Adolescenta!

Cap. I

Ei bine, sa o luam cu inceputul. Numele meu este Alexya, am 17 ani, sunt in zodiac Capricorn si sunt foarte incapatanata. Invat la liceul N.V.Karpen din Bacau.  Pasiunile si visele mele? Pai modelingul este pasiunea mea. Imi doresc sa devin un model de top international, dar pana acolo am de parcurs un drun foarte lung plin de obstacole. Am o multime de prieteni , dar… nu ii am chiar pe toti la inima. Oricum, sa dam timpul inapoi, sa povestim pana ajungem in prezent.

Clasa a 9 a, hmm… Da, era o  zi perfecta, impreuna cu mama am mers la deschidere,  era placut, aveam emotii, o noua scoala, noi colegi si o noua porecla urma sa apara. Totul parea perfect la inceput, dar pe parcurs lucrurile aveau sa se schimbe.  Pentru ca nu conosteam liceul, directorul ne-a spus fiecaruia sa ne gasim cate un ghid. Mie imi sugerase sa vorbesc cu unul dintre cei mai populari baieti din liceu, Nathaniel. Care era delegatul clasei mele, si un tip foarte dragut de altfel. *Imi cam place baiatul asta. Pacat ca eu sunt doar o boboaca. Dar voi profita de faptul ca va fi ghidul meu, acum…sper sa accepte!* In timp ce ma indreptat sper el se pare ca am dat din greseala peste trei fete, care se pare ca erau cele mai populare din liceu. Dar nu conteaza, am trecut cu vederea comentariile rautacioase si m-am grabit sa merg la Nathaniel.  

-Hei buna. Tu esti Nathaniel? Baiatul zambi dulce insemnand ca da. Bine, eu sunt Ioana si sunt noua in liceu. Directorul mi-a sugerat sa vin sa te intreb daca vrei sa fii ghidul meu. Cand sa imi raspunda daca este de acord sau nu, acea fata apare din nou. Parea foarte atasata de el, ei bine mi-am dat seama ca nu am nici o sansa cu el. Sigur ea era prietenul si tinea la ea foarte mult. Era frumoasa. Inalta, blonda, la moda si nu prea inteligenta.  Totusi vedeam o oarcare asemanare intre ei. Pareau sa aiba o discutie interesanta.* Ohh… ce tot vorbesc. Cred ca mai bine plec si ii las singuri* Cand m-am intors cu spatele, pregatita sa plec Nathaniel ma strigat si mi-a spus sa il astept. Ei bine spre bucuria mea a lasat-o pe acea fata cu ochii in soare. Dar ca orice adolescenta, a actionat si l-a strigat sa vina inapoi la ea.
- Nathaniel asteapta. Cum poti sa ma lasi asa aici?
- Amber, gata. Punem punct acestei discutii. Ma intrebam despre ce au discutat, pentru ca situatia intre ei era cam tensionata. Dar nu am scos niciun cuvant prêt de cateva minute bune, nici eu si nici Nathaniel. Pe la jumatatea turului, Nathaniel a spart gheata si mi-a adresat diferite intrebari. Cum de m-am decis sa vin la acest liceu? De ce sunt atat de tacuta? Cum de sunt asa de draguta? Aceasta intrebare m-a facut sa rosesc.
-Esti o fata draguta si putin timida. Amber mi-a spus depre incidentul de holul scolii.
-Da pai… m-am simtit destul de prost pentru cuvintele care mi le- adresat. Impreuna cu celelale doua… Toate trei impreuna sunt ca niste…
-Vipere, nu? Da… Amber este sora mea. Stiu ca nu este cea mai intelingenta persoana de pe aici dar daca ajungi sa o cunosti te vei intelege cu ea. Uneori si pe mine ma face sa ma simt prost. Dar rezist. * Aceasta fata… are ceva special. Pare foarte feminine, draguta si inteligenta la prima vedere. Mi-ar place sa o cunosc mai bine, sa ii cunosc secretele si cine stie…poate sa fac parte din ea.Dar pana atunci… turul liceului.*

