Genial capitolul atat de multe actiuni. Il ador.Mersi ca m-ai anuntat !

C 10 ♥ ~ Fin



SASUKE: - Serios Madara? Asta a fost tot ? Tss.
(?): - Rinne Tensei. Mă subestimezi, puștiule.
HASIRAMA: - O să avem nevoie de cineva care știe să folosească cel mai puternic sigiliu din clanul Uzumaki.
MINATO: - Eu ..
SARUTOBI: - Minato, nu mai ai un braț, o să folosesc Zeul Morții.
HASIRAMA: - Bun. Să auzim planul.
TSUNADE: - Shikamaru!
SHIKAMARU: - Ino, transmite-le la toți!
INO: - Ninpou Shintenshin No Jutsu !
MADARA: - Fiul lui Shikaku.. Acum el este creierul. Va trebuii să-l elimin!
TSUNADE: - Shizune! Adună toți răniții și ține-i departe de capul de luptă! Să mergem!!
GAARA: - Temari! Ajută echipă medicală.
TEMARI/SHIZUNE: - Da!
KURAMA: - Naruto... Ai înțeles strategia lui Shikamaru?
NARUTO: - Da..
KURAMA: - Trebuie să mai aștepți puțin. Încă nu am suficientă chakra că să poți intra în modul eremit.
NARUTO: - Sasuke..
SASUKE: - ...
MINATO: - Naruto! Acum, vino!
Nu puteam să mă mișc... Mă dureau picioarele îngrozitor, simțeam că toată greutatea din lume atârna pe ele.
MINATO: - Naruto!! Ce faci!?
SASUKE: - KATON GOUKA METSU-GYAKU!!
HINATA: - Naruto!!
Pe cer își făcu loc un shuriken enorm, de-o culoare albastru cu verde, care strălucea peste câmpul de luptă. O putere uimitoare.
NARUTO/MINATO: - FUUTON RASSENMIDORI SHURIKEN!
NARUTO: - Haaaaa! Madaraaa!
SHIKAMARU: - Ino! Acum spune-Ie!
INO: - Sarutobi-sama! Sigiliul!!
SARUTOBI: - Acest lucru m-a făcut să mă simt iar că în vremurile bune, sunt mândru că sunt un ninja al satului Konoha. Chestia asta.. am mai simțit-o o dată.
SHINOBI: - Ce, ce-i asta... ?
OROCHIMARU: - Sunt sentimentele lui, amintirile lui. Ai fost fericit moșule că mi-ai distrus brațele. Ce bine, ți-a venit iar ora!
SARUTOBI: - Aveți grijă să câștigați acest război...
NARUTO: - Bătrâne Hokage..
SARUTOBI: - Am încredere în toți shinobii din lumea asta!!
TOBIRAMA: - Acum Hiruzen!!
SARUTOBI: - DA!
Zeul morții apăru în spatele celui de-a-l 3-lea Hokage. Cu mâna dreaptă l-a înjunghiat în spate și-a trecut prin burta lui intrând în Madara și tragandui sufletul.
MADARA: - Hiruzen! Dă-mi drumul!
NARUTO: - Te ajut eu bătrâne!!
MINATO: - Naruto! Nici nu-l poți vedea pe Zeul Morții, nu ai cum să-l ajuți!
NARUTO: - Ba da, îl văd! Tu nu?
MINATO: - Ce? ...
Era prea târziu ca Minato să mai spună ceva pentru că Naruto deja stătea în spatele lui Hiruzen trimițându-i chakra.
MINATO: - Kushina, seamănă numai cu tine...
MADARA: - Sasuke, eu nu mor nicio..da..t.ă
Nu mai apucă să mai spună ceva deoarece se făcu rămășițe. Hiruzen căzu în brațele lui Naruto cu aceelas zâmbet cu care a murit prima dată... De data asta parcă mult mai larg..
NARUTO: - Mi-am tras ușor mână peste față bătrânului Hokage și l-am ținut strâns. La puțin timp a dispărut și corpul lui reanimat lăsând pe hainele mele rupte și murdare foițe mici de hârtie... Mulțumesc, bătrâne!
OMOI: - Încă nu s-a terminat, el a zis că..
KARUI: - Mai taciiii!!
Lovitură încasată de la Karui l-a lăsat pe Omoi fără cuvinte. Imediat i-a apărut un cucui gigantic și șiroaie de lacrimi pe față.
OMOI: - Ești rea! Și urâtă!!
KARUI: - Ce-ai spuss?!
Parcă îi ieșea fum din urechi când l-a auzit pe Omoi spunând acele chestii. Furioasă la maxim i-a mai dat un pumn dar de data asta pe partea stânga. Acum avea doaua cucuie. Semăna cu un urs.
Toți shinobii râdeau de ei, toți au uitat de Madara, de Sasuke și de cele întâmplate. Era o atmosferă plăcută.
SASUKE: - Prostul de Madara! Nu pot cu toți. Ar fii mai bine să mă retrag.
HASIRAMA: - MOKUTON DOTON! Tobi!
TORBIRAMA: - SUITON: SUIRYUDAN NO JUTSU.
KAKASHI: - DOTON: DORYUHEKI. Vroiai să pleci, Sasuke?
SASUKE: - Chh, cu rană asta și cu puțina chakra pe care o mai am nu pot să mai fac nimic...
NARUTO: - Până aici cu acest război.. Lăsați-l să plece.
KIBA: - Cee? Cum? După câte a făcut? NARUTO! Și Sakura ce? A murit degeaba?
NARUTO: - Chh!! Îmi las capul în jos, strâng din pumni și încep să tremur. Și ce ai vrea să fac Kiba? Să-l omor? Ar face-o asta pe Sakura-chan fericită? Ar face moartea lui Sasuke pe cineva fericit?
KIBA: - Nu-mi păsa!!! Akamaru!
Toată lumea a rămas uimită. Akamaru nu se mișcase din loc.
KIBA: - Akamaru...
NARUTO:- Liniștește-te Kiba... Doar gândește. Nu pot să-l văd pe Sasuke că moare și eu să nu fac nimic. Nici Kakashi nu o să stea degeaba, și nici Ino sau Sai... Este un membru al Konohai!
MINATO: - Naruto...
NARUTO: - Regret moartea Sakurei, dar regret și mai mult că am ajuns să văd cum a omorât-o Sasuke. M-am întrebat în tot acest timp, ce o să fac dacă o să trebuiască să aleg între Sasuke și Konoha.. Mi-am stors capul cu întrebarea asta mult timp când răspunsul era atât de ușor.. M-am întors cu fața la toți acei shinobi care mă ascultau cu atâta curiozitate, am ridicat mână cea dreaptă la frunte și am strâns apărătoarea cu semnul frunzi. Eu sunt Uzumaki Naruto, ninja al satului Konoha, visul meu mereu a fost să devin Hokage dar pe lângă acest vis am avut multe altele, unul din ele era să-l readuc pe Uchiha Sasuke înapoi în sat.

