Buna ! Deci m-am gandit sa incerc si eu sa fac un fic . E primul meu fic … deci nu fiti prea duri . Am incercat sa i-au personajele din Naruto Shippuden , din epoca dinozaurilor si sa le aduc in zilele noastre , cu tehnologia noastra , hainele noastre , gandirea noastra de copii bolnavi siiiii sa-i aduc la …. SCOALA , mai precis la liceu ! Personajul principal este Sasori . M-am gandit ,,de ce nu ??” . Nu prea am vazut fic-uri cu el , deci … Anyway , personajele apartin lui Masashi Kishimoto si nu fac profit pe urma lor . Ficul contine personaje din naruto world dar si niste prieteni de ai mei . De precizat : acest fic este postat si pe alt forum , tot al meu este , am specificat pentru a nu fii dubi , pentru a nu fi numita “plagiatoare” . Lectura placuta !
P.S. astept mesaje cu critici ( sper eu constructive ) unde sa va exprimati parerea despre ,, creatia “ mea mirobolanta , daca mai vreti sa pun next-u’ sau daca ma opresc aici si … nu stiu … ce se mai poate spune . Promit sa tin cont de ele ! Pe cuvant de cercetas !

O viata de adolescenti
Capitolul 1

Sasori P.O.V.
Dulcea viata de liceu … Cea mai frumoasa perioada a adolescentei … Pai cum sa nu-l iubesti : vii la scoala cand vrei tu fara sa te intrebe nimeni nimic ( oricum ei se bucura ca mai vii si atunci ) , bine ca nu avem uniforma ca mai incalcam inca o regula , sigur ca - unii dintre noi – suntem imbracati decent , cu jeansi , tricouri largi, sau mai putin largi ( fetele ) , cu tot felul de imprimeuri funky , formatii rock , skateri conversi etc. , chiul in prostie , mii de tigari fumate sub acoperirea prietenilor , injuraturi ca la usa cortului , copiat la teze , milioane de certuri cu profesorii si ,, cuvinte de lauda “ adresate reciproc , certuri care evident se sfarseau cu o mica ,, vizita “ directorului , o mica ,, felicitare “ ( asa imi place mie sa spun unei scrisori din partea directiunii , proces verbal sau cum dracu’ se mai numea ) , printr-o mica ,, reuniune “ , reuniune ce consta desigur in chemarea ambilor parinti la scoala unde le era ,, spalat ’’ creierul si erau imbuibati cu tot felul de ,, marturii mincinoase” despre ,, ingerasii lor dragi “ , nota scazuta la purtare cu cate puncte au ei chef , cu o mica ,, vacanta “ – suspendarea de la cursuri , milioane de batai care se sfarseau cu schilodirea celeilalte parti , desigur … blah blah blah … Oricum… sa revenim la realitate … Sunt Sasori , am 17 ani si sunt in clasa a X a . Am parul scurt , roscat , umpic ciufulit iar ochii caprui , nuanta caramelului . Sunt inalt si bine facut . Parintii mei au o gramada de afaceri si sunt mai mereu plecati de acasa . De asemenea , au multi bani , vile , cluburi si masini extravagante ( sa nu mai zic de firme importante , menajere , sofer etc. ) . Dar pe mine nu asta ma intereseaza … Niciodata nu m-am dat mare cu banii parintior mei , nu sunt figurist si nu suport asemenea persoane . Nu imi place sa astept si sa ma fac asteptat . Imi place sa ajut lumea exact cat pot de mult si de bine . Aaa era sa uit … am un flash si inca patru cercei asemanatori unor tepi , destul de micuti , in ureche si un peacing umpic mai jos de buza , in partea stanga , toate evident , negre . Imi place sa ajut lumea exact cat pot de mult si de bine . Sunt destul de destept , gandesc logic si imi dau seama repede de anumite lucruri , fie ca vorbim de scoala sau de viata de zi cu zi . De cele mai multe ori sunt realist dar uneori imi place sa visez cu ochii deschisi . Sunt glumet , dar cand vine vorba de lucruri serioase sunt cel mai serios om de pe planeta . Uneori sunt pessimist dar mai mereu , sunt optimist , indiferent de situatie . Intodeauna mi-au placut creatiile artistice si consider ca arta este frumusetea eterna . Frumos spus , nu ? Binee ! Cred ca m-am descris indeajuns pentru a intelege ce fel de persoana sunt … Azi este o zi ca oricare alta , cel putin asa cred eu … Observ – din cauza soarelui care imi intra in ochi , prea orbitor dupa parerea mea – ca afara este o zi foarte frumoasa . Nu e vina mea ca de dimineata nu ma pot ,, desprinde “ de patul meu cel moaleee si ataaat de pufos . Cu chiu , cu vai , reusesc sa ma ridic in sezut . Stau asa ceva timp asa si ma uit in gol , dar gandurile mele care duceau la nimic sunt intrerupte de soneria telefonului meu , Slipknot – Before I forget this , aflat pe birou . Ma ridic din pat somnoros si vad ca e Deidara . Ridic telefonu’ de pe birou si raspund :
- Alooo … Ii spun eu pe jumatate adormit , inainte sa imi pice ochii in gura de somn . Dar nici nu apuca sa-mi raspunda , ca il aud pe Itachi , smulgandu-i telefonu’ din mana :
- Da-mi dracu’ telefonu ‘ ala ! ‘ Neata , Sasori . Ce faci ? Stai umpic . Vrea si Sakura sa vorbeasca cu tine …
- Buna , Sasori ! Vai ce dor mi-a fost de tine … Ce faceai acum ?
- Aaaa … Pai ... cam dormeam … Ce e asa important ?
- Cum adica ,, ce e asa important “ ?! Azi e prima zi de scoala ! Dar stai linistit , noi te-am sunat doar sa vedem ce faci … e abea ora 11:02 si noi intram la 13:30 . Prima ora avem dirigentie , daaa noi nu ne ducem . Acum suntem in skate park-ul de langa liceu . Hai si tu ! Pa !
O salut si inchid . Mai stau umpic in picioare uitandu-ma in gol in spre peretele camerei mele , acoperit in intregime cu posterele unor trupe rock , si nu numai . << Cum de am uitat ? >> Azi e prima zi de scoala … Aaa … prietenii mei buni si nebuni de la gradinita … Inca imi aduc aminte prima mea zi la gradinita …