In acel mi-am amintit ca directorul mi-a mai spus s ail intreb de dosarul meu de inscriere, sa ma asigur ca este complet.* Nathaniel, sa  nu uit directorul vrea sa verific dosarul meu de inscriere daca este complet.*  Am mers impreuna in sala delegatilor, unde erau toate dosarele. A inceput sa imi caute dosarul.  Dupa ce l-a gasit s-a uitat prin si mi-a spus ca lipseste o foaie, iar fara acea foaie nu pot invata aici. Foaia cu semnaturile parintilor. In acel moment am intrat in panica si credeam ca o sa mor. Vazand cat de panicata si speriata eram, I s-a facut mila si mi-a spus ca era doar o farsa. M-am asezat pe un scaun pentru ca imi era rau si ma gandeam cum de a putut sa faca asta. A incercat sa ma consoleze.
- Uite ce e. imi pare rau, nu am vrut sa te sperii chiar asa. Drept cadou de imi pare rau iti dau o imbratisare. Amber impreuna cu marionetele ei au trecut prin fata salii si ne-a vazut. Cand mi-am luat larevedere de la Nathaniel  am dat peste ele si peste Ken? Ce cauta el aici? In fine rezolv asta mai tarziu. Acum ele.
- Tu! Boboac-o!  Ar  fi bine sa il lasi pe Nat in pace, sa nu mai stai in prejama lui. Veziti de iubitul tau, tocilarul. Se pare ca formati un cuplu minunat impreuna. Hahaha. Hai fetelor sa mergem, sa lasam porumbeii singuri.
- Ken ce naiba cauti tu aici? Tu le-ai spus acestor fete ca noi doi suntem impreuna?
- Am spus doar adevarul.
- Ce adevar? Nu stiu cum faci dar va trebuii sa rezolvi asta. Eu si cu tine nu vom fi niciodata impreuna. Asta sa iti fie clar. Si ce cauti tu aici? Ai de gand sa te tii toata viata dupa fundu meu?
- Ei bine eu doar am vrut sa fiu langa tine sa te sustin orice. Oricand ai nevoie de ceva te rog sa ma anunti.
- Bine… aum dute te rog si rozolva problema cu fetele acelea. Dupa ce Ken a plecat, eu m-am trantit de un perete si am inceput sa plang. Eram singura pe tot holul pentru ca toti plecara deja acasa.  Ei bine macar acum voi avea parte de putina liniste, sau poate nu.

Next cand vor fi macar 3 comentarii sa stiu daca sa o mai continui sau nu.

Pentru ca imi doresc o critica cat mai repede voi mai posta inca doua capitole.

Cap. II

- Ce s-a intamplat cu tine de plangi in halul asta?
- Nimic… doar am avut o zi cam proasta. Apropo eu sunt Alexya. Tu esti…
- Castiel. Lasama sa ghicesc. Amber si cele doua clone ale ei au fost, nu? Tacerea era cel mai bun raspuns. In care parte a orasului stai? Am facut constinta si cu el, ne-am imprietenit. E un tip dragut si el dar tot Nathaniel imi place. Voi vedea pe parcurs cum merg lucrurile intre noi. Dar acum se pare ca noul meu amic m-a condus pana acasa.

Pentru ca eram plictisita m-am gandit sa ies putin, sa iau niste aer. Aveam de gand sa beau o cafea si norocul meu ca era o cafenea in apropiere. Intru, ma asez la bar si vad la o distant de cateva scaune o figura cunoscutaa. Blond cu ochi caprui… da, cred ca ati ghicit. Era Nathaniel care statea foarte ganditor. Vazandu-l atat de ganditor , am mers prin spatele lui am incercat sa il sperii. Se pare ca am reusit pentru ca a avut o reactie haioasa. M-am asezat langa el si am inceput sa discutam diferite lucruri. Am trecut de la o simpla cafea la ceva cu alcool care ne-a facut sa ne pierdem putin controlul. In doua minute ne aflam in baie. Eram pe chiuveta si ne sarutam foarte pasional. Nu stiu sigur, ori inimile noastre, ori bautura din cap vorbea. Dupa cinci minute telefonul meu suna si cad ca era mama, cred ca era ingrijorata. Intrerup saurtul si spun ca trebuie sa plec. Nu mi-a facut placere sa il las acolo cu ochii in soare, cred ca s-a suparat pe mine ca nu i-am dat nici o explicatie. In drum spre casa ma intalnesc din nou cu gemenele teroare. Iar au comentat la mine si mau facut in toate felurile. Satula sa le mai aud am inceput sa fug spre casa. Se pare ca mama doar vroia sa stie unde sunt pentru cu nu venisem la masa.