Am fost fericit când l-am văzut că s-a alăturat câmpului de luptă împreună cu Sakura. A fost un moment pe care nu-l voi putea uită niciodată. În sfârșit eram iar Echipă 7, îl vedeam pe Kakashi mândru de noi.. Dar această fericire nu îmi era destinată mie.. Sakura a murit, Kakashi aproape a murit și el, Madara încă era printre noi după toate eforturile pe care le făcusem să-l sigilăm prima dată.. Totul devenea negru și greu de suportat dar am trecut peste, vedeți? Mereu am avut prietenii lângă mine care m-au ajutat. Nu vreau să-i fac niciun rău lui Sasuke. Vreau să-l las să-i pară rău și să se întoarcă în sat de bună voie. Nu îl voi mai caută. Iar dacă se întoarce, va fii bine venit că întotdeauna! 


Zâmbetul lui Naruto făcu pe toată lumea fericită. Până și soarele zâmbea, nu mai stătea ascuns după acei nori mari și triști.
TOBIRAMA: - Frate, anulează tehnica. Kakashi și tu.
NARUTO: - MOUKTON.. Y-Y-Yamato!!
SHIZUNE: - Nu vă faceți griji, este bine!
NARUTO: - Căpitanul Yamato.. Ce bine îmi pare!
TSUNADE: - Iar acum.. va trebuii să dăm vestea ce-a mare! AL 4-LEA MARE RĂZBOI NINJA S-A TERMINAT!!
ALIANȚA SHINOBI: - DAA!!!
TSUNADE: - Toți cei 5 kage să se îndrepte spre satele lor. Va urmă o conferința...
KAZEKAGE: - Kankuro, Maki adunați toți shinobii și să mergem acasă.
NARUTO: - Acasă.. Ați auzit băieți? Mergem acasă!!
ALIANȚA SHINOBI: - Iuhuuu!
Toată lumea era fericită, toți râdeau, zâmbeau, alții chiar plângeau de fericire! Era un peisaj atât de frumos, atât de unic, un peisaj pe care nu-l vedeai în fiecare zi. Simțeai bucuria oamenilor ce intră în tine, simțeai în urechiile tale râsetele lor și aplauzele. Îi simțeai pe ei fiind un singur sat, o singură iubire pentru un singur lucru: Pacea...
M-am îndreptat în spre Sakura și i-am ridicat corpul. Am spus tuturor că eu vreau s-o țin în brațe până ajungem în sat. Cum puteam eu să-i spun mamei sale că fiica ei a murit? Eu pur și simplu nu puteam...
HASIRAMA: - Eu cred că o să mai rămân puțin aici cu voi.. Vreau să văd cum mai este satul meu. Tsunade, ai avut grijă de el, nu?
Dintr-o data doamnă Tsunade își lăsa capul în jos. Și cu o tristețe în ochi și în inimă spuse:
TSUNADE: - Îmi pare rău bunicule..
HASIRAMA: - Nu-ți fă griji, prințeso.
La intrarea în sat ne așteptau toți locuitorii. În față stăteau mamele, Konohamaru și Iruka-sensei. Toți cu zâmbetul pe buze..
(?): - S-Sakuraa...
TSUNADE: - Mebuki-sân! ...
MEBUKI: - S-Sakura! Trezește-te o data Sakura!!
(?): - Las-o dragă este și ea obosită. Hahaha.
MEBUKI: - Kizashi!
Plângând Mebuki îl lovii pe Kizashi și o luă pe Sakura în brațe.
MEBUKI :- Sakura mamă, de ce?
NARUTO: - Tss!! Nu puteam să mă abțin, am izbcnit în plâns, nu suportăm chestia asta! Mă mânca pe dinăuntru. Mă uităm la Sasuke care stătea în spatele Jugo și mă înfuriam și mai tare, dar îi vedeam privirea îngândurata și știam că și lui îi pare rău..
TSUNADE: - Mebuki, Kizashi! O s-o iau eu pe Sakura. Vreau s-o țin sub observații ceva timp.
Mebuki deabia se putea abține din plâns, îi era atât de greu...
HASIRAMA/TOBIRAMA: - Tsunade..
TSUNADE: - Pein..
HASIRAMA: - Unde este acel Pein?
NARUTO: - Lăsându-mi privirea în jos spun pe un ton jos: A murit..
TOBIRAMA: - Cine l-a omorât?
TSUNADE: - Naruto s-a luptat cu el și..
NARUTO: - Și și-a dat viață pentru sătenii acestui sat!
HASIRAMA: - Păi acum tot ce putem face este să vă ajutăm să reconstruiți această bijuterie.
TSUNADE: - Bunicule...
HASIRAMA: - Daar, după un castron mare mare de ramen!
TOBIRAMA: - Idiotule, tu nu poți să mănânci! Ești un corp reanimat!!
HASIRAMA: - No,noo veau raamen!
TOBIRAMA/TSUNADE: - Off.
NARUTO: - RAAMENN? Mă uit în ochii primului Hokage și zâmbesc că o pisică.
HASIRAMA: - Da! RAAMENN!!
Amândoi ne-am luat de mână și am început să fugim către Ichiraku-ramen. Bătrânul era foarte fericit când m-a văzut, dar a rămas blocat când l-a văzut pe Primul Hokage. Ne-a servit cu cel mai bun ramen, și era gratis. Am mâncat o grămadă în ziua aia, săracul Hasirama, stătea și saliva la castronul meu.. .Le-am povestit la toți întâmplările noastre și prin câte am trecut, cât de greu ne-a fost și câte am îndurat. Tot satul știa despre moartea Sakurei și toți erau triști. Neji, Sakura, Shikaku, Inoichi, și mulți alți shinobi care au murit pe câmpul de luptă le-au fost scrise numele pe o piatră mare albastră lângă mormântul lui Jyraia.
2 luni după ..
MINATO: - Îmi pare rău Naruto că mama ta nu poate fii și ea aici. Ar fii fost minunat...
NARUTO: - Da.. Ar fii fost perfect.