~ Flashback ~

E o zi insorita . Soarele straluceste tare ... afara e o vreme foarte buna dar totusi eu sunt trist … azi e prima zi la gradinita … Stau pe bancheta din spate a masinii si mai uit la cerul foarte albastru , fara niciun nor … Ma gandesc … la nimic … << Oare statea asezat pe coltul bancii . La banca mea isi fac aparitia un grup de 5 copii : 3 fete - ce o sa spun ? Cum sa ma prezint ? … sper sa imi fac si eu macar un prieten … >> in timp ce imi puneam aceste intrebari strangeam cu toata puterea mea ursuletul meu din plus , de culoare cafenie , cu o funda crem la gat , pe nume Rinkiraki. Sunt asa speriat … Mai mergem putin si ajungem … Cobor din masina , ii i-au pe mami si tati de mana si ii strang cat de tare pot … Nu voiam sa plece … Cu greu ma stapanesc sa nu plang . Intram pe usa cladirii si starbatem un hol destul de lung si lat dupa parerea mea . Cu fiecare pas pe care il facem parca respiratia mi-se ingreuna , bataile inimii erau din ce in ce mai repezi , privirea mi-se incetosea iar picioarele mi-se inmuiau in gresia aflata pe podea . La un momenta dat ne porim in fara unei usi din lemn masiv , lustruita si lucioasa . Simteam ca lesin . Imi indrept ochii spre mama , incercand din priviri sa-i spun sa nu ma lase aici … Dar mami ma pupa pe frunte si imi spune ca totul o sa fie bine … Cand am auzit asta ochii mi s-au inlacrimat , dar lacrimile sunt fortate sa ramana exact acolo unde sunt . << Nu trebuie sa plang . Nu am de ce , nu ? >> imi tot spunem pentru a-mi potoli lacrimile , care voiau sa scape din stramsorea ochilor mei … Tati ma strange in brate spunandu-mi ca vor veni sa ma i-a la ora 7 apoi imi deschide usa si imi face semn sa intru inauntru , apoi plecara grabiti . Intru , cu Rinkiraki in brate , in sala destul de mare si vad , cea mai mare problema a mea , multi copii . Inchid usa dupa mine si indraznesc sa inaintez . Ma apropii de bancutele exact pe marimea noastra , asezate frumos , formand un cerc si caut un loc unde pot sa stau si eu . Speram sa gasesc un loc cat mai retras , dar nu aveam nicio sansa pentru ca bancile erau puse in forma de cerc . Gasesc un loc , ma asez pe scaun , imi pun cotul pe banca si imi spriin capul in podul mainii . Cealalta mana statea atarnata in jos , pe langa picioare iar Rinkiraki . De mine se apropie un grup de vreo 5 copii dintre cate 3 fete si 3 baieti , una cu parul roz si ochii verzi ca smaraldele , alta cu parul saten , prins in 2 cocuri , cu ochi caprui , culoarea pamantului si inca o fata cu parul negru , cu reflexii albastre si ochi lila - si inaca 2 baieti – unul cu parul foarte blond , de culoarea spicului de grau , o parte din el prins intr-o coada sus , cu bretonul lasat pe toata partea stanga , accoperindu-i ochiul si cu ochi albastri iar celelalt cu parul negru ca abanosul , prins intr-o coadita lunga lasata pe spate si ochii negri . Ii vad , dar nu imi indrept privirea spre ei si nu mai misc din pozitia mea . Stau ceva timp asa sperand ca o sa plece si o sa ma lase singur dar vazand ca nu au de gand sa plece imi intorc lenes capul spre ei . Ma uit la ei lung , dar nu intelegeam ce vor . La randul lor , si ei se uitau la fel de lung la mine , cu ochii minjiti , incercand sa isi dea seama de ceva . Stam si ne privim asa timp de 1 minut dar nimeni nu scotea vre’un suntet . Cel blond rupse tacerea si ma intreaba << Ce-ai ? Esti suparat ??? >> . Eu ii spun sec << Nu >> si imi intorc capul cu privirea inainte . Blondul continua si ma intreaba << Vrei sa te joci cu noi ??? >> . Ma intorc inspre ei si toti pun un zambet pe fata cat se poate de sincer . Le zambesc la fel de sincer si le spun << Da ! >>
~ End Flashback ~

