Skitte
Chūnin
Sex :  Varsta : 26
 Localizare :
 acebook : Bogdan
 Nr. mesaje : 819
Puncte : 1112
 Reputatie : 153
 Stare de spirit : Anything Could Happen
 |  Subiect: Re: Ediţia 2 - Membrii şi temă  Mar 08 Apr 2014, 14:00 | |
| Date şi rolul echipei:
1. Skitte - Bogdan - Câmpina, aproape 16, Colegiul Tehnic Forestier, Ştiinţe, Clasa a IX-a
- Am scris un proiect nestructurat, am selectat o mulţime de informaţii, după care, cu ajutorul celorlalţi l-am incorporat. Pe scurt, am scris din toate câte puţin.
2. Lauren Wandowski - Alexandra, Clasa a XI-a, Vârstă 16, Contabilitate.
- M-a ajutat cu informaţiile generale, structurarea şi bibliografia. Pe lângă asta m-a ajutat să aleg din mulţimea de informaţii.De asemenea, mi-a oferit topicul de lucruri diferite despre Eminescu.
3. Raphaelo - Daniela - Clasa a X-a, Colegiu National de Agricultura si Economie, 16 ani.
- A scris un proiect diferit, din care eu şi cu Lauren am selectat, majoritatea opere şi informaţii generale, iar în unele locuri, am completat.
4. Anne Hargen - Ana-Flavia, Clasa a VII-a.
- Mi-a trimis mai mult de jumătate din operele autorului, cât şi a pus diacritice.
5,6. Anya şi Naftalină nu m-au ajutat în niciun fel, întrucât Naftalină nu a fost deloc online, iar de Anya am stat mereu să îi spun cu ce mă poate ajuta ( i-am spus că îl poate corecta şi poate pune diacritice ), dar nu mi-a trimis nimic. ________________________________________________________________________________________________________
Mihai Eminescu Mihai Eminescu (născut Mihail Eminovici) (n. 15 ianuarie 1850, Botoșani - d. 15 iunie 1889, București) a fost un poet, prozator și jurnalist român, socotit de cititorii români și de critica literară postumă drept cea mai importantă voce poetică din literatura română. Receptiv la romantismele europene de secol XVIII și XIX, și-a asimilat viziunile poetice occidentale, creația sa aparținând unui romantism literar relativ întârziat. În momentul în care Mihai Eminescu a recuperat temele tradiționale ale Romantismului european, gustul pentru trecut și pasiunea pentru istoria națională, căreia a dorit chiar să-i construiască un Pantheon de voievozi, nostalgia regresivă pentru copilărie, melancolia și cultivarea stărilor depresive, întoarcerea în natură etc., poezia europeană descoperea paradigma modernismului, prin Charles Baudelaire sau Stephane Mallarme, bunăoară. Poetul avea o bună educație filosofică, opera sa poetică fiind influențată de marile sisteme filosofice ale epocii sale, de filosofia antică, de la Heraclit la Platon, de marile sisteme de gândire ale romantismului, de teoriile lui Arthur Schopenhauer, Immanuel Kant (de altfel Eminescu a lucrat o vreme la traducerea tratatului acestuia Critica rațiunii pure, la îndemnul lui Titu Maiorescu, cel care îi ceruse să-și ia doctoratul în filosofia lui Kant la Universitatea din Berlin, plan nefinalizat pînă la urmă) și de teoriile lui Hegel.
Rădăcina ideologică principală a gândirii sale economice sau politice era conservatoare; de altfel poetul a fost o figură marcantă a acestui partid politic, iar prin articolele sale publicate mai ales în perioada în care a lucrat la Timpul a reușit să-i deranjeze pe cîțiva lideri importanți din acest mare partid care au lansat sloganul, celebru în epocă, „Ia mai opriți-l pe Eminescu ăsta!”. Publicistica eminesciană oferă cititorilor o radiografie a vieții politice, parlamentare sau guvernamentale din acea epocă; în plus ziaristul era la nevoie și cronicar literar sau teatral, scria despre viața mondenă sau despre evenimente de mai mică importanță, fiind un veritabil cronicar al momentului.
