Heey! Acesta este al doilea fic al meu si nu,nu renunt la primul meu fic "True love"!
 
                                                      Proolog
       
                 Acum 2 saptamani(Andreea P.O.V.)

   " Afara batea vantul. Eram intr-o tabara cu scoala si eram colega de camera cu cel mai pupular baiat din liceu pentru ca n-am mai avut loc sa stau cu o fata. Era miercuri si era cea mai nenorocita zi din viata mea deoarece in noaptea aceea mi-am pierdut virginitatea. Pe cel care mi-a luat puritatea il cheama Darius Gonzales. Era in jur de ora 00 cand el a inceput sa ma sarute dupa care mi-a luat ce aveam eu cel mai de pret: VIRGINITATEA fara sa-mi dau seama si cand am observat era prea tarziu! Deja mi-o furase d pentru totdeauna. Darius cu mine inainte de a face s*x nu eram nimic,nici macar prieteni. ABSOLUT NIMIC! Am fost vrajita de frumusetea lui nativa....eram pur si simplu fermecata de trupul lui perfect. Cand am facut-o a fost foarte dureros. Tipam de durere! Nu stiu de ce oamenii se ex**ta cand fac chestia asta."
    
                                                                     Capitolul 1: Sunt gravida!

           Sunt la liceu la ora de engleza dar nu ma simt deloc bine. Imi vine sa vars, nu stiu ce am. Am simtomul asta de aproximativ 2-3 zile. Fug din clasa si ma duc alergand pana la baie. Deschid usa de la Wc si incep sa vomit.
          Dupa 1 minut de vomat ma duc pana la chiuveta sa ma spal pe gura si pe maini dupa care ma intorc in clasa neavand nici un chef de ora. 
         Intru in clasa si ma duc la profa de engleza sa-i explic de ce am plecat asa din clasa. Iar dansa imi spune:
       - Daca ai facut s*x dute obligatoriu la farmacie si cumparati un test de sarcina. Uite, Andreea, mie poti sa-mi spui adevarul. Am 30 de ani si poti sa ai incredere in mine. Si eu am ramas insarcinata tot la varsta ta numai ca mi-am dat fiica la niste oameni cumsecade. Mi-a fost intradevar greu sa si invat sa am si un copil in burtica. Deci...ai facut-o?
        Uau! Cam traznita profa asta! Normal ca nu-i spun ca am facut-o.
         Dau din cam in semn de negativ si poftesc la locul meu. Daca profesoara de engleza are dreptate si sunt gravida? Asta se poate rezolva cu un avort. Dar intai sa vad daca sunt. Sper sa nu fiu. Oricum exista multe posibilitati sa scap de copil. Dar totusi cel mai bine ar fi sa nu fiu. Adica,pe bune eu insarcinata? Ma face sa rad. Nu prea cred.
    Dupa ora asta nu mai am nimic asa ca ma imprumut de la Ioana cu niste bani ca sa cumpar testul ala nenorocit.
    Am ajuns la farmacie. Imi tremura genunchii. Imi este frica! Ma duc la vanzatoare si ii spun sa-mi dea un test de sarcina. Dumneaei mi-l da si eu plec acasa tremurand de frica, de emotii, DE TOATE.
     Am ajuns acasa. O salut pe mama si ii cer sa-mi pregateasca micul dejun dupa care ma duc la baie sa-mi fac testul. Deci daca am doua liniute sunt iar daca am una nu sunt. Mi-l pun si ma rog la Dumnezeu sa fie o liniuta. "Doamne, te roog!".
     Dupa 5 minute il scot si ma uit....sunt doua. Ma las in jos sprijinidu-ma de usa de la baie si incep sa plang.
      De ce Doamne? De ce doar mie mi se intampla chestii din astea? DE CE?? Sa se duca dracu toti! Acum trebuie sa ma duc la doctor sa avortez. Minunat! Si poate nu o sa mai pot ramane gravida. Nu,nu pot sa-mi permit riscul asta. Trebuie sa nasc. Am luat o hotarare. Bravo mie! Mda. Ma rog!
   - Andreea! La masa.
     Asta este mama. Draga mea mama si viitoarea bunicuta. Iarasi incep sa plang spunandu-i mamei ca vin in 5 minute.
     Dupa 5 minute de spalat pe ochi ma duc la masa. Miami!! Pe masa este o salata de legume, cartofi prajiti,coliva,prajituri, 2 sticle de apa si 2 covrigi....iar eu le-am mancat pe toate. Mama s-a mirat. Ea stiind ca eu nu prea mananc. Nu trebuie sa o las sa-si dea seama de ce am facut.
    - Andreea....ce te-a apucat? Acum 2-3 saptamani nu prea mancai nimic iar acum mananci tot? Vrei sa fii grasa sau ce?
    - Nu....numai ca imi era foame, foarte foame, spun eu stanjenita.
     - Asa ai mancat si dimineata. Ceva s-a intamplat cu tine si eu o sa aflu!
      Ii multumesc pentru masa si ma duc in camera mea sa-mi fac temele.
     