MINATO: - Ce impresie ai avut despre ea la prima vedere?
NARUTO: - Întorcăndu-mi capul și înroșindu-mă puțin în obraji îi răspund puțin râzgâiat: Credeam că este adevărata formă a lui Kurama.
MINATO: - Hahahaha.. Cred că s-a înfuriat destul de tare.
NARUTO: - Când i-am spus aia nu.. După da, mi-a tras una.
MINATO: - Așa la prima întâlnire.. Kushina.. Hahaha.
NARUTO: - Este frumoasă, tata.
MINATO: - Da, chiar este..
" Tata avea lacrimi în ochii, era puțin trist ... "
MINATO: - Aș fii vrut să fie și ea aici. Chiar aș fii vrut asta, m-ar fii făcut atât de fericit.
NARUTO: - Și pe mine..
MINATO: - Îmi este atât de dor de ea.
NARUTO: - Tată..
"Satul aproape fusese reconstruit. Cu ajutorul lui Hasirama și al Căpitanului Yamato reconstruirea sa mergea mult mai repede. Era atât de cald acolo, un sentiment prețios."
TOBIRAMA: - Acum va trebuii să ne sigilați.
HASIRAMA: - De ce?? Nu vreau să mor iar.
TOBIRAMA: - Nici aici nu putem rămâne, ne-a cam trecut vremea.
Alergând în jurul lui Tsunade și Shikamaru Primul Hokage țipa ținându-se cu mâinile de păr și printre sunetele ciudate pe care le scotea spunea:
HASIRAMA: - Te rog frumos Shikamuru nu-i lăsa să mă sigileze, Tsunade spune ceva!
SHIKAMARU: - Nici acum nu mi-a învățat numele..
TSUNADE: - Pentru numele lui Dumnezeu bunicule! Nu poți să rămâi aici.
HASIRAMA: - Ținând mâinile încrucișate întorcăndu-mi capul în partea stânga și cu buza inferioară lăsată în jos le spun: Da,da sigur! Eu cel care a creat satul n-am voie să locuiesc aici. Culmea! Hai hai, sigilați-mă din nou!
Toată lumea se bătea cu mână peste frunte. Primul era chiar hazliu.
MINATO: - Naruto, tu mă vei sigila pe mine.
NARUTO: - Nu.. Nu există altă cale? Bunico Tsunade...
TSUNADE: - Naruto, ei nu mai aparțin acestei lumi. Știu că îți este bine să-l ai pe tatăl tău aici cu tine, dar nu putem să-i ținem aici...
NARUTO: - Tată..
Venind în spre mine, mă ia în brațe își apropie capul de umărul meu și se lasă tot mai greu... Aveam etichetă de sigilare în mână dar chiar nu puteam s-o fac..
MINATO: - Mulțumesc că ai ales să fii fiul meu și al Kushinei. Ești un băiat minunat. Sunt atât de mândru de tine.. Spune printre lacrimi.
NARUTO: - Mulțumesc, tată! Au fost ultimile mele cuvinte spune printre regrete. El deja se făcuse praf pe haiele mele..
Când toți cei 3 Hokage au fost sigilați m-am îndreptat în spre casă. M-am așezat ușor pe pat și am adormit.. Afară era toamnă, frunzele copacilor începeau să cadă, era oarecum frumos.. Îmi aducea aminte de momente frumoase.
(?): - Naruto..
..
(?): - Naruto..
NARUTO: - Dorm..
(?): - Nu simți?
NARUTO: - Ce te-a apucat?!
(?): - Sunt foarte plictisit.
NARUTO: - Și parcă mai gras.
(?): - Prostule! Asta pentru că tatăl tău mi-a dat cealaltă jumătate din chakra mea!
NARUTO: - Așa a făcut?
(?): - Da!
NARUTO: - Fii fericit Kurama, acum ești întreg!
KURAMA: - Și plictisit..
NARUTO: - Știu unde vrei să ajungi..
KURAMA: - Chiar am nevoie de-o plimbare.
NARUTO: - Uiți ceva, tu nu ești animal de companie.
KURAMA: - Pacoste.
"Timpul trecea iar eu mă simțeam tot mai singur. Kakashi Team acum era format doar din Sai, căpitanul Yamato, Kakashi-sensei și eu. Auzisem de Sasuke că stătea în ascunzătoarea lui Orochimaru și căuta tehnici interzise. În sat totul era pașnic, niciun inamic, nicio misiune de rang înalt, nimic. Alianța shinobi încă era în picioare, ceva ce îi deranja pe lorzi feudali. Mereu spuneau că această alianță va ajunge să se pună inpotriva lor.."
...
(?): - Tsunade-sama!!
TSUNADE: - Da, Shizune?
SHIZUNE: - Gâfâind și ținându-mă cu mână de burtă îi spun răgușită: Corpul lui Sakura! Nu mai este!
TSUNADE: - Ridicându-mă în picioare dau un pumn biroului și o întreb pe Shizune: - Când a fost ultima vizită pe care au făcut-o cei de la echipă medicală în subteran unde era corpul Sakueri ?!
SHIZUNE: - Acum 1 lună jumate..
TSUNADE: - O lună jumate?! Cum se poate așa ceva?
SHIZUNE: - Ai spus să mergem acolo din 2 în 2 luni. Dacă deschideam des sigiliul slăbea iar camera era mai vulnerabilă. Data trecută sigiliul a cedat de tot iar echipă de sigilare nu a putut să-l refacă și ...
TSUNADE: - Și l-a lăsat așa să între și să iasă cine vrea de acolo! Îți dai seama ce înseamnă asta Shizune? Trimite imediat 6 echipe ambu să caute peste tot. Tu du-te cu Ino și ia emprente, orice găsiți. Cel mai important lucru: SĂ NU AFLE NARUTO!!
SHIZUNE: - Da...!
TSUNADE: - De ce..? Cum s-a întâmplat asta?! Sau mai exact ce s-o fii întâmplat...
*Se aud bătăi în ușă*
(?): - Se poate?
TSUNADE: - Da, intră..