Eminescu a fost activ în societatea politico-literară Junimea, și a lucrat ca redactor la Timpul, ziarul oficial al Partidului Conservator. A publicat primul său poem la vârsta de 16 ani, iar la 19 ani a plecat să studieze la Viena. Manuscrisele poetului Mihai Eminescu, 46 de volume, aproximativ 14.000 de file, au fost dăruite Academiei Române de Titu Maiorescu, în ședinta din 25 ianuarie 1902. Eminescu a fost internat în 3 februarie 1889 la spitalul Mărcuța din București și apoi a fost transportat la sanatoriul Caritas. În data de 15 iunie 1889, în jurul orei 4 dimineața, poetul a murit în sanatoriul doctorului Șuțu. În 17 iunie Eminescu a fost înmormântat la umbra unui tei din cimitirul Bellu din București. A fost ales post-mortem (28 octombrie 1948) membru al Academiei Române.
Data şi locul naşterii
Într-un registru al membrilor Junimii Eminescu însuși și-a trecut data nașterii ca fiind 20 decembrie 1849, iar în documentele gimnaziului din Cernăuți unde a studiat Eminescu este trecută data de 14 decembrie 1849. Totuși, Titu Maiorescu, în lucrarea Eminescu și poeziile lui (1889) citează cercetările în acest sens ale lui N. D. Giurescu și preia concluzia acestuia privind data și locul nașterii lui Mihai Eminescu la 15 ianuarie 1850, în Botoșani. Această dată rezultă din mai multe surse, printre care un dosar cu note despre botezuri din arhiva bisericii Uspenia (Domnească) din Botoșani; în acest dosar data nașterii este trecută ca „15 ghenarie 1850”, iar a botezului la data de 21 în aceeași lună. Data nașterii este confirmată de sora mai mare a poetului, Aglae Drogli, care însă susține că locul nașterii trebuie considerat satul Ipotești.
Debut literar
1866 este anul primelor manifestări literare ale lui Eminescu. În 12/24 ianuarie moare profesorul de limba română Aron Pumnul. Elevii scot o broșură, Lăcrămioarele învățăceilor gimnaziști (Lăcrimioare... la mormântul prea-iubitului lor profesoriu), în care apare și poezia La mormântul lui Aron Pumnul semnată M. Eminoviciu, privatist. La 25 februarie/9 martie (stil nou) debutează în revista Familia, din Pesta, a lui Iosif Vulcan, cu poezia De-aș avea. Iosif Vulcan îl convinge să-și schimbe numele în Eminescu și mai târziu adoptat și de alți membri ai familiei sale. În același an îi mai apar în „Familia” alte cinci poezii.
Sufleor și copist
Din 1866 până în 1869, a pribegit pe traseul Cernăuți – Blaj – Sibiu – Giurgiu – București. De fapt, sunt ani de cunoaștere prin contact direct a poporului, a limbii, a obiceiurilor și a realităților românești, un pelerinaj transilvănean al cărui autor moral a fost Aron Pumnul. „Cât de clar este, respectând documentele epocii cernăuțene, respectând adevărul istoric atât cât există în ele, cât de cert este că drumul lui Eminescu în Transilvania, departe de a fi o «împrejurare boemă», «un imbold romantic al adolescenței», a fost - în fond - încheierea sublimă a unei lecții pentru toată viața: ideea unității naționale și a culturii române aplicată programatic și sistematic, cu strategie și tactică, după toate normele și canoanele unei campanii ideologice.” (Sânziana Pop în Formula AS nr. 367)
A intenționat să-și continue studiile, dar nu și-a realizat proiectul. În iunie 1866 a părăsit Bucovina și s-a stabilit la Blaj cu intenția mărturisită de a-și reîncepe studiile. În perioada 27 - 28 august 1866, a participat la adunarea anuală a ASTREI, la Alba Iulia. În toamnă, a părăsit Blajul și a mers la Sibiu, unde a fost prezentat lui N. Densușianu. De aici a trecut munții și a ajuns la București.