Alexya P.O.V.
Doamne cat de bine poate fi acasa. Poate ca nu sunt eu cea mai bogata fata cand vine vorba despre situatia materiala, dar sunt sunt cea mai bogata cand vine vorba despre sentimente. Da… stiu ca suna cam ciudat, dar cand am ceva ce iubesc simt ca e tot ce imi doresc, ca nu mai vreau nimic altceva. Exact ca in melodia aia: “Sunt miliardat de vise/ Miliardar cu conturi inchise/ Sunt miliardar de stele/ De-as putea sa platesc cu ele” . Ce bines a te relaxezi putin dupa o zi asa de obositoare si cu atetea peripetii. Noua scoala imi place, chiar foarte mult. Elevii sunt super, ma rog… aproape toti, exceptand-o pe Amber si copiile ei ieftine. Nu seaman deloc cu Nat. El e… de treaba, dragut si mai mare decat mine. Dar cu-I ii pasa. E baiatul perfect. Off…ce tot vorbesc eu aici? E clar ca o fata ca mine nu va avea niciodata vreo sansa cu el, mai ales cu ea prin preajma. Cred ca voi renunta….

Timpul a trecut si seara era aici. Pierduta printre gandurile ei, fata adormi in hainele cu care fusese imbracata. Luna si stelele si-au coborat incet lumina pe geam si camera Ioanei era din ce in ce mai luminoasa. Se para ca lumina a trezit-o pe Ioana si o face pe aceasta sa isi scoata la iveala latura poetica. Cu gandul la blondul ei incepe sa recite o incantatia ce reprezinta o invocare a iubitului: “Cobori in jos luceafar/ Alunecand pe-o raza/ Patrunde-n casa si in gand/ Si viata-mi lumineaza.” Din pacate asta e realitate, nu e fictiune. Blondul fetei nu apare ca Luceafarul, care se transforma intai in inger si apoi in demon.

- O firar… somnul meu s-a dus de tot. Acum tot ce fac e sa ma gandesc la el. Trebuie sa mi-l scot din minte inainte sa fie prea tarziu si inainte sa am probleme cu cineva. Si adormi la loc imediat.
Dimineata veni, deci era timpul pentru o noua zi. Ca de fiecare data siesta de dimineata era cea mai importanta. Un dus scurt, apoi hainele si nelipsitul make-up. Trezita cu o stare de spirit buna, Ioana se gandeste si isi alege sa imbrace o rochita rosie peste genunchi cu o centura neagra lata in talie si o pereche de tocuri ce aveau 15 centimetri. Acea rochie ziceai ca era facuta special pentru ea. Ii scotea in evident frumusetea corpului si mai ales talia de viespe. La gat avea un lantisor superd din aur alb cu un pandantiv in forma de trandafir. Un trandafir micut, dar cu tulpina, frunza si spini. La mana avea maim lute bratari ce se asortau cu tinuta. Ca sa faca o parere cat mai buna parul sau drept si blond era acum ondulat si ii statea perfect. Ziceai ca e un model dintr-o revista de top celebra. Oricum impresia ce o va face astazi era cea mai importanta. Va avea primele ore in acest, abia azi va face cunostinta cu noii sai colegi.

Da.... deci imi este clar. Eu si ficurile suntem total paralele. Nimeni nu zice absolut nimc despre ficurile mele deci inseamna ca nu va place.

Aştept nextul. Îmi place şi te rog să continui.

Choco :) : Comentariile din zona fanfiction trebuie sa aiba cel putin 10 cuvinte. Mai treceti pe la Regulament.

Cap. III

Cand a ajuns la scoala cu masina a parcat-o in curte si de cum a coborat a reusit sa atraga privirile tuturor baietilor dar si a fetelor care au inceput sa o priveasca urat. Deodata un baiat care vorbea cu cei din gasca lui, mirat ca nici unul nu mai asculta ce zicea si s-a intors foarte curios sa vada ce le-a distras atentia. Cand se intoarte a ramas cu gura cascata la vederea Ioanei. Fu surprins de frmusetea fetei. A stat pe ganduri prêt de cateva secunde si intr-un final se hotaraste sa se duca la ea. Cand mai avea cativa pasi Castiel apare langa ea si o i-a de brat zicand: “Mergem?”

