Think twice before you make a wish
Partea I:Ai grija ce iti doresti
Saku:
Incerc sa-mi deschid ochii, dar pleoapele parca imi sunt facute din plumb. Cu greu, putin cate putin, reusesc sa mi-i deschid. O lumina puternica aproape ma orbeste. Ma uit in jur. Ma aflu in camera unui baiat, cel putin asa pare: postere cu cantareti heavy metal, peretii pictati intr-un albastru inchis, un pat urias, asternut cu cranii. Tresar, incercand sa imi amintesc cum am ajuns in aceasta camera,cine...sunt. Imi cotrobai prin minte, fara folos. Orice amintire pe care am avut-o inainte sa-mi deschid ochii a disparut. Nimic. Gol. Alb. Asta era tot ce aveam in minte. Un sentiment de frica de necunoscut, dar in acelasi timp si de curiozitate m-a acaparat.
Ma ridic incet din pat, asteptand parca sa caz intr-o gaura neagra si sa ma trezesc din visul in care credeam ca ma aflu. Langa pat, o oglinda mare. Parca ma atragea spre ea, ca un magnet. Curiozitatea mea a disparut, fiind inlocuita cu un sentiment de uimire. In oglinda se afla cu par lung, roz, buclat la varfuri, cu fata palida ca si prima zapada, ochi mari, verzi si buze mici. Corpul lipsit de forme ii completa imaginea inocenta. Arata de aproximativ 15 ani. Ma 'studiam' din cap pana in picioare. Cu fiecare bucatica de corp descoperita, imagini , amintiri imi vuiau in minte, ca intr-o tornada. Intrebarea pusa anterior capata acum un 'raspuns'. Descopeream cine sunt , imi descopeream trecutul.
Dupa cateva minute bune petrecute in fata oglinzii, in timp ce ma uitam ca o idioata la obiectul care mi-a oferit raspunsurile, m-am 'trezit': mi-am dat seama ca ma aflu intr-o camera in care nu am mai fost , pe cont propriu. Singura...Suna asa de ciudat... Am expirat zgomotos. Trebuia sa aflu ce caut in acea camera si cum am ajuns acolo. M-am indreptat spre usa alba , tiptil. Nu vroiam sa-mi fac simtita prezenta, era un risc pe care nu mi-l asumam. Covorul pufos imi gadila talpile, producandu-mi o sezatie de placere. Ma apropiam de usa. Inca putin, putin...In 2 secunde care in mintea mea s-au derulat cu incetinitorul, am ajuns langa tinta. Mi-am intins mana, vroind sa apas clanta. In secunda urmatoare, usa s-a deschis cu un scartait zgomotos. Am incremenit, cu mana atarnandu-mi in aer. Problema nu era ca usa s-a deschis, ci problema era ca cineva a deschis-o. In fata mea se afla un baiat cu aproximativ 15-20 cm mai inalt decat mine, m-am uitat in sus catre el. Ochi mari, negri, patrunzatori. Aproape m-am pierdut in ei pentru cateva secunde. Se uita si el adanc in ochii mei, relaxat. Pot sa recunosc, arata ....sexi, dar in acelasi timp emana un sentiment opus caldurii, prieteniei, simpatiei. Era ceva in legatura cu el care ma facea sa vreau mai mult, sa ma uit incontinuu la el, ca intr-o spirala fara sfarsit. Imagini au inceput din nou sa faca intrecere in mintea mea.
~Flashback~
Ma aflam la destinatia tinta: dealul Shouto. Daca legenda era adevarata, atunci aici se afla The Stony Cat, o statuie 'posedata' de un spirit care implinea dorintele sincere, oferind ceea de ce tu nu ai nevoie unei persoane caruia chiar i-ar folosi. Bineinteles, acest 'leac' avea si reactii adverse. Pisica iti rastalmagea dorintele, obtinand in final un lucru care nu se aseamana cu ceea ce iti doresti. De asemenea, odata pusa o dorinta, nu exista o cale cunoscuta prin care sa obtii ceea ce ti-a fost luat inapoi. Privind dincolo de toate aceste pericole, trebuia sa incerc. Eram disperata. Comportamentul meu imi aducea numai probleme. In fiecare zi eram insultata pentru faptul ca , oricum m-as simti, nu pot sa ascund acest lucru. Imi exprimam sentimentele prea ...direct. Dupa ani de chin, eram dispusa sa incerc orice. Eram secatuita de lacrimile planse in fiecare noapte, inainte de culcare, saturata pana in gat de perna plina cu lacrimi, de replicile rautacioase, de tot...
Nu credeam in acea pisica, dar nu ma mai putea opri nimic sa descopar daca exista. Eram mult prea determinata.
Dupa o bucata de vreme, am ajuns la poalele dealului. O rafala puternica de vant aproape m-a 'maturat' de pe iarba. M-am chiar si impiedicat. Parca cineva vroia sa-mi spuna sa fac cale intoarsa, dar nu vroiam sa ascult nici de propriul instinct.
In mijlocul dealului se afla un copac cu crengile care parca vroiau sa te atinga, sa te raneasca. M-am apropiat incet, avand pentru prima data in acea seara o indoiala. La inceput, nu am putut sa vad nici o pisica vestita din aur care indeplinea dorinte, incepeam sa cred ca toata stradania mea a fost in zadar. M-am intors un moement, auzind niste pasi in spatele meu. Nimic. Doar vantul sufland frunzele de toamna tarzie. M-am intors inapoi, sperand sa apara ceva. Dorinta mi s-a implinit: in fata mea se afla renumita pisica de piatra, care parca se uita in interiorul meu, Avea un zambet diabolic pe fata, un ranjet ...ciudat. Ochii exprimau rautatea, ochi care ma faceau sa clipesc. Un fior m-a cuprins, introducand senzatia de frig si , oarecum frica.
Am strans din pumn , motivandu-ma. '"Trebuie sa fac asta. Asta e sansa mea". Am inchis ochii, rostind dorinta, tremurand: ""Imi doresc sa nu mai arat ceea ce simt". Am deschis ochii, auzind un ras mandru. Sentimentul adand de frica mi-a patruns in corp, imprastiindu-se. Pisica de piatra a...ras. Clipea, uitandu-se la mine. Am auzit un strigat , din spatele meu :"NU!". M-am intors, cu gura pe jumatate deschisa. Ochii imi sclipeau. In fata mea, se afla un baiat brunet, care alerga spre mine. Imi spunea sa ma opresc. Din pacate, era prea tarziu, pentru tot...
~Flashend~
Haha, nu prea am avut idei, dar m-am gandit sa scriu partea asta, pana la urma :) .
Sper sa va placa