În 1867 a intrat ca sufleor și copist de roluri în trupa lui Iorgu Caragiale, apoi secretar în formația lui Mihail Pascaly și, la recomandarea acestuia, sufleor și copist la Teatrul Național, unde îl cunoaște pe I. L. Caragiale. Cu această trupă face turnee la Brăila, Galați, Giurgiu, Ploiești. A continuat să publice în Familia; a scris poezii, drame (Mira (dramă)), fragmente de roman (Geniu pustiu), rămase în manuscris; a făcut traduceri din germană (Arta reprezentării dramatice, de H. Th. Rötscher).
Este angajat în 1868 ca sufleor în trupa lui Mihail Pascaly, care concentrase mai multe forțe teatrale: Matei Millo, Fanny Tardini-Vladicescu și actori din trupa lui Iorgu Caragiale. În timpul verii, aceasta trupă a jucat la Brașov, Sibiu, Lugoj, Timișoara, Arad și alte orașe bănățene. Iosif Vulcan l-a întâlnit cu ocazia acestui turneu și a obținut de la Eminescu poeziile La o artistă și Amorul unei marmure, publicate apoi în Familia din 18/30 august și 19 septembrie/1 octombrie. Văzând aceste poezii în Familia, căminarul Gheorghe Eminovici află de soarta fiului său, rătăcitor în lume. Stabilit în București, Eminescu a făcut cunoștință cu I. L. Caragiale. Pascaly, fiind mulțumit de Eminescu, l-a angajat ca sufleor a doua oară și copist al Teatrului Național. În 29 septembrie, Eminescu semnează contractul legal în această calitate. Obține de la Pascaly o cameră de locuit, în schimb, însă, se obligă să traducă pentru marele actor Arta reprezentării dramatice - Dezvoltată științific și în legătura ei organică de profesorul dr. Heinrich Theodor Rotscher (după ediția a II-a). Traducerea, neterminată, scrisă pe mai multe sute de pagini, se află printre manuscrisele rămase. Acum începe și proiectul său de roman Geniu pustiu.
Moartea
Moartea lui Eminescu s-a produs pe data de 15 iunie 1889, în jurul orei 4 dimineața, după ce la începutul anului boala sa devenise tot mai violentă, în casa de sănătate a doctorului Șuțu din strada Plantelor, București. Ziarul Românul anunța ziua următoare la știri: Eminescu nu mai este. Corpul poetului a fost expus publicului în biserica sf. Gheorghe, pe un catafalc simplu, împodobit cu cetină de brad. Un cor dirijat de muzicianul C.Bărcănescu a interpretat litania „Mai am un singur dor". După slujba ortodoxă și discursul lui Grigore Ventura, carul funebru, la care fuseseră înhămați doar doi cai, s-a îndreptat spre Universitate, unde D.Laurian rostește al doilea discurs funebru. Apoi cortegiul, la care se adaugă diverși trecători o pornește pe Calea Victoriei, Calea Rahovei și se îndreaptă spre cimitirul Șerban Vodă, denumit azi Bellu. Patru elevi ai Școala normală de institutori din București au purtat pe umeri sicriul pînă la mormînt, unde a fost îngropat sub „teiul sfînt” din cimitirul Bellu cum scria chiar Caragiale în necrologul său, În Nirvana.
Despre moartea poetului, G. Călinescu a scris:
„Astfel se stinse în al optulea lustru de viață cel mai mare poet, pe care l-a ivit și-l va ivi vreodată, poate, pământul românesc. Ape vor seca în albie și peste locul îngropării sale va răsări pădure sau cetate, și câte o stea va veșteji pe cer în depărtări, până când acest pământ să-și strângă toate sevele și să le ridice în țeava subțire a altui crin de tăria parfumurilor sale.”
Tudor Vianu a spus: „fără Eminescu am fi mai altfel și mai săraci"
Există teorii conspiraționiste care afirmă că ar fi murit ucis.
Neghina R, Neghina AM (Departmentul de Parazitologie, Universitatea de Medicina si Farmacie „Victor Babes", Timisoara) afirma ca „dupa analizarea ipotezelor medicale, concluzionam ca el a suferit de tulburare bipolara si a murit datorita intoxicarii cu mercur, un tratament inadecvat administrat ca urmare unui diagnostic incorect (sifilis). Internat in locuri inadecvate si tratat de catre medici incompetenti, el a suferit nu doar fizic ci si moral, nu s-a putut adapta stressului si a murit in mod prematur".
