Capitolul 1 PRIMA PRIVIRE





Alergam ca un nebun de unul singur prin jungla deasa.Nu-mi pasa daca ma pierdeam, oricum am o viata ingrozitoare, toata lumea ma uraste.Pana si singurul om care a fost langa mine, tatal meu,acum ma trateaza ca pe un gunoi.De ce nu poate intelege ca pot avea grija si singur de viata mea?Pot lua si eu decizii, nu sunt jucaria lui ca sa-mi poata spuna ce sa fac.

*Flashback*

Urcam scarile inalte ale conacului familiei.Ma duceam la tata, era in biroul de la etaj.Se pare ca voia sa-mi zica ceva important.Ca de obicei, avea sa-mi spuna ca am o indatorire noua.Cand am ajuns in fata usii de lemn am batut de doua ori in ea si am auzit un gros si ragusit *Intra!*.Am deschis usa si am privit in jur.In fata mea statea un barbat de 48 de ani, cu par negru ca taciunele.Purta un costum negru si tragea cu putere dintr-un trabuc.Cand m-a vazut s-a ridicat de pe scaun si s-a dus la geam, privind apoi in gol.
Tata:Dragul meu Christopher, te asteptam.
Christopher:Da tata, ce voiai sa-mi spui?
Tata:Stii prea bine ca peste doua luni vei implini frumoasa varsta de 17 ani.
Christopher:Da tata.
Tata:Asa ca am luat o hotarare importanta pentru tine, pentru viata ta.De acum esti barbat, poti lua mai multe responsabilitati asupra umerilor tai.O cunosti pe fata generalului Tomson, asa-i?
Christopher:Cred ca da.Daca nu ma insel este Elizabeth.(Cum sa nu o stiu..e doar o fata razgaiata si alintata, care crede ca tot ce zboara se mananca.Nu pot sa o sufar.)
Tata:Ea este logodnica ta.
Christopher:Logodnica?Adica tu vrei sa...
Tata:Da fiule, am hotarat ca te vei casatori cu ea.Face parte dintr-o familie bogata ca si noi, iar tatal ei este de acord.Vor veni in seara asta la cina.
Christopher:Dar tata, eu ar trebui sa iau aceste decizii, este viata mea!Nu ma pot casatori, sunt prea tanar!Si in plus nu o suport pe fata asta!
Tata:Am hotarat deja asta!Nu ar trebui sa comentezi, mai bine faci ceea ce zic eu.Nu uita ca eu te-am crescut si pot foarte usor sa iti fac viata un calvar!
Christopher:Dar tata...
Tata:Nici un dar!Te vei casatori cu fata generalului fie ca vrei fie ca nu!Sa nu aud nici un comentariu!
Christpher:Nu voi accepta asta niciodata!Te urasc, si pe tine si pe toti cei ca tine!
Tata:Ce?Ma urasti fiindca sunt plin de bani si ti-am oferit totul?
Christopher:Nu am cerut niciodata asta, daca ar fi fost sa aleg as fi vrut sa fiu doar un baiat normal!M-am saturat de viata asta.(Am spus eu apoi am iesit din camera, nu inainte de a auzi ultima replica a tatei)
Tata:Te vei intoarce la mine, esti un nimic daca eu nu sunt aici!Vezi sa nu intarzii la cina!

*End Flashback*

Acum sunt in jungla din marginea satului, care apara casele oamenilor de posibilii invadatori.Se spune ca aceste locuri sunt periculoase, pline de fiare salbatice care te pot ucide doar cu o singura moscatura, dar nimeni nu le-a vazut.Nu-mi pasa!As putea muri chiar acum, nu-mi va duce dorul nimeni.Mereu am fost singur si tratat ca un nimic, am fost ca o marioneta usor de controlot si manipulat.Merg ce merg si ajung la un rau foarte frumos!Ma duc sa iau o gura de apa, apoi stau si privesc la reflexia mea.Privesc cu atentie si vad un baiat cu par brunet, usor ciufulit, vad niste ochi de un maro ca ciocolata care sunt decorati de cearcane cauzate de lacrimi si oboseala.Buzele mele sunt uscate si crapate, am tendinta de a le musca cand sunt suparat.Pe scurt, vad chipul unui baiat trist, pe care parca nici nu-l mai cunosc.Oftez zgomotos apoi ma ridic in picioare.