(?): - Ce s-a întâmplat? Am văzut-o pe Shizune puțin cam alertată.
TSUNADE: - Corpul Sakurei.. A dispărut.
(?): - Ce?! Cum s-a întâmplat asta?
TSUNADE: - Sigiliul a căzut iar corpul a dispărut fără să lase vreun semn.
(?): - Asta înseamnă că, ori Sakura este în viață ori i-a furat cineva corpul.
TSUNADE: - Și nu m-aș miră dacă ar fi fost Sasuke.
(?): - Ambele variante pe care mergem eu cred că-s bune..
TSUNADE: - Shikamaru! Au trecut 3 ani de la moartea Sakurei, nu s-a mișcat, nu i-a bătut inimă, nimic!
SHIKAMARU: - Trebuie să luăm în considerare că ea avea activat byakugou atunci când a murit, nu?
TSUNADE: - Da..
SHIKAMARU: - Știți toate secretele acestiu justu?
TSUNADE: - Da!
SHIKAMARU: - El are puterea să vă regenereze comple, așa-i?
TSUNADE: - Da. Dar ei ia fost sfâșiată inima. Așa ceva este greu de regenerat chiar și pentru byakugou.
SHIKAMARU: - Este greu, dar nu imposibil. Nu?
TSUNADE: - Necesită mult timp Shikamaru! Ca să regenerezi toate organele interne care i-au fost spulberate cu chidori-ul este extrem de greu! Sakura doar ce își activase byakugoul. Nu știa să-l folosească cum știu eu.
SHIKAMARU: - Vă înșelați. Sakura era mult mai deșteaptă decât pare.
TSUNADE: - Ai dreptate...
SHIKAMARU: - Tsunade-sama au trecut 3 ani, acest timp nu este suficient că să se regenereze un corp întreg ?
TSUNADE: - Nu știu Shikamaru, nu știu!
SHIKAMARU: - S-ar putea ca Sakura să trăiască.. Și să avem o surpriză.
TSUNADE: - Oftând mă uit la Shikamaru și realizez că el chiar avea dreptate. Byakugoul este un jutsu foarte putenic, extrem de puternic! Ce era de făcut?
SHIKAMARU: - Eu trebuie să plec, am o misiune de rang S cu echipa.
TSUNADE: - Cum se comportă Kasuy?
SHIKAMARU: - Este extrem de inteligentă.. Mă surprinde în fiecare zi.
TSUNADE: - De asta ți-am înmânat ție această echipă de genini. Ești perfect pentru ei.
SHIKAMARU: - Îmi aduc aminte de primele mele zile în echipă Asuma...
TSUNADE: - Băiatul îi este identic lui.
SHIKAMARU: - Are ochii lui Kurenai-sensei...
TSUNADE: - Haha, da..
SHIKAMARU: - La revedere.
TSUNADE: - Pa Shikamaru..
Câteva minute după plecarea lui Shikamaru se întoarce Shizune în grabă și îi spune doamnei Tsunade:
SHIZUNE: - Am găsit câteva fire de păr care mă tem că sunt ale Sakurei. Nimic altceva.. Doar urmele ei.
TSUNADE: - Shikamaru.. S-ar putea să fii avut dreptate.. Vreun mesaj de la echipele Ambu ?
SHIZUNE: - Echipa 4 a spus că a controlat toată pădurea de vest cap coadă și nimic..
TSUNADE: - Sakura..
Lunile treceau, timpul se scurgea, vara venea, vara pleca..
5 ani după..
(?): -Noul Hokage a fost ales!
(?): - Mâine este ceremonia!
...
(?): - Bună ziua Kotetsu. Tsunade-sama este aici?
KOTETSU: - Nu, a plecat acum câteva ore cu Shizune.
(?): - Unde poate fii..
KOTETSU: - Hai Shikamaru.. Mă apropii de el cu o față ușor batjocoritoare și îi spun: Unde poate fii Legendara .... ?
SHIKAMARU: - Aaa, hahaha. Da!
Mergând pe străzile noii Konoha mă opresc la cel mai mare bar și întru, din fundul barului la o masa destul de mare aud voci :
(?): - Încă un rând de sake!! Am scăpat de-o povară!!
SHIKAMARU: - Știam eu..
(?): - Oh, Shikamaru! Vino și bea cu mine!!
SHIKAMARU: - Tsunade-sama...
TSUNADE: - Ce? Respectă decizia unui Hokage și vino și bea!!
(?): - Tsunadeee! Ia-o mai ușor!
TSUNADE: - Taci Shizune!
SHIZUNE: - A luat-o razna!!
SHIKAMARU: - Tsunade-sama.. Am venit aici cu o problemă.
TSUNADE: - Da, da, spune-i actualului Hokage.
SHIKAMARU: - Kasuy deține sharinganul!
TSUNADE: - Imediat mi-am revenit la față, parcă toată beția îmi trecuse dintr-o dată. Ce-ai spus Shikamaru.. ?
SHIKAMARU: - Kasuy .. sharingan...
TSUNADE: - Nu are logică, Kasuy provine din clanul Haruno, cum poate o Haruno să dețină sharinganul?
SHIKAMARU: - Noi știm că ea provine din clanul Haruno. Mama Kasuyei a fost prima iubită lui Itachi, iar ea știe foarte multe lucruri despre Obito. Faceți legătura?
TSUNADE: - Ea este măritată cu Hiaki!
SHIKAMARU: - Dar încă îl mai iubește pe Itachi, și știe o mulțime de secrete din clanul Uchiha!
SHIZUNE: - Este adevărat. Chiar ea ne-a ajutat să dăm de Sasuke când a răpit-o pe fiica lui Ino. Spunea că simte chakra Uchiha...
TSUNADE: - Să așteptăm până mâine, după încoronarea noului Hokage vom pune toate informațiile la punct. Acum să mergem să-l căutăm pe Kakashi.
SHIZUNE: - Pe Kakashi l-am lăsat acasă cu Dan. Deci acolo trebuie să fie.
TSUNADE: - Atunci îl pui tu la contact cu toate cele întâmplate când ajungi acasă.
...
Uzumaki Family
NARUTO: - Yahiko! Iar mi-ai umblat prin lucruri!
