Voulez vous coucher avec moi?

Am murit de râs la capitolul ăsta=)))) Doamne, Lucretia XD
Capitolul mi-a plăcut foarte mult, dar tu și suspansul tău. Vreau să îl „citesc” pe Sasuke>.< Ahh, sunt atât de nerăbdătoare. Ce face Sasuke la poștă? Asta vreau să aflu, mă întreb dacă el a observat-o sau dacă o va observa...Cred că pot s-o spun acum. Cât mă bucur că ai ajuns atât de departe cu ficul, nu știu ce aș face dacă l-ai închide. Cred că te-aș bate la cap în fiecare ziXD
Huh...nu știu ce să mai zic, pur și simplu abia aștept next-ul. Vreau atât de mult să văd continuareaaa!
Sper să o aduci cât mai repede^^ Mulțumesc pentru anunț:* Ja!

Crima?

Acea privire inconfundabil de patrunzatoare se intersecteaza cu a mea. Eu insa mi-o atintesc catre catre scrisoare, strangand din ochi si rugandu-ma cu ardoare in gand sa nu vina spre mine. Aud un ritm de pasi, volumul acestuia devenind din ce in ce mai tare pe masura ce secundele treceau. Simt o atingere foarte subtila pe umar, semn ca dorinta nu mi s-a indeplinit. Strang din dinti si ma intorc cu fata catre acea persoana care si-a pus amprenta asupra vietii mele. Parul negru-i acopera tamplele, iar acei ochi negrii ii confera o privire patrunzatoare, fixa. Ma pierd in intensitatea acestor ochi, imi inghit cuvintele si imi vine sa inghit chiar si cand vreau sa respir. Daca observa scrisoare sunt terminata, dar pana la urma n-as avea ce cauta aici daca n-as avea una.

-Sakura, te simti mai bine?

-Cred ca ma simt mai rau acum.

-Haide, nu mai fi asa botoasa! Eu nu ti-am facu niciodata rau, ai inventat totul!

-Deci acum sunt si nebuna, hm?

-Sakura, nu ma intelegi! Crede-ma, nu am nimic cu tine!

-Deci te rog frumos, vreau sa inchid aceasta discutie. Spun eu impreunandu-mi primele trei degete.

-Ia sa vad ce ai aici...

Imi smulge scrisoarea si incepe sa citeasca cu o pofta nebuna. Cata curiozitate, si mai ales, cat tupeu!

-Cum iti permiti sa faci asa ceva? Ii dau peste mana si apuc scrisoare, inaintand spre ghiseu.

-Vreau sa vad daca ai scris corect.

Cred ca este cel mai penibil si prost motiv pe care l-am auzit. Putea sa spuna foarte frumos ca vroia sa vada ce am scris, nu sa sara ca o matahala sa-mi bruscheze scrisoarea. Pe deoparte, imi vine usor sa zambesc cu privire la continutul scrisorii, cat si cui este adresata. Pun pariu ca o s-o ia, fara sa scoata vreun cuvant. Astept sa-i vad reactia.

Ochii se misca relativ repede catre dreapta si stanga, apropiindu-si foaia cat mai mult de ochi, ca o babuta care nu poate citii. Imi pun subtil mana la gura, pentru a nu observa cat de tare ma distrez si ma amuz pe seama acestei intamplari. Cand ajunge la partea de sfarsit, isi misca capul intr-un mod bizar, cel mai probabil de uimire. Ah da... A citit acea parte: ,, Pentru padisahul meu, de la rozalia ta infierbantata...''. Poate suna ciudat, dar ma simt foarte mandra de acel paragraf.

Reimpatureste scrisoarea, si mi-o inapoiaza cu un zambet neutru si un sec: ,, Foarte frumos.'' . Eu ii raspund la fel, iar curand predau scrisoarea. Sunt chiar impresionata de faptul ca nu mi-a luat scrisoarea, m-as fi asteptat sa o ia la goana cu ea, dar nu. Ma intreb ce a zis cand mi-a citit scrisoarea, s-a enervat, amuzat sau a a prezentat un total dezinteres? Nu stiu, si nici nu ma intereseaza. Nu vreau sa mai am deaface cu acest monstru negru, mai bine si-ar vedea de relatiile pe care le schimba ca pe sosete, cautandu-le pe internet. Hmph.