Un raget puernic se aude si ma face sa ma panichez.Din copaci pasari incep sa zboare accentuandu-mi senzatia de neliniste.Pentru prima data imi este frica.Zgomotul se aude din ce in ce mai tare semn ca fiara se apropie.Nu sunt genul care sa fuga asa ca mai bine caut eu animalul.Ma afund in padure in cautarea fiintei ce a scos acele zgomote.Desi inima imi bate ca o nebuna eu nu ma opresc din mers.Simt ca cineva se apropie asa ca ma ascund intr-un tufis.Pot vedea doar o pereche de picioare desculte ce alearga si ele in cautarea bestiei.Am auzit din nou un raget puternic, nu am mai iesit din ascunzatoare caci nu puteam sa risc nimic.Zgomote ciudate se auzeau, parca se dadea o lupta.Aceasta lupta s-a terminat imediat dupa ce un bubuit s-a auzit, parca ceva masiv a facut contact cu pamantul.Am iesit din acel tufis si m-am indreptat spre locul cu pricina.
Un leu urias zacea fara suflare pe jos, era plin de lovituri si de sange.Am ramas nemiscat, niciodata nu am mai vazut asa ceva!Imi intarc apoi capul si observ o persoana ce statea cu spatele la mine, nu m-a observat.Mi-am dat seama ca e o fata dupa parul ei lung ce trecea de fund, de o culoare maro, dupa vesmantul pe care il purta si bineinteles, dupa sanii care erau maricei.
-Tu decolo!Ce cauti aici?
O aud pe ea strigand.Avea o voce cristalina, dar totusi dura si puternica.Deodata nu mai era in fata mea, ci a ajuns in spatele meu.Cu o singura lovitura m-a pus la pamant.M-am ridicat repede in picioare si m-am ferit la urmatoarea lovitura a ei care voia sa ma ucida.
-Deci stii sa te lupti!
Christopher:Opreste-te, nu am nimic cu tine!
Fata nu s-a mai apropiat de mine ci a stat nemiscata in fata mea studiindu-ma din cap pana in picioare, eu facand la fel.Era chiar o fata frumoasa, nicioadata nu am mai vazut asa ceva!Ochii ei de o culoare neobisnuita, turcoaz, sraluceau ca doua stele.Buzele ei erau rosii si carnoase iar trupul ei era fabulos.
-Esti unul dintre ei, nu?Ai venit sa ma omori!
Chris:Nu, te inseli!Nu vreau sa-ti fac nici un rau, crede-ma.Nici nu te cunosc.In plus, cine ar vrea sa raneasca o fata asa ca tine?
-Multa lume!Ar trebui sa pleci de aici, e prea periculos pentru unul ca tine.
Chris:Nu vreau sa plec, nu pana nu aflu cine esti!


Sper sa va placa.Primul capitol nu este asa de interesant, actiunea va avea loc mai tarziu.Spor la citit!