Apoi am inceput sa vorbim si sa vorbim , si sa ne jucam … si asa , am devenit cei mai buni prieteni . Inca de pe atunci , parintii nostri erau parteneri de afaceri … daaa noi eram mici nu stiam asta …
Intru in baie , ma spal pe fata , pe dinti , fac un dus in timp record pentru mine apoi ma intorc in camera mea . Scotocesc prin dulapul meu parca interminabil in astfel de momente si gasesc un tricou negru cu formatia Slipknot , niste blugi verzi inchisi . Ma imbarc cu hainele alese si ma incalt cu o pereche de skateri . Cobor in graba scarile si intru in bucatarie dar nu gasesc pe nimeni . << Unde e toata lumea ? >> . Ma uit spre frigiderul mare , de culoare gri-metalizat si gasesc un biletel . Era de la mama : ,, Sasori , scumpule , a intervenit ceva iar eu si cu tati a trebuit sa luam avionul personal si sa zburam pana la New York pentru o afacere importanta . Am plecat la ora 6:00 . Ne pare rau ca te-am lasat singur . Ai pe cuptorul cu microunde un card pe care il poti folosi ca sa ,, supravietuiesti “ . Lipsim o luna . Mami si tati te pupa . “ << Super ! >> O luna intreaga singur ! In acest moment imi trec atatea prin cap ! Ce o sa ma mai distrez si nu doar eu , si prietenii mei ! Cardul il voi pastra pentru ,, situatii de urgenta “ , exact cum a zis mama . Deschid frigiderul si caut ,, hrana ” . Mananc repede ce apuc , imi i-au gheanta stil postas , cu logo-ul converse pe ea , cu maxim un caiet si un pix , skate-ul si plec . Incui usa casei , cobor scarile si o iau usor , usor pe aleea pavata . Ies din curte , inchid poarta securizata , care se inchuia singura si o i-au incet , incet la pas . Ajung in statia metrolului . In sila mea , i-au metroul ca sa ajung mai repede . Dupa putin timp vine si metroul . Cobor dupa aproximativ 2 minute , mai merg 2-3 strazi si ajung : Skate Park-ul . O suprafata foarte intinsa si foarte verde , cu rampe de toate felurile si natiile existente . Pe langa cele descrise , se mai regaseau o garmada de banci si multi adolescenti foarte nebuni si funky . Intru pe portile inalte si mari , de fier , deschise larg pentru a putea oricine sa intre si pasesc pe alee . Soarele , ca o minge de aur sclipitore , dainuia cerul de un albastru neatins , un albastru usor pal , de cea mai frumoasa nuanta . Razele acestuia se strecurau printre crengile copacilor din parc , luminand astfel o parte din suparafata terenului . Cam pe a 3 a banca de la intrare , ii vad pe prietenii mei : Deidara , Itachi , Sakura , Tenten si Hinata . Hinata si Sakura stau pe banca si vorbesc , Deidara trage cu foc din tigara lui si se oaca pe telefon iar Tenten si Itachi se intreceau in sarituri cu skate-ul . Ajung aproape de ei , cu gand sa-I imbratisez pentru ca nu ne mai vazusem de vreo’ 2 luni . Ma apropii de acestia , dar nu apuc sa deschid gura , sa le zic ceva , ca sunt ,,asaltat “ de ei . Am inceput sa vorbim , sa povestim , sa radem la gumele lui Deidara , sa jurizam ,, concursu‘ “de scheme dintre Itachi si Tenten si sa facem niste poze dragute in grup , ca niste skateri , rock-eri lenesi si punk-eri ce suntem . Toti eram imbracati asemanator : fetele – tricouri cu mesaje funky , blugi colorati si conversi iar baietii – tricouri cu formatii rock , blugi negri , colorati in culori mai masculine sau inchisi la culoare si skateri. Ce sa mai zici ? Aratam ca un grup de nebuni dar nu as fi renuntat niciodata la ei ! Dupa vreo’ ora plecam din parc pentru a aunge la scoala … Iesim din parc si o luam la fuga pana ajungem in curtea liceului . Cand am ajuns noi , deja se sunase iar amicele noastre faceau o galagieeee … de toata frumusetea : chicoteau intruna si nu se puteau opri din ras din cauza glumelor noastre . De la atata ras ma mir ca mai puteau sa respire ! Intram in scoala si alergam ca descreieratii pe coridor pana ajungem in fata clasei noastre . Aveam limba romana , tot cu dirigu’ . Stam putin san e tragem sufletul si intram in sala val-vartej , fara sa batem la usa . Toata clasa tresare deoarece ei erau foarte ocupati cu testu’ lor iar noi i-am deranjat . Toate privirile erau indreptate spre noi , aia care iar au ,, intarziat “ . Dirigu ‘ se uita suspect la noi si ne spune :
- Pe unde ati umblat ? Dupa ce ca nu ati venit la prima ora , intarziati la a 2-a si pe langa asta , ii mai deranjati si pe colegii vostri ! V-am pus absenta nemotivata . Sper ca aveti o scuza buna ! spune acesta aproape fumegand de nervi ca i-am intrerupt ora sa ,,pretioasa “ .
- Ahh … peisajele astea ale naturii , nu ma mai satur de ele ! spune Deidara , facandu-ne pe toti , inclusiv pe celilati colegi , sa radem iar pe prof sa fiarba de furie .
Plin de nervi din cauza raspunsului spontan si foarte haios a lui Deidara , acesta ne face semn sa trecem mai repede la locurile noastre . Mai avea putin si facea spume la gura . Se uita la el cu atata ura , zici ca era dusmanu’ lui de moarte . Adevaru’ e ca nici Deidara nu prea il suporta pe crizatu’ asta si mai mereu , cand prindea ocazia , facea misto de el si muuulte glume pe seama lui . Indraznim san e clintim din dreptul usii si ne indreptam incet , incet spre locurile noastre . Odata ajunsi ne trantim fiecare in banca lui , ca niste copii obositi ce suntem dupa ce asistam la ,,morala” dirigului . Eu stateam cu Sakura , in fata noatra Itachi si Deidara iar in spatele nostru Hinata si Tenten . Apoi individu’ asta incepu’ sa povesteasca tot felu’ de prostii de’ale lui … blah blah blah . Restul orei nu am fost deloc atent la ce a spus frustratu ’ ala , vorbeam cu Itachi si Deidara , faceam misto de prof si muream de ras . Cam pe la umatatea orei am inceput sa ne bateam cu cocoloase de hartie facute din … caietu ‘ de romana , desigur , iar ceilalti se uitau la noi ca la felu ‘ paispe . Sakura , la fel de ,,plictisita” ca noi , ii trimitea biletele lui Hinata si Tenten in timp ce , macar ea , scria mecanic pe caiet pentru a nu avea probleme , nu ca noi … Ora se incheiase repede , cel putin asa ni s-a parut noua . Pauza , intr-un final … Am scapat de prof , desii , nu ma deranja sa fac misto de el toata ziua . Ne ridicam imediat din banca , ne uitam unii la altii si incepem sa radem ca prostii , cand ne aducem aminte de ,,iesirea” profului . Ne linistim intr-un final si ne hotaram sa iesim prin curtea scolii , unde aveam ,, banca noastra “ , pe care numai noi stateam si nimeni altcineva . Ajungem la locsoru’ lostru , ne ajezam iar eu cu Deidara ne scoatem cate o tigara din pachet . Il intrebam si pe Itachi daca vrea una dar el da dezaprobator din cap si ne spune ca incearca sa se lase . Sakura , ca de obicei , ne spune ca nu ar fi bine sa fumam aici iar noi ii spunem sa ne acopere . Ne tot zicea ,, de ce nu va lasati ? “ , ,, ar fi mai bine pentru sanatatea voastra “ si tot felu’ de chestii dastea dar Deidara cu o mutra de copilas micut si prostut ii inchide gura : ,, mai stii , Saku , cand si tu fumai ??? “ . Apoi o intreaba : ,, esti sigura ca nu vrei si tu una ? ” si ii intinde pachetul in fata . Noi restu’ incepem sa o tachinam dar fara niciun rezultat . Ea nu avea nicio problema , nu o deranja glumele noastre . Isi da ochii peste cap , semn ca a cedat . In acest moment , i se pute citi