- Imediat. Sa imi i-au ceva din spate si mergem. In timpul acela Castial se rezema de masina si il observa pe Nathaniel, iar apoi din priviri au avut un schimb de replici:
“- Prea tarziu fraiere. Ca de fiecare data, pierzi in fata mea.”
“-Mai vedem noi.” Ioana si-a luat cartile din masina, dar din pacate nu il vazuze pe Nathaniel. Cu o oarecare tristete in ochi se intoarce la ceilalti.
- Tu esti (iertati-ma nu stiu ce vorbesc) sau ce? Il lasi pe tipul ala sa ti-o fure asa pur si simplu fara lupta? Sti doar ca in dragoste si razboi totul este permis. Tu ascultane pe noi: Cand o vei vedea singura fara treci la actiune, lasa manierele si fi barbat. Castigati femeia frate. Fi BARBAT!
- Mersi pentru discursul tau…*De doi bani*

Castiel ii cara cartile Alexyei pana in sala de clasa unde toti au fost surprinsa sa vada ca cineva din clasa lor a reusit sa isi faca prieteni atat de repede. Si mai ales pe cineva ca si Castiel. Imi lasa cartile pe banca si apoi pleaca. Avea si el ore dar nu ii pasa de ele, caci avea de gand sa chiuleasca. Asa si-a facut el reputatia de baiat rau si fatal in liceu. Dar sa trecem mai departe, imediat ce a plecat am inceput sa fac si eu cu cunostinta cu ceilalti, ca asa e normal. Se pare ca am niste colegi super de treaba. Mici bisericute incepeau deja sa se formeze. Prima ora o aveam cu diriga. Preda engleza dar cu-I ii pasa. Toti erau plictisiti, mai ales eu. Ma uitam mereu la ceas si vedeam ca timpul parca sta in loc. Am inceput sa desenez in jurnalul meu o inimioara si fara sa imi dau seama am scris: Ioana+ Nathaniel. Pe la jumatatea orei cineva bate la usa. Asta mai lipsea, directorul. Dar nu am bagat de seama si mi-am continuat desenul. Tot palavragea pe acolo nicste neinteresante si tot vorbea despre cineva care ne va reprezenta clasa mereu cand mergem undeva. Se pare ca in acel moment a mai intrat cineva pe usa dar imi era prea lene sa ridic capul pana cand numele i-a fost pronuntat.
- Copii el este Nathaniel. El va fi mai mereu prezent langa voi. La auzul acestui nume am ridicat capul, m-am uitat la el doua secunde iar al lasat capul din nou sperand sa nu vada. Dar era imposibil nu?

Cand a aruncat o privire prin clasa sa vada cu cine are deaface, a avut o reactie de toata frumusetea. Ce uita la mine foarte surprins si tot ce a mai putut zice era: “La naiba!” Si toata clasa se uita la mine iar ma uitam la ei speriata. Spre bucuria mea Nathaniel a plecat si ora s-a incheiat. Aveam noroc. Se pare ca prima activitate impreuna cu el va avea loc abia peste o luna, pana atunci am scapat. Sa fiu sincera, il evit pentru ca imi este teama de sora sa. Mereu ma ameninta. Ce pot sa spun, in doua zile s-au intamplat multe. Nu ma asteptam sa ma sarut cu un baiat ce l-am cunoscut cu cateva ore in urma. Dar e clar ca vorbea bautura din cap.

Mi-am luat geanta si cartile si am plecat la urmatoarea ora. Dar mai aveam 15 minute pana atunci asa ca am mers in foisor. Era un loc unde majoritatea elevilor mergeau sa se recreeze dupa o ora plictisitoare sau grea. Eu mergeam dupa o ora plictisitoare. Ii zaresc acolo si pe cei doi feti frumosi ai mei: Nathaniel si Castiel. Pentru cu nu aveam chef de niciunul dintre, ei m-am asezat langa colegii mei. Din cand in cand, ochii mei se mai aruncau spre Nathaniel si la un moment dat vad o fata ce il i-a in brate si il saruta pe buze foarte apasat. Tipa era bruneta cu parul lung. Cand opreste sarutul se uita la mine si vad ca e una din clonele surorii lui. “Doamne, cat de departe sunt dispuse fetele astea sa ma raneasca. Bine, atunci le voi arata eu ca nu se pun cu cine trebuie.” Ma ridic de pe banca si ma indrept spre Castiel care era cu prietenii lui. Cu o intrebare scurta il intreb ce face, iar apoi il prind de gulerul de la geaca, il trag spre mine si incep sa il sarut cum nu am mai facut-o niciodata. Am simtit putina tensiune din partea lui dar imediat s-a calmat si m-a prins de talie si ma tinea strans in brate. Toti se uitau uimiti la noi, mai mult la mine pentru gestul meu. Dupa terminarea sarutului i-am aruncat o privire fulgeratoare fetei ce l-a sarutat pe Nathaniel. Ca o lectie, cum e si acel proverb: “Pisica blanda, zgarie rau!”

Scuze am uitat sa mentionez. Ecest fic este un jurnal al unei fete pe nume Alexya care intr-un fel sau altul ma reprezinta pe mine.