În căutarea ei

Subiect: În căutarea ei Mar 17 Sept 2013, 17:07

În căutarea ei

Cu o dorinţă copleşitoare îşi urma instinctul care-l îndemna să meargă mai departe prin mijlocul pădurii, printre copacii înalţi şi groşi, a căror ramuri puternice se clătinau în bătaia vântului. Îşi simţea corpul greu de la drumul lung, iar condiţia fizică îi scădea considerabil. Măcar pentru două minute putea să se oprească, dar tot ce conta pentru Hiro în acea noapte înceţoşată era să ajungă acolo unde îi dicta inima.
Auzise de la bătrânii din sat, că undeva departe în aceste păduri, stătea cea mai periculoasă femeie, o creatură căreia nu-i păsa de nimeni şi de nimic, o fiinţă supranaturală care ar fi în stare să te sfâşie în doua secunde doar pentru propriul amuzament, pentru simpla poftă de a vedea sângele curgând.

Cu toate acestea, lui nu-i păsa de vorbe, nu-i păsa de faptul că ar putea să moară datorită femeii cu părul negru şi ondulat, cazând frumos pe umerii ei semeţi până la talie, pe care a văzut-o la carnavalul ce a avut loc. Îşi aducea aminte cum toate femeile o condamnau pentru ţinuta neagră, stufoasă cu volănaşe verzi ataşate de talie. Era foarte elegantă, subţirică, cu pielea albă şi palidă. Din prima fusese fermecat de ea. O privea cu ochi arzători pe sub genele lungi, minunându-se de frumuseţea divină cu care se expunea.
În momentul în care privirile lor s-au întâlnit, ochii ei de un verde intens l-au vrajit, iar o chemare stranie a început să prindă rădăcini în sufletul lui Hiro. Voia cu tot adinsul să o aibă, voia mai mult ca orice să fie în preajma ei, să o cunoască, dar imediat ce mulţimea s-a înteţit, ea dispăru din câmpul lui vizual.

A încercat să o caute, dar nu era de găsit, iar când întreba de ea printre săteni, aceştia îi spuneau să stea departe de ea, ferindu-se să-i dea vreo informaţie ce i-ar fi fost utilă. Dar nu s-a lăsat, iar pe bani mulţi, a reuşit să scoată o informaţie, iar acum alerga din ce în ce mai tare pe măsură ce se apropia de locul în care se afla ea: făptura ce i-a furat minţile.
Se oprise în faţa cabanei prăfuite înconjurată de brazi şi de lemne pentru foc, iar când atinse delicat uşa din lemn cu palma, un fior îi străbatuse corpul, un impuls de retragere făcându-se prezent în mintea sa. Se gândea dacă zvonurile erau adevărate, dacă ea chiar avea să fie femeia diavolului, o persoană rece şi fără inimă. înghiţi în sec, încercând să-şi stăpânească tremuratul din mână, apoi să-şi facă curaj şi să intre în încăpere. Închise ochii şi trase adânc aer în piept, apoi expiră cu încredere. Deschise uşa.
Era acolo, stând sprijinită de masa neagră ce domnea lângă focul roşiatic din spatele său. Era mai frumoasă ca oricănd, stând dreaptă cu pieptul generos în faţă. Avea bărbia ridicată, ţinându-şi nasul subţiere sus, ca o adevărată doamnă, analizându-l atent pe tânărul ce-i încălcase teritoriul.

- Te aşteptam, Hiro.

Vocea tinerei îi făcuse coprul să se mişte în direcţia ei. Pe măsură ce se apropia, simţea cum inima îi zvâcnea în piept. Lăsase deoparte raţiunea. O voia, o voia mai mult ca orice pe lume.

- Vino la mine, ştiu că asta vrei, îl îndemnă ea.

Cum ajunsese în faţa sa, o strânse putenic de talie şi o ridică pe masa de care stătea sprijinită.
Hiro se lipi cu capul de pieptul ei, iar ea îşi plimba mâinile delicate prin părul său brunet ce i se revărsa pe frunte şi umeri. Îi simţi parfumul puternic, şi-l inhală, bucurandu-se de căldura corpului ei, de atingeri, care pentru el erau un vis devenit realitate.

