Hey, draga mea >:D< Ma bucur foarte mult ca ai inceput sa postezi la creatii si da-mi voie sa-ti spun ca tot ce ai scris este superb:X

Poezia a fost foarte frumoasa, nu ma asteptam sa te pricepi asa bine la poezii, tot ce pot sa spun este ca te astept sa vii cu cat mai multe. Despre compunere, ai descris foarte frumos, exprimarea ta chiar mi-a ajuns la suflet, dar m-a intristat ca s-a aruncat in fata trenului:(. Oricum, eu iti urez succes in continuare si sa vii cu creatii noi ca de nu...

Te pup

Tu meriti bataie. De ce nu m-ai anuntat ca ai postat o creatie nou? Chiar atat de greu era? hmmm:-w

Revenim:)) Si eu vreau sa vina vara si, cititnd creatia ta, deja visez cu ochii deschisi. Pur si simplu eram acolo si imi imaginam cu atat foc tot ce ai spus tu in aceste randuri si abia astept sa vina acest sezon de distractie. Mi-a placut foarte mult modul tau de a scrie si de a-ti exprima dorinta pe hartie. A fost foarte frumos si placut, iar eu te mai astept cu noi creatii.
Daca nu ma anunti data viitoare, nu garantez nimic...

PS: scrie, scrie, scrie:))) :X Te pup

Cand inima dicteaza esti in stare sa incalci orice legi, fie ele scrise, ori nescrise. Poate ca mi-a luat prea mult timp sa realizez ca merita sa risc, dar totusi imi place sa cred ca am facut o alegere corecta – chiar daca dupa multe esecuri.
Nu regret nici o secunda petrecuta cu tine. Sincer am ajuns sa tin enorm la tine si sunt foarte aproape sa nu-mi mai pese deloc de mine; simt ca pot lasa asta pe seama ta. Vreau sa te vad fericit. Ma intreb daca e un mod egoist sa imi doresc sa fi tu fericit pentru a putea si eu sa fiu fericita? Poate imi raspunzi tu candva la aceasta intrebare. Eu stiu ca tu esti foarte cabapil si asta ma face mandra. Pe zi ce trece din ce in ce mai mandra...
Te ador pur si simplu si probabil ca nu mi-ar ajunge o mie de foi ca sa-ti descriu sentimentele acumulate in aceste sase luni de zile petrecute cu tine, dragul meu. Imi doresc sa treaca ani peste noi doi si dragostea noastra sa infloreasca frumos si sa nu se ofileasca niciodata. Imi doresc ca toata lumea sa isi aminteasca de noi – sa isi aminteasca ca noi eram acei doi copii ce au luptat pentru dragostea lor – caci cu siguranta noi vom fi acei adulti ce vor trece pe strada sub priviri pline de apreciere. De asemenea  imi doresc sa avem doi copii pe care sa ii educam corespunzator. In definitiv imi doresc cei mai bun pentru noi doi.
Trec zilele si simt ca sunt din ce in ce mai aproape de tine; de sufletul tau. Presupun ca ti-am castigat increderea pana acum... Imi pare rau ca eu nu pot avea inca incredere deplina in tine si de asemenea imi pare rau pentru toate porcariile pe care le fac, pentru toate datile cand te-am dezamagit, pentru toate datile cand am tipat si pentru toate datile cand am facut in asa fel sa te doara. Sa sti ca nu a fost cu intentie, dar cu siguranta nu as fi trait impacata daca nu mi-as fi cerut scuze.

Uneori ma intreb de ce mai ales tocmai pe mine? Din milioanele de fete tocmai pe mine... Sti ma simt norocoasa. Te iubesc atat de mult. Te iubesc pentru ca esti sincer cu mine in marea parte a timpului, te iubesc pentru ca te porti ca un copil, pentru ca te alinti, pentru ca ma ti strans in brate atunci cand am cea mai mare nevoie, pentru ca mereu mi-ai fost alaturi, pentru ca m-ai ascultat chiar daca nu ai spus nimic eu stiu ca a fost pentru ca nu stiai ce sa spui... Te iubesc pentru ceea ce esti. Te voi pretuii mereu caci tu vei fi mereu comoara mea.                                                                                                                                                 

Foarte frumos . Imi ploace foarte mult. Mai pune .Ja ne!

-       Craciun fericit! ii spune o fata micuta de statura unui baiat inalt care i-a oferit un cadou.
 