Opere
Opera Anul apariției Observații
Din 1870
Venere și Madonă 15 aprilie 1870, „Convorbiri literare“
Mortua est! 1 martie 1871, „Convorbiri literare“
Noaptea... 15 iunie 1871, „Convorbiri literare“
Floare albastră 1 aprilie 1873, „Convorbiri literare“
Melancolie 1 septembrie 1876, „Convorbiri literare“
Crăiasa din povești 1 septembrie 1876, „Convorbiri literare“
Lacul 1 septembrie 1876, „Convorbiri literare“
Dorința 1 septembrie 1876, „Convorbiri literare“
Povestea codrului martie 1878, „Convorbiri literare“
Singurătate martie 1878, „Convorbiri literare“
Departe sunt de tine... martie 1878, „Convorbiri literare“ A apărut fără titlu
Pajul Cupidon 1 februarie 1879, „Convorbiri literare“
O, rămâi 1 februarie 1879, „Convorbiri literare“
De câte ori, iubito... septembrie 1879, „Convorbiri literare“
Atât de fragedă... septembrie 1879, „Convorbiri literare“.
Afară-i toamnă... octombrie 1879, „Convorbiri literare“
Sunt ani la mijloc... octombrie 1879, „Convorbiri literare“
Când însuși glasul... octombrie 1879, „Convorbiri literare“
Freamăt de codru octombrie 1879, „Convorbiri literare“
Revedere octombrie 1879, „Convorbiri literare“
Despărțire octombrie 1879, „Convorbiri literare“
Din 1880
O, mamă... 1 aprilie 1880, „Convorbiri literare“
Scrisoarea I 1 februarie 1881, „Convorbiri literare“
Scrisoarea II 1 aprilie 1881, „Convorbiri literare“
Scrisoarea III 1 mai 1881, „Convorbiri literare“
Scrisoarea IV 1 septembrie 1881, „Convorbiri literare“
Luceafărul aprilie 1883, „Almanahul Societății Academice România jună“
S-a dus amorul... 24 aprilie/6 mai 1883, „Familia“ Nr. 18
Când amintirile... 15/25 mai 1883, „Familia“ Nr. 20
Adio 5/17 iunie 1883, „Familia“ Nr. 33
Doină 1 iulie 1883, „Convorbiri literare“
Pe lângă plopii fără soț... 28 august/9 septembrie 1883, „Familia“ Nr. 35
Și dacă... 13/25 noiembrie 1883, „Familia“ Nr. 46
Criticilor mei 1883/84 Poeziile au fost scrise începând cu anul 1876.
Mai am un singur dor 1883/84,
Somnoroase păsărele... 1883/84,
Veneția 1883/84,
Iubind în taină... 1883/84,
Trecut-au anii... 1883/84,
Din Noaptea... 12/24 februarie 1884, „Familia“ Nr. 7
Sara pe deal 1 iulie 1885, „Convorbiri literare“
Scrisoarea V - Dalila 1 ianuarie 1886, „Epoca“
Nu mă înțelegi 15 martie 1886, „Album literar“ al Asociației studențești Unirea
La steaua 25 octombrie 1886, „România liberă“
De ce nu-mi vii februarie 1887, „Convorbiri literare“
Kamadeva 1 iulie 1887, „Convorbiri literare“
Oricâte stele... 1 februarie 1890, „Convorbiri literare“
Albumul iulie 1892, „Convorbiri literare“
1. La mormântul lui Aron Pumnul (poezie)
La mormântul lui Aron Pumnul este o poezie scrisă de către Mihai Eminescu în 1866 și semnată M. Eminoviciu, privatist.
Este publicată pentru prima dată în broșura numită Lăcrămioarele învățăceilor gimnaziști, scoasă de elevii lui Aron Pumnul în ianuarie 1866, la moartea profesorului lor.
