ma scap ca de fiecare data si sa reusesc sa pastrez acest secret.

Vai vai vai. Sakura moarta? Sper, nu stiu, sa vina Choji pe o tricicleta din spanac si sa o invie pe Saku. E ciudat sa te indragostesti de un mort Sasuke, dar daca ai astfel de inclinatii n-am ce zice Greseli, repetitii si alte de-astea n-am intalnit. Abia astept continuarea si sunt curioasa ce se va intampla ce Sakurica mea   

In primul rand,  de anunt ! 
Asa deci, l-a cam lovit indragostealea pe Sasuke :-?. Ce pot spune... e F   O   R   M   I   D   A   B   I   L! Fiecare detaliu in parte, ai descris genial. Ideea e foarte originala si dulce in acelasi timp   ! Sunt atat de curiaosa sa vad ce se va intampla cu Sakura si ce va face Sasuke cu acele sentimente  .
Sa vii repde cu next`ul si sa ma anuntiii !  

Doamne cata imaginatie ai ! Nu stiu de unde scoti ideile astea atat de originale si fabuloase  
Ficul e asa de interesant incat deja m-ai pus pe ganduri  De-abia astept nextuu`   
Esti foarte tare draga    BiBiii te   Sii  pentru anunt !

Primaaaa   !
Inca un next fabulossicios  . Mersii de anunt si abia astept sa vad cu ce ne mai surprinzi si in urmatorul capitol [ care sper sa vina curand, ca de nu stii ce patesti ].
Te puuup  si multa inspiratie in continuare.

Hey!!
Am trecut si eu pe aici, deci un fic genial
si nextul a fost foarte frumos acum
mor vreau nextul repede
deci ideia e grozava, astept sa vad cum... nu am cuvinte
vreau sa vad cu sakura " renaste din propria cenusa"
astept nextul si sper sa ma poti anunta

Super,Super,Super rau de tot acest next  
Esti uimitor de talentata si plina de imaginatie !  
Spor la scris si sa ai multa inspiratiee

! Totusi sa nu uiti sa ma anunti  ..

Hey iti multumesc ca m-ai anuntat de acest noi fan-fic al tau.
Ma bucur ca ai creat inca unul si sunt atat de nerabdatoare sa vad ce se va intampla incontinuare.
Sa ma anunti cand pui next-ul.

Multumesc mult ca m-ai anuntat. Deci, Neji, mai lasa draga fitele de diva si recunoste ca si altii pot avea dreptate. Nu iti va cadea gura daca recunosti ca tu nu esti Miss Perfection. Acum uimirea mea. Naruto serios? Sasuke grijuliu in trafic si indragostit din prima?  M-am tacanit cred.  caci imi place la nebunie ideea asta. Ficul e evident la fel de bun ca de obicei. Ma bucur ca ai adus continuarea si imi pare rau ca nu am vazut-o mai devreme caci este geniala. Acum o mica intrebare pentru Karin. Draga, chiar asa de saraca esti ca nu ai material de haine? Adica inteleg sa fii putin sexy, dar tu parca esti fabricata in s*xshop.   

heyyy
ma bucur ca ai venit cu un nou capitol
deci devine din ce in ce mai interesant
tineo tot asa
sper sa aduci repede nextul
spor la scris
TE kiss kiss kiss



Arianthe: Încalci regula 13:
     Mesajele din zona fanficuri trebuie să aiba legătură cu conținutul creației căreia îi sunt adresate, chiar dacă au mai mult de 10 cuvinte. Comentariile de genul "Îmi place foarte mult și te rog frumos adu nextul." nu se iau în considerare, iar cei care postează asemenea mesaje vor fi avertizați. La 3 - 5 avertizări membrul în cauză va fi sancționat.
A patra avertizare.

A doua, cum de nu am trecut pana acum pe la acest fic ? Imi plac foarte mult fic-urile politiste, iar asta chiar m-a captivat. Deci, ai putea sa ma anunti si pe mine cand pui next, abia astept sa vad ce se mai intampla.
Ja ne !