zambetul malefic de pe fata lui Deidara , semn ca a castigat inca o batalie de acest gen si este mandru de asta . Sakura nu il lasa prea mult cu mana intinsa , isi i-a o tigara si isi scoate bricheta ei din buzunar . Isi aprinde tigara iar dup ace trage primu’ fum din ea ne spune ca asta e ultima . Dupa cele spuse , si putin enervate de catre Deidara pentru ca iar a avut dreptate , nu mai spune nimic . Adevaru’ e ca si ea fuma dar s-a lasat . Macar ea a avut taria , nu ca noi … Dupa cate o tigara fumata se suna si noi ne grabim inapoi in clasa . Orele au trecut repede iar noi acum ne strangem lucrurile ca sa plecam acasa . Terminam dar mai trebuie sa o asteptam pe Hinata care e mai ,, infasurata “ ea de fel . Iesim pe poarta liceului . In sfarsit , libertate !! Ne oprim in mijlocu’ drumului si ne gandim ce sa facem . Dupa ceva dimp de meditate asupra situatiei in care suntem pusi , suntem toti de acord sa mai ramanem prin skate-park . apornim hoatrati la drum . Facem cativa pasi si ajungem in locul in care ne pierdeam noi timpul . Deja cunoastem si eram cunoscuti de multa lume de acolo . Intram si vedem multi adolescenti cam de aceeasi varsta ca noi si imbracati in acelasi stil , toti , evident , cu skate-urile . Al meu avea desenat pe partea de jos un graffiti mare , in toate culorile pe un fond negru . Mai mergem putin si ne asejam pe prima banca pe care o vedem . Tenten si Itachi iar se certau , mai bine zis se contraziceau din cauza unor trupe rock … Ea zicea ca preferata ei e mai buna iar el zicea ca preferata lui e mult mai buna ca a ei … Se certau exact ca niste copii de gradinita … Mereu se cearta din tot felu’ de motive stupide , dar pana la urma nu castiga niciunul deoarece preferintele lor sunt foarte apropiate din punctul nostru de vedere , dar pentru ei sunt radical opuse … Pana la urma se impaca si sunt prieteni buni dar asta nu dureaza prea mult … Imediat ce mai gasesc un nou subiect de discutie , in care ei au pareri contradictorii iar incep sa se contrazica . E bine ca asemenea certuri sunt normale pentru ei iar noi ne-am obisnuit cu asta inca de la gradinita … Deci prin urmare , asta nu le afecteaza deloc prietenia , uneori chiar cred ca fac asta din plictiseala . Eu stateam pe banca si ii priveam plictisit pe Deidara si pe Sakura care se dadeau cu skate-ul . Sakura statea pe skate iar Deidara o impingea . Imi aduc aminte , cand au facut asta ultima oara , Sakura a dat cu skate-ul peste o pietricica , a picat in bot , julindu-se pe maini si pe picioare de asfalt si pe langa asta , la tras si pe Deidara dupa ea . Cand i-am vazut tarntiti unu’ peste altu’ , nu ma puteam aptine … Muream de ras … Macar Deidara picase pe moale … Ma gandesc la saraca Saku , dupa ce ca a fost strivita , a trebuit sa ii fie si ,,fotoliu” lu’ Deidara . Acestia , aflati intinsi in milocul rampei de skate , incepu’ si ei sa rada de intamplarea hazlie . Deidara se ridica repede de pe ea si isi cere scuze , de o groaza de ori , dar aceasta ii spune ca unui prieten bun ce ii este , cu zambetul pe buze , ca e vina ei , ea nu s-a uitat pe unde merge si ca el nu are nici o vina . Chiar si acum cand ne aducem aminte radem de cele intamplate . Si cand ma gandesc ca o pietricica le-a venit de hac ! Ii urmaresc cu privirea ceva timp dar ma plictisesc repede . Imi scot telefonu’ si incep sa ma joc . Stam ceva timp aici … vorbim cu niste prieteni , facem cateva sarituri cu placa , cateva poze facute de Hinata … Chiar ii palce sa faca poze … A facut zeci … E placerea ei vinovata . Dupa ceva timp , incepem sa ne plictisim …
[/size]