YAHIKO: - Tată! De data asta nu am fost eu! A fost Rissa!
RISSA: - Mamă! Yahiko dă vina pe mine pentru tot ce a făcut el!
(?): - Yahiko, nu este frumos!
YAHIKO: - Off, îmi pare rău, scuze frate trebuie să le spun dacă nu vor crede că am făcut-o eu.. Tată, Ryuzi a făcut-o.
NARUTO: - Ryuzi!! O să vii și o să strângi aici imediat.
RYUZI: - Mamă!! Nu am fost eu, Yahiko minte!
Fără să mai apuc să spun ceva Yahiko a și tulit-o. Știam că el a făcut-o, mereu o face, dar ce era de făcut? Era un caz pierdut.
(?): - Seamănă cu tine...
NARUTO: - Ce povară eram!
(?): - Nu chiar... Rissa hai, vino să-ți împletesc părul. Naruto, te rog du-te după Yahiko, trebuie să mănânce.
RYUZI: - Mă duc eu mamă, tata trebuie să strângă acolo. Spun eu cu un râs malefic pe față și ies repede pe geamul din bucătărie.
(?): - Și el seamănă cu tine. Hahaha. Spun cu un zâmbet larg.
NARUTO: - Aș fii preferat că toți să semene cu tine! Hahaha.
*Se aud bătăi în ușă*
(?): - Tsunade-sama, Shikamaru, intrați.
SHIKAMARU: - Bună Hinata. Hei Rissa, ce mai faci?
RISSA: - Repede m-am ascuns după mamă. Shikamaru era atât de frumos, m-am înroșit imediat. Cred că știa că îmi place de Shikai... B-Bine. Spun putin rușinată.
TSUNADE: - Timidă că mama ei. Hahaha.
NARUTO: - De-ar fii fost și ceilalți doi așa ...
SHIKAMARU: - Ce? Seamănă prea mult cu tine? Hahaha.
Toți au început să radă. Era ceva nostalgic.
NARUTO: - Bla, bla.
SHIKAMARU: - Acum s-o luăm mai serios. Trebuie să vorbim.
NARUTO: - Despre.. ?
SHIKAMARU: - Kasuy a activat sharinganul.
NARUTO: - Făcând o față de broască mă uit uimit la Shikamaru și spun pe un ton ridicol: Cee?!
TSUNADE: - Azi am aflat și eu.
SHIKAMARU: - Tu știi despre legătura dintre mama lui Kasuy și Itachi, nu?
NARUTO: - Nu.
HINATA: - A fost iubita lui ..
SHIKAMARU: - Da. Iubita pe care el a omorât-o în trecut când a asasinat tot clanul Uchiha.
HINATA: - Dar s-a dovedit a fii vie..
SHIKAMARU: - Da. Azi ma antrenam cu Rasuy și era foarte nervoasa, ceva o ținea . I-am spus sa dea drumul la ce o tine si sa alunge totul din ea. La scurt timp după ce i-am spus asta am văzut cum din ea ieșea o flacără mov iar ochii i-se schimbase. Aparuse sharinganul complet.
NARUTO: - Complet?!
SHIKAMARU: - Da. Am întrebat-o dacă i-sa mai intamplat asta o data dar ea a negat..
NARUTO: - Chh!
După ce am aflat toate detaliile despre acest mic incident m-am dus împreună cu Shikamaru la centrul unde țineau toate lucrurile celui de-al 3-lea Hokage. Pe drum ne-am întâlnit cu fiii noștrii..
NARUTO: - Yahiko!!
YAHIKO: - Te rog tată.. Nu începe.
NARUTO: - Ce-ai pățit la braț?
YAHIKO: - Nimic.
NARUTO: - Sângerezi!
YAHIKO: - Lasă-mă tata! Nu am nimic.
SHIKAI: - Ne-am bătut cu un străin care a venit peste noi în parc..
SHIKAMARU: - Un străin? Cum arată?
SHIKAI: - Nu l-am văzut prea bine la față. Avea ochii roșii..
SHIKAMARU: - Ochii roșii? Ca ce-i ai lui Rasuy?
SHIKAI: - Da! Așa îi avea.
NARUTO: - Sharingan... KAGE BUNSHN NO JUTSU! I-ai pe copii și du-i acasă.
YAHIKO: - Shikai! Ai stricat totul. Acum se vor ocupa ei de inamic și nu noi. Ești inutil!
NARUTO: - BAKA! Tu știi ce înseamnă un sharingan? Ai luptat vreo dată împotriva la așa ceva? Du-te imediat acasă. O să vorbim după.
SHIKAMARU: - Spune-i lui Ino să-mi facă un ceai și să-l lase pe masă. Mă întorc târziu...
SHIKAI: - Nu-i spun! Ai văzut ce rău face mama!
SHIKAMARU: - Unde am găsit-o ? ...
NARUTO: - Hahaha...
" RYZUI: -Baka! Acum o să ne certe pe amândoi.
YAHIKO: - Mai taci!
RYZUI: -Este numai vina ta!
YAHIKO: - Și a ta! Tu ai întărâtat-o! Ea stătea liniștită pe bancă cu cartea ei stupidă.
RYUZI: - Taaci! "
SHIKAMARU: - Un nou sharingan, eh ?
NARUTO: - Sau poate ceva mai vechi ..
SHIKAMARU: - Sasuke?
NARUTO: - Au trecut mulți ani. Se poate să-și fii reînviat clanul.
SHIKAMARU: - Eu trebuie să mă duc după Temari. Trebuie să ajungă.
NARUTO: - Vrei să vin cu tine ?
SHIKAMARU: - Mai bine du-te și vorbește cu Yahiko.
NARUTO: - Acest Yahiko.. Ce să mă mai fac cu el ? Nagato m-a avertizat în legătură cu asta înainte ca Hinata să fii născut..
SHIKAMARU: - Naruto! O reîncarnare se face la 1000 de ani. Băiatul ăsta știe mai multe despre satul Ploii decât știm noi. Și pe lângă asta seamănă perfect cu Yahiko. Să nu mai zic de Rissa care zici că este Konan în miniatură.
NARUTO: - Ce să însemne asta? ...
Am rămas fără să mai spunem ceva câteva minute. Era adevărat că cei doi copii ai mei mai mici semănau perfect cu prietenii lui Nagato, dar de ce?
SHIKAMARU: - Pa Naruto.
NARUTO: - Ai grijă Shikamaru. 