2. O, rămâi...
Poezia „O,ramai...” de Mihai Eminescu pune in lumina comuniunea poetului cu natura pe care aceasta a simtit-o profund inca din vremea copilariei . Padurea il cheama , stie sa il inteleaga, il ocroteste si-l incanta cu universul ei tainic si plin de vraja.
3. Somnoroase păsărele
Poezia Somnoroase pasarele de Mihai Eminescu seamana cu un cantec de leagan pentru o fiinta draga, sugerata prin pronumele personal de persoana a doua singular –ti din versul Fie-ti ingerii aproape, precum si prin urarile adresate: Noapte buna! Dormi in pace!.
Natura in poezia Somnoroase pasarele este formata din elemente personificate, care actioneaza antitetic: izvoarele suspina, codrul negru tace, dorm si florile-n gradina. Acestea se afla in deplina armonie cu cele insufletite – lebada, pasarile, precum si cu elementul uman.
4. Luceafărul
Luceafarul' este expresia desavarsita a geniului eminescian, aparand ca o sinteza a gandirii sale poetice. Poemul are ca sursa principala de inspiratie basmul popular romanesc 'Fata in gradina de aur', cules de germanul Kunisch, valorificat mai intai intr-un basm si apoi prelucrat in cinci variante succesive. Un alt izvor, in afara de cel folcloric, care a penetrat benefic in poemul deplinei sale maturitati artistice, este vasta si profunda cultura eminesciana. 'Luceafarul' devine astfel un poem filozofic in care tema romantica a conditiei omului de geniu capata stralucire desavarsita.
5. Ce te legeni
Poezia "Ce te legeni..." face parte din tema de inspiratie folclorica a liricii eminesciene.
Aceasta creatie lirica ilustreaza imaginea si sentimentele codrului,personificat,aflat la sfarsitul anotimpului toamna,asteptand cu tristete apropiata iarna.Se sugereaza,astfel,starea de melancolie a eului poetic cauzata de trecerea ireversibila a timpului,care este ilustrata prin succesiunea anotimpurilor toamna-iarna,ce lasa codrul fara frunze,fara pasari,fara viata.
6. Revedere
Tema ilustreaza vremelnicia si perisabilitatea omului in contrast cu perenitatea naturii, simbolizata decodrul vesnic, altfel spus, conditia efemera, de muritor a omului este in antiteza cu eternitateauniversului.Ideea exprima melancolia si tristetea poetului pentru viata trecatoare a omului si admiratia pentruvesnicia naturii.
7. Sara pe deal
Tema poeziei o constituie aspiraţia poetului pentru o dragoste ideală, o poveste de dragoste ce se imaginează într-un cadru natural rustic.
Ideea poetică ilustrează intensitatea iubirii, dorinţa celor doi îndrăgostiţi de a fi fericiţi prin trăirea deplină a sentimentului, fapt ce înalţă dragostea la valori cosmice, universale, prin puternice şi profunde accente filozofice.
8. Scrisoarea III
Eminescu a scris un ciclu de 5 scrisori fiind niste satire. Tematica acestor scrisori are in centru motivul geniului. Scrisoarea I dezbate problema geniului savant, Scrisoarea II dezbate problema geniului artist, Scrisoarea III dezbate soarta geniului conducator de popoare.
Scrisoarea III abordeaza tema patriotismului si a geniului conducator de popoare. Geneza este legata de perioada de ziarist la "Timpul".
Punctul de plecare l-a constituit entuziasmul colectivitatii romane in momentul independentei de stat din 1877. Eroismul ostasilor romani misca in Eminescu adinci simtaminte inspirindu-i cel mai valoros poem dedicat patriotismului.
9. Pe lângă plopii fără soţ
,,Pe langa plopii fara sot" este o creatie eminesciana despre care Popovici afirma ca „Anticipeaza, ca proces sufletesc, ca atitudine si ca solutie, Luceafarul”.Aceasta poezie a fost scrisa in a doua etapa a tineretii poetului in care iubirea este neimpartasitasi prezentata pe un ton melancolic, trist. Totodata, natura este pustie cu detalii putine.Romanta Pe langa plopii fara sot prezinta tema iubirii si a naturii insa de aceasta data iubireaeste neimpartasita iar in ceea ce priveste natura este saraca reusind sa corespunda dezamagirii dinsufletul poetului. Motivele prezentate in aceasta poezie sunt reprezentate de motivul plopului, motivultanarului simplu de la tara si motivul geniului.