Deci imi place. Viata de liceu... si eu sunt in clasa a X-a si iubesc asta. Poate treci si pe la mine cu un comentariu. Oricum ce pot sa spun e ca vreau continuarea cate mai repede si sa ma anunti ;)

Sigur ca voi trece pe acolo Mai vreau pareri despre el si luati in considerare ca sunt incepatoare si mai am de invatat de aceea am nevoie de parerile voastre

interesant...cgiar imi place.....
insa incearca sa desparti paragrafele...asa este mult mai usor de citit.......
sa ma anunti si pe mine de next...
pupiciei...

Am revenit cu next :* Sper sa va placa si sa lasati cat mai multe commuri
~ Capitolul 2 ~
~ Ideea ~

Iesim din skate-park si ne proptim , lenesi , in mijlocu’ trotoarului . Dupa ceva timp , incepem sa mergem drept-inainte pentru ca daca mai stateam mult acolo , pe langa faptul ca incurcam circulatia si cine stie ce babalaci ne injurau ca nu au loc pe stada de noi , oricum , nu ajungeam nicaieri . Mergeam ca niste struti prosti unu’ dupa altu’ in timp ce , macar unii din noi , se gandeau ce sa facem in continuare . Eram taree confuzi si foarte plictisiti de parca ne-a lovit trenu’ . Nici macar glumele lu’ Deidara nu ne-au scos din aceasta stare si de aceea , pana si el incepuse sa isi piarda interesul … Nu stiam ce sa mai facem , iar eu intrasem intr-o mare lipsa de inspiratie . Deidara , dupa ce renuntase sa mai faca vreo’ gluma , se juca pe telefon si nu-si mai scotea ochii din el , el doar mergea in directia in care mergeam si noi si se ghida dupa picioarele noastre . Vazand asta , Itachi se opri si ne-a facut si noua semn sa ne oprim . Deidara tot mergea , si mergea , drept-inainte pana cand se loveste de o baba care avea 2 pungi pline cu cartofi in mana . Noi restu’ eram pe jos de ras vazand “ impactul ” acela de toata frumusetea . Acesta isi ridica ochii din pamant , pardon , din telefon pentru a vedea peste cine a dat si o vede pe batrana foarte furioasa care mai avea putin si ii dadea cu cartofii in cap . La vederea batranii , Deidara se intoarce cu fata la noi si pune o moaca de suparat , de copil trist caruia i s-au naruit visele . Ce se astepta , sa dea peste o bunaciune ?! Totusi , acesta nu rezista mult cu moaca de suparat pe fata , se mai uita odata la noi sa vada ce expresia a fetei avem si vazundu-ne pe noi intinsi pe jos de ras , il bufneste si pe el rasul dar se opreste repede si isi cere cele mai “ sincere ” scuze fata de batrana aflata in cauza . Baba se uita urat la el si , cred , din cate am vazut eu , ca ii luase tot arborele genealogic a lu’ masa la injurat sau il blestema . Una din doua . Noi ne ascundeam dupa Deidara si radeam ca prostii , nu ne mai puteam oprii si il mai faceam si pe Deidara sa rada . Apoi batrana , putin balbaita , detinatoare de Parkinson si trecuta de 100 de ani , incepe san e i-a la rost : “ n…n…nu vedeti pe unde mergeti , golanilor ?! ” si “ a…a…asa te-a invatat maicata , sa nu ai respect fata de persoanele mai in varsta ?? ” . La care Deidara , se intoarse cu fata la noi si spune usor , pentru a auzi doar noi , fara a o jicni pe femeie : “ Care “ mai in varsta ” , caa cred ca are vreo’ 100 de ani ! ” si ne facu’ sa radem si mai rau . Batrana continua “ morala ”: “ C…c…cata educatie aveti in voi ! V…v…voi , generatie de copii obositi , obsedati de telefoane si de internet ! ” . Acesta se uita la femeie , incercand sa-si ascunda rasul isteric printr-un zambet cam fortat dupa parerea mea , isi mai cere odata scuze si o intreaba politicos daca nu vrea sa o ajute . Dupa ce ca mai avea putin si o darama pe saraca femeie , merita putin ajutor . Batrana ii zambi sincer cu cei maxim 2 dinti in gura si ii spuse ca nu este nevoie , se descurca si data viitoare sa se uite pe unde merge . Acesta o ocoleste usor si ne spune ca de’acum incolo o sa fie mult mai atent pe unde merge iar apoi incepe sa rada . Noi restu’ inca eram intr-o stare de ras maxim . Ne revenim dupa putin timp si iar ne oprim iar in mijocul trotuarului . Practic nu am avansat deloc , doar ne-am revenit din acea stare de moleseala , multumita , desigur , lui Deidara . Sakura si Hinata isi storceau creierii pentru a gasi ceva de facut , orice sau macar un loc unde sa mergem si sa facem ceva , Deidara nici macar nu incerca , doar statea acolo si din plictiseala , revenise la activitatea lui : telefonu’ cel de toate zilele ,Tenten si Itachi iar se contraziceau din nu stiu ce motiv stupid iar eu stateam linistit si ma uitam la ei . Fiecare facea cate ceva si eu eram atat de amuzat de fetele atat de concentrate ale celorlalti dar sunt interupt de telefonul aflat in buzunar , mai exact de melodia acestuia foarte zgomotoasa pentru a o auzi orice surd , ca mine . Il scot din buzunar si vad ca era mama . Ii raspund :

