Kepler 186 - prima planetă asemănătoare cu Terra

Kepler 186F - prima planetă asemănătoare cu Terra

A fost descoperită prima planetă stâncoasă cu dimensiuni similare cu cele ale Pământului, unde ar putea exista apă în stare lichidă: condiţie fundamentală pentru a putea găzdui forme de viaţă.
Planeta este situată în acelaşi "colţ" din Calea Lactee unde se află şi Pământul şi a fost identificată de către cel mai celebru "vânător de planete" de la NASA , telescopul spaţial Kepler.
Caracteristicile sale sunt rezumate într-o "carte de identitate detaliată", publicată vineri, 18 aprilie, în revista Science. Numită Kepler-186F, noua planetă este mai mare cu 10% decât Pământul şi este cea mai „exterioară” dintre cele cinci planete care se rotesc în jurul unei pitice roşii (o stea mai mică şi mai rece decât Soarele nostru) aflată la o distanţă de 500 de ani-lumină.
Potrivit calculelor efectuate de NASA, Kepler - 186F face un tur complet al orbitei sale în 130 de zile, iar distanţa care o separă de steaua sa este egală cu cea care există între Soare şi Mercur. Se găseşte, prin urmare, în aşa-numita "zonă locuibilă", adică în regiunea în care primeşte suficientă lumină şi căldură pentru a putea menţine apa în stare lichidă pe suprafaţa sa.
Conform celor declarate de către coordonatorul cercetării, Elisa Quintana, de la Institutul SETI şi de la Centrul de cercetare Ames al NASA, planeta ar putea primi de la steaua sa cantitatea "suficientă" de lumină şi căldură, "nici prea multă nici prea puţină", pentru ca apa să poată exista în formă lichidă. Din acest motiv, Kepler-186F este foarte diferită de alte planete asemănătoare Pământului care au fost descoperite până în prezent. Acestea din urmă sunt, de fapt, prea aproape de steaua lor pentru a avea apă în stare lichidă.
Kepler–186F este prima planetă stâncoasă identificată în zona locuibilă care are dimensiuni foarte similare cu cele ale Pământului. În orice caz, din moment ce planeta se învârte în jurul unei stele mici şi destul de reci, este considerată mai mult ca un văr al Pământului decât ca un frate al său. Piticile roşii sunt foarte numeroase în Calea Lactee şi au caracteristici care le fac deosebit de atractive în ochii "vânătorilor" de viaţă în spaţiu, cum ar fi longevitatea lor. Aceasta însemnând că există mult timp disponibil pentru ca pe suprafaţa planetelor ce orbitează în jurul acestor stele să se producă reacţii biochimice necesare apariţiei şi evoluţiei vieţii. Pe de altă parte, stelele mai mici sunt, în general, mai active şi emit cantităţi mai mari de radiaţie.

Ce știm și este bine
1. Știm că planeta are o mărime asemănătoare cu a Pământului și am aflat acest lucru pentru că periodic mănâncă din lumina stelei ei. De pe Pământ vedem o stea care scade periodic în strălucire, semn că un corp trece prin fața ei. De fapt știm că alte patru corpuri se află în sistem, probabil alte patru planete, deci avem de-a face cu un sistem solar în toată regula.
2. Planeta este cu 10% mai mare în diametru decât Pământul.
3. Planeta se află la o distanță potrivită de steaua ei, astfel încât dacă ar fi telurică, dacă ar avea atmosferă și dacă ar avea apă la suprafață, aceasta ar putea exista în stare lichidă. Această zonă, denumită „zona de optim” se află în jurul oricărei stele și este determinată prin calcul numai dacă se cunoaște luminozitatea și masa stelei.
4. Știm foarte precis că steaua are planete pentru că a fost observată și cu alte telescoape, care nu au descoperit stele proiectate pe aceeași rază vizuală care ar putea induce un semnal fals.
Ce știm și nu este bine
1. Știm că steaua planetei Kepler-186f este o stea pitică roșie, adica mai mică, mai rece și, implicit, mai puțin luminoasă decât Soarele. Acest lucru înseamnă că în zona de optim destul de apropiată de stea, ceea ce poate duce la o blocare gravitațională a stelei a.î. să arate aceeași față acesteia. Și la fel cum pentru un rezultat bun hamburgerul nu trebuie să stea doar cu o parte înspre foc, nici atmosferele nu trebuie prăjite.
2. Știm că planeta se află foarte aproape de stea, ca Mercur față de Soare.
3. Știm că dacă de afli prea aproape de stea vei fi supus toanelor acesteia (și se știe că piticele roșii suferă erupții puternice). În acest caz, îți trebuie o atmosferă „rezistentă” la evaporare, adică una mai groasă decât a Pământului. O atmosferă groasă înseamnă însă presiune atmosferică mare și o evoluție a vieții diferită de ce avem pe Terra.
4. Mai știm că atmosferele de acest gen sunt greu de produs…
Ce nu știm
1. Nu știm masa stelei și nu îi putem calcula densitatea.
2. Nu știm dacă avem de-a face cu o planetă telurică provenită prin evaporarea uneia joviene sau una „pură” așa cum este Pământul.
3. Nu știm dacă planeta are atmosferă.
În concluzie nu știm sigur că avem un nou Pământ, dar datele ne indică o planetă cu suprafață solidă poziționată unde trebuie față de steaua ei.
Dezavantajul posibilei civilizații este că la televizorul lor se prind programele noastre de acum 500 de ani.

[Trebuie sa fiti înscris şi conectat pentru a vedea această imagine]

De dimineață am dat peste știrea asta, care datează din martie-aprilie. Oricum, mi se pare chiar interesantă ideea, așa că am căutat câteva ceva și m-am gândit să va arăt și vouă.
Eu cred că-i posibilă viața pe respectiva planetă, dar o viață mult mai diferită decât a noastră. E x t r a t e r e ș t r i i.

E foarte interesant subiectul si ma bucur ca oamenii au ajuns sa-si mai foloseasca intelectul si pentru altceva in afara de a se-ntreba de ce se misca norii sau si mai bine, de ce se misca cerul, DAR EU TOT PE LUNA VREAU SA MERG.

Am citit si eu in articol asemanator intr-o revista, daca nu ma insel.
Chiar ma bucur ca omenirea evolueaza si descopera lucruri utile.

Daca va pasioneaza mult domeniul asta, va recomand cu caldura grupurile:
[Trebuie sa fiti inscris si conectat pentru a vedea acest link]

Cu privire la viata extraterestra: eu zic ca ar fi o prostie sa credem ca stapanim singura planeta cu forme de viata inteligente.
Cat despre capacitatea planetei aleia de a gazdui viata, eu cred ca pana nu aflam densitatea si compozitia atmosferica de acolo sau cum s-a spus mai sus, sa aflam macar daca are atmosfera, nici n-are rost sa speram la urmatorul videoclip:

[Trebuie sa fiti inscris si conectat pentru a vedea acest link]

God, pur și simplu ador astronomia. Anul trecut m-am și înscris într-un grup. O dată pe săptămână avem întruniri, am mers și la olimpiadă, e o senzație extraordinară să știi toate acele lucruri.
Poate cu timpul se vor mai descoperi planete de genul acesta și poate chiar se vor face cercetări mai amănunțite. Să sperăm...