- Nu ai idee... nu ai idee cât de mult te-am vrut, cât de mult te vreau, acum, în clipa asta, marturisi el cu o voce blândă.

Femeia zâmbi la spusele lui, şi se aplecă usor să-i şoptească:

- Atunci, pune mâna pe mine, dragul meu, Hiro.

O privi în ochi ca să se convingă că nu glumea, apoi se apropie doritor de gâtul ei ferm şi o muscă tandru, plimbându-si apoi buzele pe pielea ei, sărutând-o apăsat, delicat, gustandu-i fiecare părticică dezgolită de care dispunea, dar încă nu era de ajuns. Se postă între picioarele ei, apoi cu atingeri îndrăzneţe îi dezmierdă coapsele. Ridică mai sus rochia neagră, iar ea îl trase mai aprope, îndemnându-l să facă următorul pas.

- Pot să-ti aflu măcar numele? o întrebă.
- Lumy.
- E un nume frumos...

Simţea cum sângele fiebinte îi curgea prin vene, cum tot corpul îi vibra când o atingea, când îi simţea întregul corp dezgolit peste el. Cu mâinile neastâmpărate îi traversa fiecare curba a corpului ei frumos. Se gândea că asta avea să fie cea mai minunată noapte de dragoste din viaţa lui, credea în iubire orbeşte, tot ce conta era ea. Avea impresia că va ceda emotiilor pe care i le provoca pasiunea cu care felina se unduia deasupra lui, iar când coprurile lor se mişcau pe acelaşi ritm şi o simtea din plin, ştia că putea să moară liniştit.
După un sărut dulce, în care buzele lor se fremătau în neştire, limbile lor căutându-se una pe cealaltă într-un joc erotic, ea îi sopti din nou:

- Acum poţi muri liniştit, Hiro? îmi vei da sufletul tau?

Bărbatul presimţea că acest lucru putea să se întâmple, iar după ce a dat aprobator din cap, privind sus către ea, în acei ochi sclipitori, i-a spus:

- Te voi iubi mereu, Lumy.

Subiect: Re: În căutarea ei Joi 19 Sept 2013, 12:01

Oooo

Nu imi spune ca moare Hiro (am cam prins drag de el lough

)
Cat de frumos ai descris happy2

si totusi ca am vazut ideea mi-am spus ca e vreun fel de nesanatos cautand cine stie ce fantome, dar tu ma surprinzi yeah

Este o asa frumoasa romanta in love

nici nu ma asteptam ca ei sa faca dragoste, asa din prima shy

Nu tu buna, nu tu pa, hai cu actiunea rolling on the floor

Ma bucur, totusi, ca a intrebat-o cum o cheama; era prea ciudat sa faca dragoste cu cineva care locuieste in mijlocul unei paduri si a vazut-o doar o singura data in viata lui think

Dar morala este vie !!! happy

O ador; dragostea este un lucru nepretuit happy2

Te pup

Subiect: Re: În căutarea ei Dum 29 Sept 2013, 10:04

Violette :) a scris:: În căutarea ei

Cu o dorinţă copleşitoare îşi urma instinctul care-l îndemna să meargă mai departe prin mijlocul pădurii, printre copacii înalţi şi groşi, a căror ramuri puternice se clătinau în bătaia vântului. Îşi simţea corpul greu de la drumul lung, iar condiţia fizică îi scădea considerabil. Măcar pentru două minute putea să se oprească, dar tot ce conta pentru Hiro în acea noapte înceţoşată era să ajungă acolo unde îi dicta inima.
Auzise de la bătrânii din sat, că undeva departe în aceste păduri, stătea cea mai periculoasă femeie, o creatură căreia nu-i păsa de nimeni şi de nimic, o fiinţă supranaturală care ar fi în stare să te sfâşie în doua secunde doar pentru propriul amuzament, pentru simpla poftă de a vedea sângele curgând.