- Alo ! Buna , mama ! Ce faceti ?

- Alo , buna ubitu’ lu’ mama , noi suntem bine ! Tocmai am iesit dintr-o sedinta . Am sunat sa-ti spun ca a trebuit sa vina si unchiul si matusa ta cu noi , aici , iar verii tai , Darky si Kakashi au ramas singuri acasa . Pentru a ne asigura ca veti fi toti bine , noi ne-am gandit ca ei sa se mute cu tine , asa e mai bine pentru toti , pentru ca verii tai sunt mai responasbili si am incredere ca veti fi cuminti . Stai linistit , deja i-am sunat noi si le-am spus asta , deci se vor muta , cel tarziu , in seara asta .

- Da , bine , mama . Pa !
Ii inchid iar in capu’ meu circula o gramada de ganduri . Responsabil ?! Darky ?! In niciun caz ! Cred ca a incurcat borcanele ! Nu stie ce vorbeste ! Darky e cel mai nebun dintre toti pe care ii stiu eu dar totusi ma inteleg de minune cu el , e atat de amuzant si mereu ma inveseleste ! Cat despre Kakashi , e mult mai linistit decat Darky si recunosc ca e responsabil uneori , dar nici acesta nu e asa o evlavie . Este un baiat la fel de inalt ca mine si Darky , bine facut , parul alb ca foaia , ochii de un rosu intens , patrunzator , care face fetele sa lesine dupa el doar aruncandu-le o privire , frumos , ca doar e varu’ meu , nu este pervers ca maoritatea baietilor din zilele noastre , este timid , uneori , asta de obicei cu fetele pentru ca nu vrea sa zica ceva gresit si sa le ranesca dar cand prinde putin “curaj” este cel mai cuceritor si romantic baiat , din cati am vazut , aaa , da si are un tatuaj pe gat cu numele lui scris in japoneza si asta mi se pare super tare . Darky este un baiat , din cate se vede , varul meu , este inalt , bine facut – p’asta o mosteneste de la mine – are parul negru , de cea mai inchisa nuanata si ochii rosii exact ca fratele sau Kakashi , asemenea unui vampir , foarte haios , atat de haios incat radem toti la glumele lui cu lacrimi , cam perverse el asa , cu toate asta , fetele sunt inebunite dupa genul asta de baiat , genu’ de badboy : frumos , cu simtul omorului bine dezvoltat si mai rau , uneori si cu cine merita , desigur . Sunt asa de asemanatori din punct de vedere al aspectului , mai putin faptul ca unul are paru’ alb iar unu’ negru , in rest , asemanarile sunt uimitoare , mai este diferenta de 1 an dintre ei , dar care nu se vede . De asemenea diferenta dintre caracterele lor este una vizibila mai de toata lumea : genu’ de baiat sensibil si dragastos , un prieten loial . pe care te poti baza mereu , care se interiorizeaza prin schite , desen , scris de poezi si chiar se pricepe , prin a asculta rock si chiar e un rock-ar adevarat si de aceea eu il respect iar celalalt este : genu’ de baiat de gasca , glumet , uneori mai pervers , evident , cu fetele , care stie mereu sa binedispuna pe toata lumea indiferent ca este vorba de fete sau de baieti , mereu entuziasmat si cu o latura a lui mai intunecata , mai sinistra , care ii