Capitolul 2 INIMI CE BAT LA UNISON



Fata din fata mea nu a apucat sa mai spuna nimic caci leul pe care credeam ca l-a nimicit a vrut sa o atace.Eu m-am pus in fata ei incercand sa o protejez, leul apoi dandu-se mai in spate.A inceput sa scoata niste sunete ciudate la vederea mea, parca ii era frica de mine.Fata a scos un cutit ascutit si a injunghiat animalul, acesta cazand ca si mort.
-In sfarsit te-am prins, zise fata cu o urma de speranta in glas.
M-am dus catre ea si am privit animalul.Fata s-a uitat la mine si a inceput sa-mi vorbeasca.
-Acest leu mi-a omorat cea mai draga fiinta de pe pamant, mi-a ucis mama.In sfarsit m-am razbunat!Dar ce e ciudat, de ce s-a speriat de tine?
Chris:Asta nici eu nu inteleg, nu am mai vazut astfel de animale niciodata.
-Stii ceva, ar trebui sa mergi acasa.Aceste locuri sunt foarte periculoase, ai muri intr-o ora daca te-as lasa singur.
Chris:Inca nu am intentia sa plec.Dar tu, unde e casa ta?
-Casa mea?Jungla asta este casa mea.Aici locuiesc eu.
Chris:Aha...Nu vrei sa mergem la rau?Am putea vorbi acolo.
Fata a ezitat la inceput, dar pana la urma a incuviintat din cap si a luat-o inaintea baiatului.Imediat ce au ajuns acolo s-au asezat la marginea apei si au ainceput sa discute.
Chris:Numele meu este Christopher, dar prietenii imi spun Chris(adica servitoarele, caci nu am prieteni)
-Eu sunt Kalas.
Chris:Imi pare bine de cunostinta!(spuse baiatul apoi i-a sarutat mana, aceasta nestiind cum sa reactioneze)
Kalas:Ce faci?De ce mi-ai facuta asta?
Chris:Poftim?Dar ce-am facut?
Kalas:Ce mi-ai facut la mana..
Chris a inceput sa rada si i-a explicat fetei ca este un gest frumos, prin care ii arati respectul unei doamne, in cazul acesta domnisoare.
Fata s-a ridicat in picioare si a inceput sa mearga de-a lungul raului, baiatul urmand-o.Ea a inceput sa-i povesteasca depre viata ei, despre cum a crescut singura in aceasta jungla periculoasa.Ea a vrut sa se intoarca cu fata l-a Chris dar a calcat stramb si a cazut.Baiatul si-a dat seama si ca sa-i atenueze cadearea, acesta a prins-o el fiind acum sub ea.Fetele lor erau foarte aproape unele de altele.Obrajii baiatului aveau o usoara nuanta rozalie, dar Kalas era rosie ca racul.Voia sa se ridice dar ceva o tinea acolo.Pana la urma s-a ridicat si a inceput sa fuga, a vrut sa-l faca pe baiat sa-i piarda urma.Dar Chris nu se lasa mai prejos, fugea din ce in ce mai repede pana ce a prins-o de incheietura mainii.
Chris:De ce ai plecat?
Kalas:Eu, eu doar....Mereu am fost singura dar acum ca ai venit tu aici...
Chris:De ce esti rosie la fata?
La auzul cuvintelor lui, Kalas s-a inrosit si mai tare si a vrut sa plece, dar Christopher a facut-o sa dea cativa pasi inapoi pana ce a ajuns cu spatele la un copac.Chris si-a pus mainile de o parte si de alta a fetei ca aceasta sa nu mai plece.
Chris:Te-am intrebat de ce esti rosie?
Kalas:De ce esti asa de aprope de mine?
Chris:Nu am nici un raspuns la aceasta intrebare.Pur si simplu inima imi cere asta.Dar tu?
Kalas:Am un sentiment ciudat, nu stiu ce este....
Chris:Poti sa mi-l descrii?
Kalas:Pai, inima-mi bate foarte repede cand esti aproape de mine.Simt cum imi ard obrajii si am un gol in stomac.As vrea sa fug de tine dar si sa te tin in brate, nu siu ce e asta.Cand ma uit in ochii tai simt cum ma pierd in ei si ma simt stanjenita.Ce se intampla?(A spus fata repede, cu emotie in glas, nici nu se uita in ochii lui)
Christopher a zambit scurt si s-a uitat in ochii ei.Obrajii lui au incept sa prinda si ei culoare iar apoi si-a lipit fruntea de a ei.
Kalas:Ce se intampla?
Chris:Ai auzit de dragoste la prima vedere?
Kalas nu a mai zis nimic.Se uita fix la Chris, nu voia sa-si mai ia ochii de la el.Ii placea atat de mult sa- priveasca c-ar fi stat asa pe veci.Ochii ei turcoaz analizau fiecare particica a fetei lui, iar cand i-a vazut buzele a inceput sa ia foc.Voia sa se apropie tot mai mult de ele, parca voia sa le guste, sa le simta.Baiatul dorea acelasi lucru.Se apropia incet incet de buzele roz ale fetei, ii simtea respiratia fierbinte si neregulata.Nu se pute abtine, se apropia tot mai mult, pana ce buzele lor s-au unit intr-un sarut dulce, un sarut nevinovat de copii.Kalas era emotionata pana peste cap dar ii placea senzatia.Voia ca acest sarut sa dureze vesnic, sa ramana asa mereu.Dar fiindca ce e frumos nu dureaza mult, sarutul a fost oprit de Chris.
Chris:Ai buze foarte dulci, si sa stii ca saruti bine...
Kalas:Nu stiu ce sa zic, e prima oara cand fac asa ceva.
Chris nu s-a putut ambtine si a luat-o pe Kalas intr-o imbratisare calduroasa, ea raspundu-i.Era fericita, inima ei salta de bucurie.Dar apoi Chris, usor iritat, se uita la ceasul de pe mana lui.
Chris:Firar, e 5!Imi pare rau, trebuie sa plec acasa.
Kalas:Chiar tebuie?Te voi mai vedea?
Chris:Cu siguranta!Daca vrei, ne putem vedea maine tot aici.
Chris o saruta pe obraz si da sa plece, dar Kalas il prinde de bluza.
Kalas:Imi promiti ca te vei intoarce?
Chris:Iti promit.

Are o sotie care il asteapta si el ce face sta acolo si se saruta . Rusine sa ii fie ca nu a stat acolo si a plecat . Laso *****  de sotie ca mai bine ramane cu fata junglei .
       Astept next-ul si sa ma anunti  pa

FanFic Blocat din cauza inactivitatii.