Cu toate acestea, lui nu-i păsa de vorbe, nu-i păsa de faptul că ar putea să moară datorită femeii cu părul negru şi ondulat, cazând frumos ( Parcă sună mai bine: " care cădea mlădios.." ) pe umerii ei semeţi până la talie, pe care a văzut-o la carnavalul ce( " Care", în loc de "ce". Deși ambele variante sunt corecte. ) a avut loc. Îşi aducea aminte cum toate femeile o condamnau pentru ţinuta neagră, stufoasă cu volănaşe verzi ataşate de talie. Era foarte elegantă, subţirică, cu pielea albă şi palidă. Din prima fusese fermecat de ea. O privea cu ochi arzători pe sub genele lungi, minunându-se de frumuseţea divină cu care se expunea.
În momentul în care privirile lor s-au întâlnit, ochii ei de un verde intens l-au vrajit, iar o chemare stranie a început să prindă rădăcini în sufletul lui Hiro. Voia cu tot adinsul să o aibă, voia mai mult ca orice să fie în preajma ei, să o cunoască, dar imediat ce mulţimea s-a înteţit, ea dispăru din câmpul lui vizual.

A încercat să o caute, dar nu era de găsit, iar când întreba de ea printre săteni, aceştia îi spuneau să stea departe de ea, ferindu-se să-i dea vreo informaţie ce i-ar fi fost utilă. Dar nu s-a lăsat, iar pe bani mulţi, a reuşit să scoată o informaţie, iar acum alerga din ce în ce mai tare pe măsură ce se apropia de locul în care se afla ea: făptura ce i-a furat minţile.
Se oprise în faţa cabanei prăfuite înconjurată de brazi şi de lemne pentru foc, iar când atinse delicat uşa din lemn cu palma, un fior îi străbatuse corpul, un impuls de retragere făcându-se prezent în mintea sa. Se gândea dacă zvonurile erau adevărate, dacă ea chiar avea să fie femeia diavolului, o persoană rece şi fără inimă. înghiţi ( Presupun că-i greșeală de tastare; din neatenție. Cu literă mare. ) în sec, încercând să-şi stăpânească tremuratul din mână, apoi să-şi facă curaj şi să intre în încăpere. Închise ochii şi trase adânc aer în piept, apoi expiră cu încredere. Deschise uşa.
Era acolo, stând sprijinită de masa neagră ce ( "care". ^^ ) domnea lângă focul roşiatic din spatele său. Era mai frumoasă ca oricănd ( Corect: oricând. Ai pus sedila greșită. ) , stând dreaptă cu pieptul generos în faţă. Avea bărbia ridicată, ţinându-şi nasul subţiere ( Corect: subțire. ) sus, ca o adevărată doamnă, analizându-l atent pe tânărul ce-i încălcase teritoriul.

- Te aşteptam, Hiro.

Vocea tinerei îi făcuse coprul să se mişte în direcţia ei. Pe măsură ce se apropia, simţea cum inima îi zvâcnea în piept. Lăsase deoparte raţiunea. O voia, o voia mai mult ca orice pe lume.

- Vino la mine, ştiu că asta vrei, îl îndemnă ea.

Cum ajunsese în faţa sa, o strânse putenic de talie şi o ridică pe masa de care stătea sprijinită.
Hiro se lipi cu capul de pieptul ei, iar ea îşi plimba mâinile delicate prin părul său brunet ce i se revărsa pe frunte şi umeri. Îi simţi parfumul puternic, şi-l inhală, bucurandu-se ( Corect: bucurându-se. ai uitat sedila. ) de căldura corpului ei, de atingeri, care pentru el erau un vis devenit realitate.

- Nu ai idee... nu ai idee cât de mult te-am vrut, cât de mult te vreau, acum, în clipa asta, marturisi ( Corect: mărturisi. Iar ai uitat sedila. ) el cu o voce blândă.

Femeia zâmbi la spusele lui, ( Fără virgulă. ) şi se aplecă usor să-i şoptească:

- Atunci, pune mâna pe mine, dragul meu, Hiro.