10. De ce nu-mi vii
Odată cu vestejirea naturii şi scuturarea frunzelor pare că s-a stins şi dragostea femeii. De la rememorarea plăcerii senzuale a întâlnirilor („Să razim dulce capul meu, / De sânul tău, de sânul tău”) Eminescu trece, ca şi în alte poezii erotice, la valoarea morală şi ideală a iubirii. Femeia este îndrăgită nu numai: pentru frumuseţea fizică, sunt şi altele asemenea („În lumea asta sunt femei / Cu ochi ce isvorăsc scântei...”, ci, în special, pentru că numai ea îi „înseninează” - verb eminescian caracteristic - sufletul.
11. Făt-Frumos din lacrimă ( poveste )
În vremuri de demult, pe cand Dumnezeu mai umbla pe pamant, traia un imparat posomorat "ca miazanoapte" si o imparateasa vesela "ca miezul luminos al zilei", dar erau suparati ca nu aveau si ei copii, imparatul purta razboaie cu imparatia vecina si, desi dusmanul sau murise, acesta lasase vrajba drept mostenire urmasilor sai si bataliile continuau cu aceeasi ura. imparatului ii slabisera puterile si "se simtea murind", fiind mai trist ca niciodata ca nu va avea urmas, caruia sa-i lase mostenire ura lui. Tanara si frumoasa imparateasa ingenunche intr-o dimineata la icoana "Maicii durerilor" care se indupleca la rugaciunile ei si "o lacrima curse din ochiul cel negru al mamei lui Dumnezeu". imparateasa sorbi lacrima Maicii Domnului, iar peste noua luni nascu un baiat frumos si alb "ca spuma laptelui, cu parul balai ca razele lunei" si-i puse numele Fat-Frumos din Lacrima. Bucuria a fost atat de mare, incat chiar imparatul zambi pentru prima oara in viata, ba chiar "soarele surase" in insangerata imparatie, "trei zile n-a fost noapte, ci numai senin si veselie () si chiotele despicau bolta cerului".
12. Veneţia
Prelucrare după sonetul ” Venedig”, din 1850 al unui poet vienez Cajetan Cerri. ” Veneţia” devine tot mai mult sonet pur eminescian , după douăzeci de metamorfoze care se întind de-a lungul a zece ani. Tulburătorul mit al iubirii este reînviat în evocarea frumoasei cetăţi Veneţia. Cetatea mirifică a dogilor, oraş-insulă scăldat de strălucirea albastră a Adriaticei, tărîm edenic destinat odinioară artelor şi culturii. Veneţia, tulburată de zăngănitul armelor, devine un oraş mort, pe care Eminescu îl aseamănă cu iubita moartă. “S-a stins viaţa falnicei Veneţii”, versul ce deschide sonetul învăluie, în rostirea lui elegiacă, o profundă durere, o trăire intensă. Veneţia, strania “cetate fără maluri” imaginată de poet, ca un paradis al iubirii şi frumuseţii, şi-a pierdut măreţia şi strălucirea. Grădinile şi palatele ei de marmură albă sunt locuite doar de lumina albă a Lunii: “N-auzi cîntări, nu vezi lumini de baluri”, ” Ca-n ţintirim tăcere e-n cetate”.
Veneţia strania cetate evocată de Eminescu, simbolică insulă a artelor şi iubirii, tărâm tainic de frăgezimi şi vis, a fost martora trecerii lui Eminescu, în ultimii ani ai vieţii, în tovărăşia îndureratului prieten Chibici.
13. Trecut-au anii..
Trecut-au anii… este o meditaţie pe tema panta rhei şi, în acelaşi timp, o elegie, fiindcă mesajul ei este romantic, afectiv şi constă în sentimentul de tristeţe, cauzat de trecerea inexorabilă a timpului.