In primul rând vreau sa va cer scuze ca am grăbit acțiunea atât de mult.. Si scuze și pentru greșelile gramaticale. Nu am putut sa dedic prea mult timp acestui capitol..


Personaje noi: - ♥


Rasuy: - Discipolul lui Shikamaru. Provine din clanul Haruno și este fiica Usei Haruno. ( fosta iubita a lui Itachi ). Este un personaj copilăros  foarte inteligenta și curajoasa. Are ochii căprui  foarte deschiși și este blonda în spre castaniu. Tecutul ei este greu de explicat. Face parte din Team 4 împreună cu Icho Inuzuka și Oubuku Aburame.
Rissa: - Fiica lui Naruto Uzumaki si a Hinatei Hyuga. Are ochii albaștri ca tatăl ei și poate folosi byakuganul. Parul este șaten și este o fire timida. Pe parcurs o sa se schimbe. Si o sa fie un personaj cu multe surprize.
Yahiko: - Fiul lui Naruto Uzumaki si al Hinatei Hyuga. Seamana foarte mult cu Yahiko cel vechi ( prietenul lui Nagato ). Este o fire asemănătoare a lui Obito. El nu poate folosi byakuganul.
Ryuzi: - Fiul cel mare al lui Naruto Uzumaki si Hinata Hyuga. Are parul albastru foarte închis și ochii lui Naruto. La fel ca Hinata poate folosi byakuganul.
Shikai: - Fiul lui Shikamaru Nara și al lui Ino Yamanaka. Este prietenul cel mai bun al lui Yahiko și are un comportament similar cu cel al lui Choji. Este o fire prietenoasa, câteodată răutăcioasă ca mama lui dar și foarte deștept.

super capitol ;)
deci imi place place place foarte mult 
super personale noiiiiii si sper ca sakura inca e vie si chiar mi-ar placea sa fie vie :o3
sper sa aduci urmatorul capitol repede :D
merci de capitol anuntama si pe mine cand vine urmatorul capitol

Buna , sunt noua pe aici ... si este primul fic la care comnetez.^.^ Ficul este sperb , sa o tii in continuare asa. Insa, ma roade si pe mine curiozitatea , ce s-a intamplat cu Sakura ? te pup *.* si iti urez succes la redactat !!  

Salut!
DECI !!!!! Ficul tau e foarte reusit.Imi place ideea ta.
Ai mult dialog,dar asta nu ma deranjeaza pentru ca incetinesti actiunea.Intr-un fel dialogul este ca o descriere,pentru ca se spun parerile tuturor.
Imi place ficul tau FOARTE MULT deoarece imi capteaza atentia.ESTE SUPER SUPER SUPER SUPER SUPER SUPER TARE,si daca vrei iti spun asta de 1000 de ori!!!
P.S.sa pui nextul repede!!!!!!!!!!!
Mara:) was here!

Citat :

C 12 ♥ ~ Familii
(”Capitolul 12”, nu ”C 12”, că nu e un model de telefon, gen Nokia C3 sau mai știu eu ce.)