O privi în ochi ca să se convingă că nu glumea, apoi se apropie doritor de gâtul ei ferm şi o muscă tandru, plimbându-si apoi buzele pe pielea ei, sărutând-o apăsat, delicat, gustandu-i ( Corect: gustându-i. Sedila. ) fiecare părticică dezgolită de care dispunea, dar încă nu era de ajuns. Se postă între picioarele ei, apoi cu atingeri îndrăzneţe îi dezmierdă coapsele. Ridică mai sus rochia neagră, iar ea îl trase mai aprope ( Corect: aproape. ) , îndemnându-l să facă următorul pas.

- Pot să-ti aflu măcar numele? o întrebă.
- Lumy.
- E un nume frumos... *

Simţea cum sângele fiebinte ( Corect: fierbinte. ) îi curgea prin vene, cum tot corpul îi vibra când o atingea, când îi simţea întregul corp dezgolit peste el. Cu mâinile neastâmpărate îi traversa fiecare curba a corpului ei frumos. Se gândea că asta avea să fie cea mai minunată noapte de dragoste din viaţa lui, credea în iubire orbeşte, tot ce conta era ea. Avea impresia că va ceda emotiilor pe care i le provoca pasiunea cu care felina se unduia deasupra lui, iar când coprurile lor se mişcau pe acelaşi ritm şi o simtea ( Corect: simțea. Sedila. ) din plin, ştia că putea să moară liniştit.
După un sărut dulce, în care buzele lor se fremătau în neştire, limbile lor căutându-se una pe cealaltă într-un joc erotic, ea îi sopti din nou:

- Acum poţi muri liniştit, Hiro? îmi ( Cu literă mare. ) vei da sufletul tau?

Bărbatul presimţea că acest lucru putea să se întâmple, iar după ce a dat aprobator din cap, privind sus către ea, în acei ochi sclipitori, i-a spus:

- Te voi iubi mereu, Lumy.

Uite că până la urmă tot eu mă ocup de critică.

Titlu - E sec și neatrăgător, în ciuda lucrării care a fost bună.
Idee - Mi-au plăcut mereu poveștile care se bazează pe iubire și moarte, mai ales când cele două elemente sunt combinate. A fost o idee interesantă, mi-am amintit de un articol citit pe internet despre văduva neagră. Chiar seamănă poveștile, dar nu-i nimic, presupun că te-ai ghidat după asta.
Descriere - E cu mult mai bună decât data trecută și mă bucur că am putut să-ți fiu de folos și că te-ai dezvoltat. Totuși au fost momente când descrierea era seacă, din păcate și fericire, nu au fost atât de multe momente de genul, vreo 3-4. Descrierea de la mijlocul lucrării mi s-a părut cea mai bună, pe când ultima parte a fost cam grăbită.
Dialog - Ai avut o replică seacă, am marcat-o cu o steluță.
Acțiune - Fazele de la sfârșit au fost grăbite, hai să zicem pentru că nu ai putut să te extinzi cu o descriere mai detaliată.
Estetică - Zic pas, pentru că n-am ce să comentez.
Greșeli de tastare/ortografie/gramatică - Te-ai înecat ca țiganul la mal. N-ai avut așa multe greșeli la început și fix la sfârșit erau cele mai multe, și toate de tastare. E păcat, puteai să ai o lucrare aproape impecabilă. Verifică de mai multe ori, dacă-i nevoie, înainte să postezi.

Subiect: Re: În căutarea ei Lun 30 Sept 2013, 23:47

Ai un stil asa frumos de a povestii lucrurile..
Superb. ♥

Subiect: Re: În căutarea ei Dum 06 Oct 2013, 13:31

Eii, am ajuns şi eu pe aici ;;)
Minunată poveste. N-am ce zice. Criticul a spus tot ce era de spus şi la fel şi ceilalţi comentatori :d
Oricum, nu ştiu dacă ţi-am mai spus, dar îmi place mult cum scrii.
Eşti una din puţinele scriitoare de pe forum pe care le apreciez :)

Minunat One Shot. O poveste plină de sentimente. Păcat totuşi că s-a sfârşit aşa... nu toate au un sfârşit chiar fericit, nu? Chiar dacă Hiro, cred că a murit împăcat că şi-a găsit dragostea şi s-a lăsat pradă ei până în ultimul moment.

Te aşteptăm cu alte creaţii la fel sau poate mult mai bune :)

Ti puup :* >:d<