     ~dimineata urmatoare~

     Este dimineata. Este asa frumos dar am greata. Ma rog! Asa ma simt doar dimineta. Dupa o ora mi se face bine. Ma ridic din pat usor si ma duc la baie dupa care ma schimb intr-o bluza verde si o pereche de blugi albastri.
     Dupa ce mananc plec la scoala. Pe drum ma intalnesc cu Darius. El are 16 ani. Ma saluta in felul sau si ma intreaba cum ma simt. De unde stie habar n-am.
    - Bine. Darius...eu as vrea sa-ti spun ceva.
    - Ca ma iubesti? Sau ce papusa?
     Asta a inebunit? Eu sa-l iubesc pe el? Pana sa apuc sa mai spun ceva apare una dintre admiratoarele lui. Ce vroiam sa-i spun era ca sunt gravida dar asa cu inca cineva de fata n-am cum sa ii spun.
     Ii zic ca ii spun daca suntem singuri.
    - Nu am timp acum. Si de ce sa plece frumoasa asta de langa mine? Doar pentru ca asa vrei tu? In visele tale!
   El pleaca iar eu ma decid sa nu-i mai spun de copil. Daca nu vrea sa ma asculte inseamna ca nu vrea sa stie ca el va fi tata in curand,nu?
     Acum ma indrept spre gasca mea si le spun ca am facut-o pentru ca ei sunt cei mai buni prieteni ai mei. Dar doar atat le spun....doar nu ma apuc acum sa le spun ca sunt si gravida,nu?
    Un comentariu va rog.

Capitolul 2: Avortul si Darius afla!
            Dupa o saptamana
  Sunt la liceu la ora de romana si m-am hotarat sa avort pentru ca nu am cum sa cresc un bebe, chiar astazi ma duc la spital.
   Dupa ultima ora m-am dus la spital la cabinetul pentru femei gravide. Sunt destul de multe femei inaintea mea. Am ceva de asteptat. Ceva mai mult.
   - Ce cauti aici?
    Imi intorc capul si il vad pe Darius. Dar el ce cauta aici?
  - Dar tu ce cauti la spital? Esti cumva barbatul care naste copii sau ai mai lasat inca o fata gravida?
     Off!! La dracy! De ce trebuia sa spun si ultima parte? Firar!
   - Eu am venit la spital pentru verisorul meu care are piciorul in ghips si nu, nu sunt barbatul care naste dar te-am vazut pe tine si nu stiam ce cauti aici....mama ta este insarcinata? Si pe cine am lasat gravida?
    Se uita la mine cu o privire din aceea: 'daca nu-mi spui te voi omora' sau ceva de genu. Ma priveste foarte urat si in acelasi timp nerabdator dar nu vreau sa-i spun ca eu sunt fata aia.
     Din pacate norocul nu-mi bate la usa si astazi deoarece asistenta m-a strigat. La naiba! Ghinion, ghinion si ghinion! Doar de asta am parte!
      Darius ma striga incontinu dar eu nu-i raspund ci ma duc la doctorita.
      Am ajuns la doamna doctor si ii spun pentru ce am venit la dumneaei. Dupa 5 minute de cercetata burta cu un aparat special imi spune:
    - Iti trebuie acordul parintilor tai ca sa avortezi. Ei stiu? Si, draga mea, te pot ajuta dar doar pe fond medical adica cu medicamente si ingrijire. Atata! Zi-mi acum.....mai doresti sa avortezi?
      La naiba! Nu pot sa avortez! Incep sa plang si ii spun ca nu dupa care plec din incapere plangand in hohote.
      Tatal viitorului copil al meu inca mai era pe hol. Ma vazut dar nu-l bag in seama si fug pana la iesirea din spital stiind ca in spatele meu este el. Nu mai puteam fugi deoarece mi s-a facut rau. Imi pun mainile pe burta si incep sa tip de durerea ingrozitoare pe care mi- o provocase bebe-ul.
   - Esti insarcinata?
     Este Darius. Ce sa-i spun? Da sau nu? Cred ca merita sa stie adevarul,nu? Trebuie sa-i spun, sunt obligata pentru ca el este cel care mi-a furat tot ce aveam mai sfant pe lumea asta si deoarece pana la urma el este tatal copilului meu.
   - Da!
   Am spus-o si pe asta! Insfarsit!
  - De ce dracu nu mi-a spus? Avorti nu? Doar nu te gandesti sa cresti un copil in adolescenta si in plus SA MA FACI SI PE MINE TATA,nu?
  - Am incercat dar imi trebuie acordul parintilor.
  -La naiba, Andreea! Ce naiba facem? Eu nu vreau sa am un copil...NU VREAU!
Il editez maine dimineta! O sa il fac mai lung!

Pai.... hei. :))
Acum, sa incepem! Ce tare a fost! Ideea n-am mai intalnit-o decat in filme! Sper sa o dezvolti foarte frumos!
Ah, da si sper sa ma anunti si pe mine!