Priveam atent la (fără ”la”)femeia ce se plimba în fața mea. Nu spuneam nimic, nu mai aveam nimic de spus (Aici puteai formula altfel sau puteai schimba cuvintele componente, mă refer la verbul ”a spune”. De exemplu: ”Așteptam în liniște, nu mai aveam nimic de spus...”) în fața ei(,) după reacția avută mai devreme. Simțeam că am rănit-o într-un fel anume(,) fără să-mi dau seama, dar Hinata este o femeie deșteaptă, cu suflet bun, inimă bună și sunt sigur că nu-mi înțelege greșit intențiile față de apariția Sakurei. Da, m-a uimit, nu m-am așteptat la așa ceva, iar dacă visam la acest moment(,) niciodată nu m-am gândit ce aș fii (”aș fi”. Am observat că scrii verbul ”a fi” numai sub forma ”fii”, indiferent de timpul la care este conjugat. Îți explic mai jos cum să îl folosești.)putut spune.
Puțin neroasa(”nervoasă”. Fii mai atentă la diacritice. Și era virgulă.) am văzut-o că se așezムpe canapeaua din fața mea.
HINATA: - Trebuie s-o găsim, nu poate pleca așa (,) fără să ne spună nimic! Ne-am făcut griji pentru ea - spuse printre lacrimi - , am fost speriați cu toții. Credeam că este moartă(,) iar gândul ăsta nu numai că te-a distrus pe tine(,) dar a tras toată Konoha în jos.
(OK, asta am așteptat. Nu mai scrie înaintea liniei de dialog numele personajului, nu cred că textul tău este o comedie, deci nu e nevoie de didascalii. Provoacă și mai mare confuzie.)
NARUTO: - O s-o găsim.. (Punctele de suspensie sunt în număr de trei, nu două.)Dacă vrea ea să se lase găsită.
HINATA: - Ți-a fost dor de ea, așa-i?...
NARUTO: - Cu pivirea în sus mi-am strâns mâinile și m-am uitat la Sasuke care stătea rezemat de ușă cu privirea la geam. (Huh? după linia de dialog nu ai cum să scrii narațiune/descriere, decât replica personajului. E foarte posibil ca unii cititori să nu facă diferența dintre replici și narațiune.)Nu cred că sunt singurul ...
Nu a spus nimic, avea privirea pierdută, tristă, îndurerată. Era normal, doar el o omorâse, poate a apărut gândul (Sentimentul, nu gândul. Vinovăția e un sentiment, ”trebuie să îmi fac tema”, ăsta e un gând. )de vinovăție.
SASUKE: - Ochii ei.. (Trei puncte, nu două/)Ai văzut?
NARUTO: - Erau la fel...
SASUKE: - La fel ca atunci când i-am străpuns chidori-ul în piept.. (...!!!)
NARUTO: - Da, la fel ca atunci când persoana pe care o iubea cel mai mult îi luase aproape viața...
TSUNADE: - Presupun că nu a fost să fie, nu?
NARUTO: - Nu pot să mă gândesc la nimic altceva..
HINATA: - De ce vroia (”voia”) Katia sângele meu și al fiicelor noastre?
KAKASHI: - Ai dreptate, avem și alte probleme.
SASUKE: - Eu știam că, Katia avea nevoie de sângele unui copil legendar și al mamei sale. Nu m-am gândit la Hinata în nicio clipă.
NARUTO: - Copil legendar? Rissa ... ce vrei să spui?
SASUKE: - Doar asta știu.
NARUTO: - Iar atunci de ce o avea și pe Kykio cu ea?
SASUKE: - Poate i-a opus rezistentă.. (”rezistență”)Ea nu este tipul de persoană care să lase să fie luat cineva cu forța.
Eram destul de amețit și obosit, mă uităm la expresia Hinatei de care îmi era puțin teamă.. Cred că am rănit-o într-un fel anume în ziua asta.. (Dacă nu menționezi perspectiva, nu îmi dau seama ale cui gânduri sunt acestea. Am mai găsit astfel de fraze, scrie la începutul capitolului: Din perspectiva lui X/ Xs point of View/ X p.o.v sau cum vrei tu.)
SASUKE: - Eu plec, Kykio să mergem. (Nu ai pus virgule unde trebuie, iar oricum le-aș corecta, replica are două înțelesuri. Primul: ”Eu plec. Kykio, să mergem.” este o variantă. După substantivul în vocativ era oricum virgulă. Deci, aici, Sasuke spune că pleacă și îi impune lui Kykio să meargă cu el. Al doilea: ”Eu plec, Kykio. Să mergem.” Aici spune că peacă și menționează că doar el (Eu), dar la replica se termină prin ”să mergem”. Mda, total aiurea. Folosește semnele de punctuație cum trebuie.)
Pășind pe străzile Konohai(,) mă învelea un strat de amintiri,(fără virgulă) plăcute(aici e virgulă) pot spune.
SASUKE: - Pitic, vrei să-ți arăt ceva?
KYKIO: - Atâta vreme cât nu-mi spui pitic, sunt numai a ta.
SASUKE: - Vino pe aici. Știu o scurtătură.
Știam drumul ăsta că în palmă, și cu ochii închiși puteam să ajung acolo(,) chiar dacă nu am mai fost de mult, mult timp.
KYKIO: - Ce este asta?
SASUKE: - Asta, este vechea secție de poliție a satului. Unde bunicul tău, adică tatăl meu (,) a fost șef.
KYKIO: - De ce am venit aici?
SASUKE: - Pentru că nu cred că singur am puterea suficientă că să vin.. Vino, să-ți arăt casa în care am copilărit.
Drumurile erau stricate, erau tot felul de panouri cu emblema clanului meu, fragmente rupte de hârtie pe care scriau pericol,(Trebuia să scrii ”pericol” limitat de ghilimele.) acestea cred că au rămas de atunci...
SASUKE: - Ai grijă cu asta. Uite, vino aici.
KYKIO: - Ești foarte entuziasmat.
SASUKE: - Aici am învățat eu să folosesc KATOON-ul..
KYKIO: - În apa asta murdară? Haha. (”haha”, serios? ”A râs”, așa trebuia, nu ”haha”.)
SASUKE: - Înainte nu era așa! Haha..
KYKIO: - Vreau să văd casa..
SASUKE: - Este cea de acolo. Hai să mergem.
Apropiandu-mă simțeam valuri reci ale vântului, mă simțeam ca acasă, chiar dacă am blocat mereu aceste sentimente.
KYKIO: - Aici te jucai tu cu unchiul Itachi? Hei, uite o poză.
SASUKE: - Haha, da...
KYKIO: - Este ruptă.. Aș putea s-o lipesc la loc. Putem s-o luăm acasă?
SASUKE: - Desigur, poți lua tot ce vrei.
M-am plimbat prin încăperile enorme ale casei și eram fericit.. Eram fericit când am văzut-o pe Kykio alergând de colo-colo(,) cotrobăind peste tot prin camere cu atâta entuziasm..
SASUKE: - Sunt sigur că a fost spartă de multe ori.. Probabil au luat multe de pe aici...
(?): - Nu chiar... Naruto a avut grijă ca nimeni să nu poată intra aici.
SASUKE: - Serios..? Iar tu cum ai putut?
(?): - Am metodele mele...
SASUKE: - Vino aici.
(?): - Mirosi la fel..
Am luat poza ce se afla lângă patul meu și i-am pus-o în mână.
SASUKE: - Ce vezi ?
(?): - Niște suflete fericite care în urma unor neînțelegeri s-au despărțit.. Nu a mai rămas nimic din ei. Doar parfumul..
SASUKE: - Ai dreptate, și tu mirosi la fel.
(?): - Tu ai despărțit aceste suflete, Sasuke.
SASUKE: - Știu că am spus că nu vei mai auzi asta vreodată de la mine(,) dar simt nevoia să o spun...
(?): - Spune-o.
SASUKE: - Îmi pare rău, sensei..
KAKASHI: - Te-ai cam înmuiat (,) băiete..
SASUKE: - Când s-a născut Kykio(,) mi-am dat seama ca(”că”) nu mai vreau sa(”să”) fac rău nimănui, crezând ca nu o pot apăra întotdeauna(,) mi-am creat propria armata.. dar totuși nu a fost suficient..
KAKASHI: - Noi suntem aici, mereu am fost.
SASUKE: - Eu v-am făcut mult rău..
KYKIO: - Tată! Vino aici.
SASUKE: - Ce s-a întâmplat?
Un zâmbet idiot a apărut pe față fiicei mele, iar apoi un râs stresant dedicat lui Kakashi.
KYKIO: - Ăsta erai tu! Hahahaha.
KAKASHI: - Am avut poze mai reușite!
KYKIO: - Erai un spiriduș cu o privire urâtă. Hahaha. El este unchiul Obito? Hahaha. Și mătușa Rin! Era foarte frumoasă.
KAKASHI: - Mătușa Rin..?