Tema panta rhei o găsim în primele versuri: „Trecut-au anii ca nori lungi pe şesuri /Şi niciodată n-or să vie iară”. Această curgere a timpului nu este doar un fapt exterior, ci un proces interior al dobândirii conştiinţei de sine („Abia-nţelese, pline de-nţelesuri”). Această continuă descoperire este semnul penetrării în interiorul Cuvântului, este semnul împărtăşirii cu harul, ce însoţeşte drumul spre conştiinţă. Drama poetului este această pierdere a luminii interioare, mărturisită în final „mă-ntunec”, ca o prefigurare a destinului său.
14. Floare albastră
Apare in revista Convorbiri literare la 1 aprilie 1873. Este printre primele poezii publicate in revista Convorbiri literare.
Poezia are ca motiv 'floarea albastra', un motiv romantic, care apare si in alte literaturi, in literatura germana Novalis intr-un poem romantic, unde floarea albastra se metamorfozeaza in femeie luind chipul iubitei si tulburind inima eroului.
Motivul 'florii albastre' mai apare si la Leopardi, iar la Eminescu floarea albastra reprezinta viata. Albastrul simbolizeaza infinitul, departarile marii si a cerului, iar floarea simbolizeaza fiinta care pastreaza dorintele, pe care le dezvaluie cu vraja.
15. De câte ori, iubito...
Aparuta la 1 septembrie 1879, in "Convorbiri literare", poezia e o scurta meditatie elegiaca pe tema pierderii iubirii, echivalata cu amenintarea neiertatoare a mortii, care confera trecutei povesti de dragoste o dimensiune tragica.
Este o poezie a reprosului si a regretului, a unui vag protest impotriva sortii potrivnice, care goleste de continut simbolurile tutelare ale iubirii: natura frusta, protectoare a dragostei, se substituie cu "oceanul cel de gheata", bolta "senina si clara" din "Sara pe deal" se incetoseaza, e "alburie", luna argintie devine, ca a simbolistilor, "galbena - o pata".
16. Lacul
Poezia Lacul, publicata la 1 septembrie 1876 in revista Convorbiri literare se incadreaza in creatile erotice idilice, in care predomina natura cu cunoscutele ei elemente specifice eminescene – lacul, codrul, izvorul, luna etc.
Lirica erotica eminesteana imbina sentimentul dragostei pentru finta iubita cu adoratia fata de frumusetile naturii, starea sufleteasca ia nastere, se impliniste sau se comsuma intr-un decor mirific, de basm, sau intr-un cadru dezolant, mohorat, in functie de natura sentimentelor exprimate.
Tema poeziei o constituie aspiratia poetului pentru o iubire ideala, cu o poveste de dragoste imaginata intr-un cadru natural rustic, cu care se contopeste trairea interioara a eului liric.
17. Mai am un singur dor
Mai am un singur dor are ca temă motivul comuniunii dintre om şi natură, sau mitul reintegrării, care, fiind tratată prin prisma sentimentului de melancolie şi tristeţe, se transformă într-o elegie sau într-o meditaţie pe tema destinului uman. Ideea textului este identitatea dintre poet, popor şi patrie, idee care caracterizează majoritatea scriitorilor care reprezintă linia poeziei de specific naţional.
18. Crăiasa din poveşti
Poezia ,,Crăiasa din poveşti” este o idilă cu puternice note de pastel şi este alcătuită din şapte strofe distribuite astfel: în primele trei strofe predomină elementele de pastel, descrierile de natură în care notele rustice se împletesc cu elemente ale Cosmosului, iar în ultimele patru strofe se intensifică accentele de idilă prin portretizarea iubitei, care capătă valenţele unui personaj de poveste.
19. Doină
”Doina” este semnificativă pentru simbolul ce-l reprezintă cântecul de speranță și de durere a poporului nostru. Este un strigăt, o imprecație anti-vrăjitorească, o descântare, de unde și tonul violent – imprecator – descântător. Mesajul este unul de protest și o chemare la unitate.
Sentimentele de jale, cu blestemul și rugăciunea, se împletesc intr-un crescendo-liturgic, dat de tonul direct și apăsat al discursului poetic.