Capitolul 2

Are dreptate. Nici eu nu vreau un copil dar n-am ce face. Trebuie să-l nasc şi să-l ascund de părinti şi de liceu.
- Nici eu nu vreau dar...
Darius mă întrerupe din vorbit şi îmi spune:
- Nici un dar, ai înţeles? Trebuie să găsim o modalitate că să avorti fără stirea părinţilor tăi.
Nu există şi în plus pe mine mă mai doare burta. Off! Ce greu este să fi însărcinată la 15 ani. Mă doare îngrozitor. Prevăd că acest acest copil vă fi foarte nazdravan deoarece da foarte mult în burtica mea şi asta înseamnă că este foarte energic. E bine,nu? Văd că încep să mă obişnuiesc cu gândul că voi avea un bebe şi într-un fel mă bucură. Nu vreau să avortez.
Asta îi spun şi lui Darius iar el iese din spital trantind uşa. Intradevar mă simt un pic prost datorită reacţiei lui dar până la urmă este hotărârea mea, nu?
Ies şi eu din spital strigând-l pe tatăl copilului meu iar el îmi răspunde indiferent cu o întrebare scurtă şi anume:"Ce vrei?". Îl înţeleg perfect. Este furios, speriat şi total paralel cu lumea asta....la fel cum eram şi eu când am aflat că sunt gravidă.
- Poţi să mă duci până acasă?
Asta îl întreb eu iar el a două oară îmi răspunde indiferent cu doar un cuvânt şi anume "descurca-te". Speram să fie un da zâmbitor dar chiar nu pot să merg până acasă singură aşa că-i spun un pa politicos urmat de un mersi după care îmi scot telefonul din buzunar ca să o sun pe Ana să mă ia. Aş fi putut să o sun pe mama dar după acea ar fi urmat mii de întrebări de unde ar fi aflat adevărul.
- Stai! Vino cu mine dar nu ştiu dacă ai voie pe motocicleta în timpul s-sarcinii.
A pronuntat cam greu ultimul cuvânt dar asta e,nu? A aflat abea azi că vă fi tată aşa că mai are timp să se obişnuiască. Dar oare dacă merg pe motocicleta îmi afectează sarcină? Să mă urc şi atunci o să văd. Eu sunt spiritul adrenalinei şi a riscului. Mda. Ciudat,nu?
Mă urc pe motocicleta sa, îmi pun mâinile pe abdomenul lui bine lucrat şi pornim spre casa mea. Îmi este cam rău. Sunt sigură că voi vomita când voi ajunge acasă. La naiba! Iac! Iar voi vomă şi mama mă vă întreba iarăşi de ce stau atâta în baie. Off! Asta e! Trebuie să mă obişnuiesc. Dar în acelaşi timp mă simt foarte confortabil deoarece stau în spatele lui Darius. Îmi simt inima cum îmi bate parcă ar lua-o razna, aşa se aude. Se spune că iubirea n-are limite dar oare şi bătăile inimii sunt la fel sau doar când eşti lângă cel pe care-l iubeşti? Cred că aşa e dar asta ar însemna că eu sunt îndrăgostită de băiatul asta cu care mi-am pierdut virginitatea. Ce naiba? Cum nu mi-am putut da seama? Îmi place de Darius...doar de asta am făcut-o cu el.
Am ajuns. Cobor de pe motocicleta şi încep să vomit. Mă simt ok dar doar cu o mică excepţie şi anume că vomit. Mă rog! O să-mi treacă după ce termin de dat tot ce am în burta.
Tatăl copilului meu sunt sigură că se uită cu scârbă la mine sau nu ştiu....nu-mi pasă acum de el ci doar de vomat. A sunat cam ciudat,nu?
După 5 minute am terminat iar Darius mă întreabă dacă sunt bine. Am rămas masca la gestul lui. Ce vreau să spun este că nu mă aşteptăm la asta de la el.
- Andreea...vezi şi tu ce greutăţi o să ai dacă o să păstrezi acest copil,nu? Mai bine îl avortezi.Şi plus de asta se poate să te dea şi afară din liceu.
Cum a putut să zică aşa ceva tocmai în faţă casei mele? Dacă mama şi tată sunt acasă şi au auzit? Doamne! Mă simt că şi când ar fi căzut cerul pe mine.
- Taci! Părinţii mei poate sunt acasă şi dacă au auzit ce ai spus tu?
- Trebuie să le spui dacă ai de gand să-l păstrezi. Şi Andreea....să nu mă implici şi pe mine în chestia asta,bine? Adică să nu le spui cu cine ai făcut-o.Nu fi lasă...acum tu trebuie să fi puternică pentru.....pentru copilul nostru.
Cum a putut să zică aşa ceva? Să le zic părinţilor că sunt gravidă dar să nu le spun cine este tatăl copilului meu?Lasă, da sunt dar asta seara le voi spune. Trebuie dacă vreau să-l păstrez.
Dintrodata se aude uşa de la casa mea cum se deschide şi pe ea iese tatăl meu. I-am spus să tacă şi să nu mai aducă vorba de bebe şi el ce-a făcut? Tâmpiti pot să mai fie băieţii ăştia!
- Andreea, cum ai putut? Intrati amândoi în casa.
La naiba!Mă simt aşa de prost dar într-un fel eliberată deoarece insfarsit au aflat. Mă uit la faţă lui Darius şi observ că are o privire din acea dură.