defineste imaginea lui de badboy , uneori cred ca-i mai satanist el asa . Glumeam , lume , nu e satanist , e doar satanic de amuzant . Oricum , ma inteleg foarte bine cu ei , sunt cei mai buni verisori pe care ii poti avea si sunt niste prieteni de noata 10 pe care te poti baza mereu , chiar daca sunt ei mai nebuni . Asta ii face speciali .Concluzia : mama a creat o casa de nebuni fara sa-si dea seama . Si aici intervine un proverb pe care eu il ador si tot incerc ca si mama sa il adore : “ The road to the hell is poved with good intentions ” . Imediat dupa ce termin de vorbit la telefon si cursul gandurilor mele se linisteste , imi bag telefonu’ in buzunat dar nu sta acolo mai mult de 5 secunde si iar mi-se aude soneria . Il scot si observ ca e Darky :

- Alo ! Salut , Darky , ce mai faci frate ? Cand veniti la mine ?

- Salut , Sasori ! Noi suntem bine . Ajungem intr-o ora la tine . Cand ajungem sa fii pregatit cu multe sticle de Stalinskaya si cu gagici bune caa dam party , oh yeah , baby !

- Bine , Darky , cum zici tu , dar sa sti ca idea cu petrecerea e una foarte buna ! Te sustin 100 % si stai linistit , Stalinskaya am destula ! Aduceti-va si voi prietenii , cati mai multi , pana la urma e petrecere si veniti cu toti pe la 9 , e bine ?

- Vom fi acolo , fii sigur ! Si daca luam vreo’ amenda pentru deranjarea linistii publice , stai calm , platesc eu .
Incid telefonu’ si un zambet oarecum malefic imi apare pe fata . Ceilalati se uitau la mine cu o moaca de nedumeriti la auzirea cuvintelor “ petrecere … Stalinskaya … prieteni … la 9 … ” apoi toti incepusera sa ma asalteze cu intrebari de genu’ : “ Dai o petrecere ?? ” , “ Cand ?? ” , “ Unde ?? ” , “ Cine mai vine ?? ” , “ Cu cine ai vorbit la telefon , cine e acel geniu care a venit cu acesta idee grozava ?? ” si multe altele , oarecum inutile . Evident , Deidara a pus ultima intrebare . Darky este cel mai bun prieten al lui , se aseamana izbitor , si la caractere ma refer , amandoi sunt exact la fel si asta uneori mi se pare straniu , gandesc la fel si zici ca sunt telepatici . Dupa ce le raspund la toate intrebarile de parca as fi la vre’un interviu sau , mai bine zis , la interogatoriu , se linistesc . Dupa toate cele spuse , plecam fiecare spre casa lui si la 9 urma ca toti sa ne intalinim la mine acasa , la petrecere .
Revin cu next in curand

Momentan sunt pe telefon , o sa pun maine next Sper sa lasati cat mai multe pareri

hei....mersi de anunt...
imi place...ce pot spune..incearca sa descri mai mult sentimentele...ca din cate vad nu prea te axezi pe capitolul asta...
si incearca pe viitor sa nu mai faci dublu post....
adica sa postezi 2 mesaje unu dupa altul.....daca ai uitat sa scrii ceva...poti sa dai edit...
ca asa poti primi ban...si nu e bine.......
revenind la oile noastre......sa ma anunti si pe mine de cap. urmator...
pupiceiiii

FanFic Blocat din cauza inactivitatii.