    Nu îmi place titlul ales, plus că nu reprezintă mai deloc subiectul ficului care este unul complicat. Puteai face o alegere mai bună, ”Team Kakashi” este destul de banal și lipsit de atracție.
Baza ideii nu este una deloc originală, după cum ai menționat și tu. Nu știu de unde te-ai mai inspirat, așa că nu prea pot comenta cu privire la întâmplări, dacă sunt ordinare sau nu, însă unele sunt destul de diferite, păcat că nu le-ai expus deloc cum trebuie, ceea ce trage ficul în jos. Personajele sunt și ele împrumutate, la fel ca ideea. Nu văd nimic diferit în comportamentul lor, cam așa sunt și în anime și în multe alte ficuri.
De asemenea, începutul a fost cât se poate de nepotrivit. Ai început direct, fără mister, fără nimic. Este o greșeală colosală având în vedere ideea aleasă, fiindcă asta ar trebui să te facă să o faci cât mai diferită și misterioasă, din moment ce nu ești singura care a ales-o.
    Sincer, nici nu știu ce să spun la descriere, fiindcă nu am avut decât câteva rânduri, în tot ficul, în care am găsit-o. E la pământ, de fapt nu există, să fiu mai explicită. Numai dialog, atât am văzut, iar personajele tale par mai mult niște roboți din cauza asta, deoarece nu exprimă nimic. O groază de lucruri s-au întâmplat: iubiri, prietenii, morți, au apărut copiii și așa mai departe. În special la morți, acolo ai fost într-o opoziție totală. Când a murit Sakura, ai încercat să arăți suferința protagoniștilor, dar nu ți-a ieșit dacă nu ai deloc descriere. Asta îți face creația fadă. Trebuie să lucrezi și la portretele personajelor, să faci în așa fel încât acțiunile lor să fie în concordanță cu ceea ce transmiți prin narațiune. De exemplu, la început Sasuke era descris ca un monstru feroce și lipsit de sentimente care abia aștepta să o ucidă pe Sakura, iar când s-au întânlit păreau cei mai buni prieteni. Faci aceeași greșeală peste care tot dau: Sasuke este un insensibil, dar peste trei rânduri devine cel mai sentimental, așa, brusc. Concentreză-te mai mult asupra gândurilor personajelor și dezvoltă gândurile lor prin NARAȚIUNE/DESCRIERE, nu dialog.
    Normal că acțiunea este exacerbat de grăbită. Într-un capitol găsesc desfășurarea ce ar trebui încadrată în trei-patru, nu unul. Descrierea, asta te va ajuta la încetinirea acțiunii.
    Mult prea mult dialog. E OK să ai mai multe replici într-un capitol, dar nu numai replici. Ți-e ușor să faci atât de multe din moment ce le începi așa: ”SASUKE: - ...”. Nu ăsta e modul în care trebuie să arate un dialog, îți voi transforma câteva replici, să vezi cum trebuie făcut:

        Înainte:
KAKASHI: - Noi suntem aici, mereu am fost.
SASUKE: - Eu v-am făcut mult rău..
KYKIO: - Tată! Vino aici.
SASUKE: - Ce s-a întâmplat?

        După:
- Noi suntem aici, mereu am fost, spuse Kakashi.
- Eu v-am făcut mult rău...
Fiecare cuvânt îmi trăda regretul trezit la viață, iar Kakashi își dădu seama.
- Tată! Vino aici.
Mi-am întors capul spre Kykio. Aștepta nemișcată ca eu să îi fac pe plac, ceea ce s-a întâmplat în scurt timp.
- Ce s-a întâmplat? Am întrebat-o când am ajuns lângă ea.

    După cum vezi, e o mare diferență. Așa să fie și la tine dialogul, de acum în colo.

    Destule probleme cu punctuația, însă am corectat mai sus. Sunt unele greșeli găsite în mod repetat, așa că încerc să ți le explic.
    Când ai un substantiv în vocativ, îl separi prin virgulă de restul propoziției. (Vino, Andrei!/ Unde ești, Bianca?/ Andreea, ai ajuns acasă?) După cum vezi, înainte/după el găsești virgulă. Să îți fie mai ușor, îl găsești în adresări directe, în replici.
Formele verbului A FI:
la imperativ afirmativ: Fii drăguță!
conjunctiv prezent, forma afirmativă şi forma negativă: Vreau să fii cuminte. Vreau să nu fii obraznic;
- viitorul format de la conjunctiv: o să fii, nu o să fii;
- infinitiv: a fi;
- imperativ negativ: Nu fi obraznic!
- condiţional prezent: aş fi, ai fi;
- condiţional perfect: aş fi fost, ai fi fost, ai fi spus, ai fi făcut;
- conjunctiv perfect: să fi ştiut, să fi fost, să fi avut;
- viitor: voi fi, vei fi;
- verb + FI: pot fi, poţi fi, să poată fi, să poţi fi, vei putea fi.

Estetica e OK, fontul alb, mărime potrivită, în afară de titlu.
La exprimare mai e de lucru, vocabularul folosit în text e unul banal și are nevoie de o gamă mult mai largă de ”produse”.

    Atât am avut de spus, dacă ai vreo nelămurire îmi poți trimite un mesaj privat. Baftă!
    O zi bună în continuare!

Fanfic SasuSaku blocat din cauza inactivitatii.