Hey!!
Multumesc de anunt
un capitol frumos, eu astept nextul si
sa inceapa adevarata actiune, asta imi place
spor la idei Succes in continoare

Hey!
Mi-a placut capitolul foarte mult! N-am crezut ca Sakura a pus la cale toata despartirea. Parea nebuna cu totul in fazele alea, dar nu stiu daca inca mai e... Ma intreb daca Sakura il mai iubeste pe Itachi. Adica ea trebuie sa fie impreuna cu Sasuke. Bafta in continuare. Multumesc pentru mesaj si sper sa-l primesc si data viitoare! Kiss!

Pana la urma ce cuplu trebuie sa fie ? HInaIta, HinaSasu, SasuSaKu, SakuIta. Nu mai inteleg. Am citit replica in care Sakura isi marturiseste faza repede, primele trei randuri. Apoi am luat-o de la capat mult mai incet. Nu mi-a venit sa cred. Nu pot sa cred ca ia a pus totul al cale. Cand era in prespectiva ei nu a spus mai nimic de sentimentele ei fata de Hinata, mi se paruse ciudat, acum am aflat motivul.

Prima , sac sac  
Sunt suparata pe tine caci nu mai anuntat  
Stiu ca nu am mai trecut de un cap dar pentru Dumnezeu femenie , daca ai un asa super
fic de ce dr*k nu ma anunti ?  
Cap sunt excelente , le ador pur si simplu  
Ador cum Sakura este diferita , faptul ca nu il iubeste pe Sasuke , imi place este original  
Cum ziceam "Acea fiinta pura de la suprafata era un monstru pe interior "  
Hinata , sper sa se impace cu Itachi , dar Sakura nu ii va lasa .  
Nu favorizez cuplul Sakura + Itachi , doar ca la ficul tau voi face o exceptie .
Astept next si sa dea Dr*k SA Nu ma anunti ca ai incurcat-o cu mine , ma fac rea  
Si nu te mai anunt nici eu la next  
Si il pun pe cupidon sa te loveasca IN CAP  
Bay bay

Multumesc foarte mult de anunt
Un capitol foarte frumos
cuplul itachi si hinata imi place
astept nextul te pwp spor la idei

Dupa multa vreme, am sosit cu nextul. In legatura cu cele patru personaje: ficul e SasuSaku si ItaHina. Totul se invarte in jurul acestor doua cupluri. Sper ca v-am lamurit.


Capitolul 7


Din perspectiva Sakurei




Incetul cu incetul simt ca nu mai pot sa dorm, asa ca imi deschid ochii privind somnoroasa in jur. Nu eram in camera mea. Oare... oh... adormisem in camera lui Sasuke. Aseara, parca nu eram eu. M-am simtit atat de ciudat. Voiam cu orice pret sa ma razbun pe Hinata. Simteam o dorinta puternica inauntrul meu, o dorinta arzatoare de razbunare. Facusem una din acele crize. Nu e prima oara. Cu toate astea, eu nu sunt asa. Sau poate ca sunt. Nu stiu. Nu stiu cine sunt... ce sunt defapt. "Monstrule..." asa ma strigase brunetul seara precedenta. Cred ca are dreptate. Sunt un monstru. Merit toata suferinta asta. Am ranit persoanele din jurul meu mai mult decat trebuia. Defapt nu trebuia sa fac asta. Ma simt ingrozitor. Faptul ca am lasat iubirea sa ma orbeasca... faptul ca am lasat un baiat sa fie mai presus de sora mea, de cea care mi-a fost aproape atatia ani si care nu m-a lasat niciodata la greu. Sasuke are dreptate... sunt un monstru. Trebuie sa plec. Trebuie sa dispar. Locul meu nu e aici.
Cateva batai in usa imi atrasera atentia gandurile mele risipindu-se. Rostesc un "intra" putin ragusit, iar usa se deschide cu un usor scartait. In incapere apare numaidecat Hinata. Inima mea incepu sa tresalte puternic la vederea ei. Fericirea sa era atat de vizibila in ochii sai. Purta unul din halatele sale mov, iar parul ciufulit ii cadea usor pe umeri. Se pare ca a avut o noapte destul de... plina. 
Se apropie incet de pat, apoi se aseaza pe suprafata moale langa mine. Priveste pentru cateva clipe podeaua fara sa-mi spuna ceva. Ofteaza zambind, apoi isi ridica chipul privirile noastre intersectandu-se.
- Surioara... dupa atata timp ma simt asa de fericita. 
Tonul pe care rostise cuvintele erau incarcate de o fericire pe care nu am mai intalnit-o la ea pana acum. Era fericita. Eu ii provocasem atata suferinta, iar acum e insfarsit fericita. 
O priveam fascinata cum zambea. Ochii ma intepau din ce in ce mai tare. Voiam sa plang. Nu stiam daca sa las lacrimile sa curga sau sa le tin in frau. Hotarasem sa nu fac nimic. Totusi, o mica perla de apa incolora se strecura afara prelingandu-se in jos pe obrazul meu alb ca spuma laptelui. Simteam nevoia unei imbratisari. 
Bruneta ma priveste nedumerita pentru cateva clipe, apoi pe un ton ingrijorat ma intreaba ce s-a intamplat. Ii spun ca nimic, apoi ma dau jos din pat si fug rapid in baie. Inchid usa din lemn si ma las pe ea in jos imbratisandu-mi genunchii.
Incepusem sa plang in hohote. Nu ma puteam abtine si in momentul de fata singurul lucru ce ma bucura era faptul ca nu ma putea auzi nimeni prin usa. Strangeam cu putere din maini abtinandu-ma sa nu tip. Ma durea. Faptul ca din cauza mea suferise ma sfasia pe dinauntru. Am ranit-o si i-am ranit si pe ceilalti. Nu merit sa traiesc. Am decis... in seara asta o sa plec sau o sa-mi pun capat zilelor. Nu pot permite sa mai ranesc pe cineva. Nu pot.