20. Dorinţă
Printre poeziile lirice în care dragostea apare ca un vis de fericire petrecut în cadrul unui peisaj feeric, de basm este şi poezia „Dorinţă”, pubilcată in revista „Convorbiri literare” in 1876. Opera lirică este o creaţie literară în versuri, în care eul liric îşi exprimă direct sentimentele prin intermediul unui limbaj figurat.
Tema acestei poezii este aspiraţia spre o iubire împlinită care să devină eternă asemenea veşniciei naturii.
21. Freamăt de codru
“Freamăt de codru”- Aparuta in octombrie 1879, arata ca ca natura este pentru Eminescu o prietena sincera si nedespartita si martora statornica a iubirii lui,in oricare dintre momentele acesteia, de farmec ori de pace,de asteptare,de tristete sau dezolare. Natura,pe care poetul o indrageste atat si de vraja careia va ramane toata viata strans legat,staruie in preajma poetului ca o prezenta intelegatoare si mangaietoare si acum,cand in sufletul lui zbuciumat,pamantul se infrunta cu cerul,iar dragostea de viata cu iubirea care l-a parasit,cu nostalgia sau regretul amar.
22. Venere şi Madona
“Venere si Madona”- A aparut pe 15 aprilie 1870, in revista „Convorbiri literare“. Opera este predominata de antiteza dintre Venere, zeita iubiri la romani, corespondentul Afroditei la greci,dupa relatarile lui Homer, fiica lui Zeus si sotia lui Hefaistos si Madona, reprezentarea Maicii Domnului in artele plastice, o femeie cu chip de inger.
23. Călin file din poveste
„Calin file din poveste”- Poemul este o poveste de iubire,in care autorul prelucreaza motivul popular al zburatorului.in conceptia populara,Zburatorul este un personaj invaluit in mister,care farmeca tinerele fete,facandu-le sa se indragosteasca de el.Asa se intampla si in poemul Calin(file din poveste).Voinicul misterios intra in viata fetei de imparat pe neasteptate,intr-o noapte,dupa care dispare.La scurt timp dupa plecarea voinicului,fata isi da seama ca asteapta un copil,rodul iubirii dintre ea si Calin.Tatal ei,imparatul,o izgoneste de la palat.Ea isi gaseste adapost in padure,intr-o coliba parasita,unde isi va creste baiatul. Aici o descopera voinicul Calin,dupa sapte ani.Casatoria celor doi tineri constitue finalul fericit al poemului.
24. O, mamă...
“O, mamă...”- Creatie a maturitatii artistice a lui Mihai Eminescu,poezia "O,ramai..."este o confesiune lirica,o elegie filozofica si a fost publicata in revista "Convorbiri literare" la 1 februarie 1879. Ipotesti,locul mirific al copilariei,l-a dezmierdat si l-a fermecat pentru eternitate cu soapta padurilor si susurul izvoarelor vegheate de astrul tutelar al universului eminescian,luna.Aceasta perioada o evoca Eminescu mai tarziu cu nostalgie si regret.
Lucruri mai puţin cunoscute despre Eminescu:
În copilăria sa, Mihai Eminescu (pe atunci Eminovici) obişnuia să îşi sperie tatăl într-un mod cel puţin bizar. Băiatul mergea în pădure să prindă şerpi şi-i punea de vii în apropierea casei sale. Apoi îşi chema tatăl să vadă "ce pasăre a prins" şi stătea deoparte râzând când bărbatul dădea faţă în faţă cu reptilele supărate.
În ciuda problemelor sale de sănătate, Mihai Eminescu a scris poezii până în momentul morţii. În buzunarul de la haina pe care o purta în momentul morţii, se aflau, scrise de mână, poeziile Viaţa si Stele in cer.
Ştiaţi că Eminescu avea în plan să locuiască la Pomârla din Dorohoi? Fireşte, nu singur, ci cu Veronica Micle.
Există un singur film despre viaţa lui Mihai Eminescu, Luceafărul, regizat de Emil Loteanu, şi apărut în anul 1987.
Bibliografie:
Literatura română pentru elevii de gimnaziu de prof. Mariana Badea si prof. Mariana Negru.
Limba si literatura română pentru elevii de liceu de prof Mariana Badea___________________________________________________________________________________________________________Sfârşit |
|
Hobby-uri