         Pornesc mai departe, calcand cu mila pe covorul de nea, asternut pe trotuar, in cautarea unui magazin cu cadouri simpatice.
         Este ajunul Craciunului. Vad copii incantati, prinsi in magia sarbatorilor, bucurandu-se de zapada, nepasandu-le de gerul de afara si imi amintesc de mine. Pe atunci nu hoinaream orasul in cautare de cadouri pentru cei dragi. Credeam orbeste in acel mos batran cu barba alba care vine noaptea, cand copii cuminti dorm, asterne cadouri sub brad. Nici nu ma gandeam ca atunci cand voi creste voi fi chiar eu Mos Craciun. Lipsita de orice grija, exact ca ei, ma bucuram de sarbatorile de iarna.
         Visand cu ochii deschisi la clipele copilariei, intru intr-un magazin si vanzatorul imi zambeste amabil. Scutur din cap pentru a-mi alunga amintirile, si cu mintea mai clara, ii zambesc inapoi. Trebuie sa fie teribil sa trebuiasca sa muncesti in Ajunul Craciunului asa ca sper ca intr-un fel sau altul zambetul meu sa-l fi ajutat. La urma urmelor el e victima aici si totusi a putut zambi, deci sa oferi un zambet nu costa nimic. Ma plimb printre rafturile pline cu jucarii, suporturi pentru lumanari, dulciuri, instalatii, globulete si alte obiecte specifice craciunului. Sa te uiti la ele si sa spui ca-s dragute toate e tare usor, dar cand vine vorba sa si cumperi, lucrurile se complica. Una e mai putin speciala ca cealalta si totusi cea mai putin speciala i s-ar potrivi mai mult lui x, si atunci ar devenii din nespeciala, speciala, dar nu i-ar placea culoare si tot asa iti dai seama ca sa cumperi un cadou este o adevarata bataie de cap.
         In timp ce incercam din raspunteri sa ajung la o papusa asezata pe un raft inalt, vanzatorul primeste un bulgare in fata. Acesta furios iesa sa se ia de copii care se jucau bucurosi afara. Pot sa observ cum fericirea de pe chipul lor dispare cu fiecare cuvant rostit de vanzator, care ii cearta nervos. Se pare ca pana la uma oboseala isi spune cuvantul. Oboseala si frustrarea.
-         Hei! strig la el apropriindu-ma cu pasi marunti. Sunt sigura ca si dumneata ai fost copil. Si dumneata te jucai asa, te rog nu le strica ziua. Sunt doar niste copii sigur nu au vrut sa va loveasca. spun eu putin iritata de reactia exagerata a vanzatorului ce la prima vedere mi s-a parut a fi un om calm, cu bunele maniere la el.
-         Cum sa fiu calm?! Stau aici de azi dimineata cu toate ca e Ajunul Craciunului si as vrea sa stau cu familia mea sau, de ce nu, sa hoinaresc orasul ca dumneata! Niste mucosi imi arunca cu zapada in magazi si ar trebui sa stau cu mainile in san?
-         Puteati evita incidentul inchizand usa magazinului. Ii spun purtand in continuare pe buze acelasi zambet pe care i l-am aratat si cand am intrat. Sunt doar niste copii. Si dumneavoastra ati fost, amintiti-va! Spun si imediat dupa asta ii vad privirea cum se schimba radical, parca vorbele mele ar fi actionat ca un fulger ce l-a trimis cu gandul la o amintire din trecutul indepartat. Stiu asta pentru ca si eu ma gandeam mai devreme si zambetul omului m-a readus cu picioarele pe pamant.
         Imi continui cautarile si gasesc cadourile potrivite pentru toata lumea. Pentru sora mea, Mia, am luat papusa dupa care ma intindeam mai devreme. A fost putin cam greu sa ajung la ea, dar m-am descurcat si, zic eu, a meritat efortul. Mia se va bucura foarte tare cand va gasi sub brad papusa. Ei ii plac enorm papusile, are acasa o colectie intreaga. Pentru mama am luat o casuta frumoasa, cu zapada pe ea, o curte draguta, un om de zapada si un bradut, ce serveste drept suport de lumanare. Mama adora craciunul si toate lucrurile marunte ce-l simbolizeaza. Va adora casuta. Lui tata i-am luat un trenulet, pe care va trebui sa-l ansambleze el. Ii place mult sa ansambleze chestii si dupa ce termina il putem pune in jurul bradului; prezenta lui o va incanta pe Mia.
         Ajung la casa unde vanzatorul era inca pierdut in ganduri. Indata ce pun obiectele cumparate pe tejghia intoarce brusc capul. Imi face bonul si imi ampacheteaza cadourile. Ii multumesc si ma indrept catre iesire.
-         Multumesc, spune el zambindu-mi, de data asta din adancul inimi.
-         Pentru ce? il intreb confuza.
-         Pentru ca mi-ai readus aminte ce inseamna magia sarbatorilor. raspunde el.