Cu lacrimi in ochi ma ridic de pe gresia rece si merg in fata oglinzii cu dulapior. Ma privesc pentru cateva clipe analizand felul in care aratam. Parul ciufulit parca ar fi trecut printr-un adevarat razboi, iar in jurul ochilor inlacrimati se zareau urme de rimel. Nu ma sinchisesc sa le sterg si oftez in sinea mea. Iau un pieptane si imi aranjez cat de cat podoaba capilara. Deschid dulapiorul cautand cu privirea ceva si anume foarfeca. Indiferenta o iau de pe raftul de sus, dupa care inchid usa inapoi dand de oglinda. Imi las privirea in jos spre micul obiect din mana mea gandindu-ma daca e bine ce fac. Nu mai puteam gandi limpede. Daca o sa regret dupa ceea ce aveam de gand sa fac? Ce vor spune ceilalti? Defapt, cui ii pasa. Nimeni n-o sa aiba vreo problema cu asta. Dupa tot ce le-am facut nu cred ca mai am vreo importanta. 
Inchid ochii si rasuflu hotarata. Imi atintesc privirea asupra oglinzii din nou, dupa care cu miscari usoare apropii foarfeca de o suvita de par. Ma simteam pusa sub presiune, dar nu stiam de ce. In secunda urmatoare, in linistea ce predomina baia se auzi sunetul redat de foarfeca taindu-mi mica suvita de par. Cu aceeasi teama facusem acelasi lucru cu o alta suvita. Am inceput sa prind un oarecare curaj, in sinea mea dandu-se inca o lupta crunta intre bine si rau. Chiar nu aveam idee daca faceam bine sau nu. Intr-un fel nu imi pasa, dar intraltul da.  
Incetul cu incetul, in jurul meu se adunasera mii de fire de par. Semanau cu micile petale de flori de cires ce imi placeau atat de mult.  Mai aveam inca putin si terminam. O ultima suvita cazuse la pamant de parca si-ar fi pierdut viata. Iau pieptanul si il pun sub jetul usor de apa de la chiuveta, apoi il scutur putin de apa.  Imi pieptan parul analizandu-mi din nou reflexia in oglinda. Nu aratam chiar atat de rau, defapt aratam foarte bine. Nervii pusera oarecum stapanire pe mine, dar treptat mi-am revenit. 
Ma spal rapid pe fata, apoi merg inspre usa. Ma las in jos chinuindu-ma sa privesc prin gaura cheii daca Hinata plecase sau nu din camera. Spre norocul meu plecase, asa ca am iesit gandindu-ma apoi cum sa plec de aici. "Trebuie sa existe o cale..."  imi spuneam in sinea mea in timp ce cautam ceva care sa ma ajute sa "evadez". Deschid sifonierul lui Sasuke care trebuie sa recunosc, e foarte ordonat si iau de acolo un hanorac albastru inchis. Imi dau jos bluzita rosie pe care o purtam, apoi iau hanoracul si il imbrac rapid. Imi era destul de mare, dar asta nu era o problema. Arata bine pe mine avand in vedere colantii negri pe care ii purtam. Imi pun gluga in cap, apoi intredeschid usa asigurandu-ma ca nu ma va vedea nimeni.
Din nou, spre bucuria mea nu era nimeni ceea ce ma cam punea pe ganduri. Ignor asta si ies grabindu-ma cu pasi silentiosi inspre usa. 
De cum o deschid ceva ma tranteste la pamant. Imi ridic privirea si dau de Naruto ce ma privea confuz. Acesta ma ajuta sa ma ridic cerandu-si scuze pentru accidentul de mai devreme. Rostesc un "aham" si plec grabita incercand sa evit eventualele intrebari gen "ce ai patit?".  Fug grabita pe holurile campusului cautandu-mi "apartamentul". Studenti care mai de care ma priveau confuzi alergand printre ei. Unii ma injurau din cauza ca ma ciocneam partial de ei, iar pe altii ii auzeam spunand ca poate sunt grabita sa nu intarzii la vreo ora. Ii ignor incruntandu-ma putin, dupa care ajung in fata apartamentului meu. Fara nicio retinere intru inauntru unde dau de Ino ce statea deasupra unui tip roscat cu ochii verzi destul de dragut.
Cei doi se opresc din "activitatea" lor si ma privesc de parca as fi fost un extraterestru.
- Continuati, continuati. Nu ma luati in seama. Le spun celor doi intreptandu-ma inspre camera mea.
Trantesc usa si ma arunc in pat privind tavanul. Era deabea ora 7:30, iar orele incep la 9:00.  Dau drumul televizorului si incep sa butonez telecomanda cautand ceva interesant de vazut, insa nimic. 
Dintr-o data simt cum telefonul incepe sa sune pe melodia Alessiei - Ploua.  Numele celui care ma suna ma facu sa inghet. Fiori ma trecusera prin tot corpul alarmandu-ma. Era....[/size]

Fanfic SasuSaku blocat din cauza inactivitatii.