Pornesc spre casa, in speranta ca ma voi calma si ma voi stabilii sufleteste. Dupa un asemenea episod, vreau doar sa ma asez la locul meu si sa imi vad de treburile mele. Inexistente. Nu stiu ce voi face toate aceste zile, tinand cont ca nu ma voi mai duce la scoala. Dupa cateva zile, voi afla adevarul. Nu stiu daca am ramas insarcinata, dar stiu sigur ca Neji nu a avut grija de asta atunci cand m-a abuzat. Inca ma gandesc cu groaza la acele momente. Eram asa de speriata, ma simteam ca un copil mic. Tot ce vedeam era cimentul negru si unghiile mele care care il zgariau necontenit. Felul cum se juca cu mine ma dezgusta, aproape la fel de mult ca asa-zisele atingeri tandre, in spatele lor ascunzandu-se numai setea de placere. Iar asta numai din cauza Olgai. Chiar daca a incercat sa se impace cu mine, nu o sa accept niciodata scuzele ei. Presimt ca parerile ei de rau sunt doar un joc, o capcana. M-a crezut slaba si neputincioasa, iar astfel l-a trimis pe Neji sa aiba grija de mine. Insa dupa acel incident, sunt mai puternica ca niciodata si voi avea grija sa plateasca.

Curand ajung acasa, acasa fiind acasa la Lucretia. Usa este deschisa, asa ca intru cu usurinta. Ma descalt si incep sa-i povestesc ce s-a intamplat la posta. Am o presimtire ca vorbesc singura, dar de fapt asa e. O strig pe Lucretia, insa nu rpimesc raspuns, chiar si dupa repetate incercari. Cand ajung in sufragerie, ma intampina o imagine de cosmar. Sangele era asternut in mod infiorator pe parchet, pe covor, chiar si putin pe perete. Incep sa tremur si imi amintesc de Sayura, sora mea. Vad ceva in balconul sufrageriei. Ma sperie gandul ca criminalul ar fi acolo, insa ceva ma impinge sa deschid usa. Sa fie oare prietenia? Deschid usa extrem de incet, fiinda aproape ca nu mai am forta, sunt paralizata de frica. Ceea ce vad ma lasa fara cuvinte, si simt ca lesin pentru a mia oara.

-Lucretia?! LUCRETIA!

P.S.: Alte poze cu Lucretia, pentru ultima oara. Sau nu? Aahha:))

).

Voulez vous coucher avec moi? - Pagina 4 9k=

Voulez vous coucher avec moi? - Pagina 4 Images?q=tbn:ANd9GcSq2x27_sbs8nn7R2Ca2JMRvCrYudpcSePi2GCiW_XkKbX9K12qsw

Voulez vous coucher avec moi? - Pagina 4 Images?q=tbn:ANd9GcSpAfFPsac08oFdRycLI9blJgR5P9u602XNXOyuRfZymuxohGQn

AAAA!!!
Vreau super repede next-ul, nu știu ce am să mai fac cu suspansul tău, cred că mă bag în spital pe motivul: CRIZĂ DE NERVI. Și o să spun că tu ești vinovată=))) glumesc, glumesc...
Dar, Sasuke a citit deja scrisoarea? Că nu am înțeles:))) Adică Sakura i-a dat-o sau i-a luat-o?
Și(*aha-ahaaammm*), acel „...Lucretia, pentru ultima oară. Sau nu?”. La faza asta mai pus în suspans de 10 ori mai mult:)))
Adu' repede next-ul!! Îl vreau mai mult ca niciodata>o<
Aștept next-ul în liniște(pff, nu e ca și cum aproape fac apoplexie de nerăbdare, nuuu, nu). Ja nee!:*

Ritualul

Parul roscat al Lucretiei se asorteaza perfect cu substanta de aceeasi culoare care este raspandita pe toata podeaua. Lucretia, spre surprinderea mea, respira, insa foarte accelerat. Tine strans in mana un pumnal, in timp ce ridica capul in sus, in semn de superioritate. Fata de cine? Roscata infigea cu putere pumnalul in gatul unui ied, sau ceva de genul. Cand se asigura ca bietul animal a murit, scoate cu rapiditate pumnalul, scotand un sunet absolut ingrozitor de scarbos. Puteam sa-i vad organele interne ale gatului, vasele de sange, ma simt ca la taierea porcului. Imi vine si sa plang si sa vomit, sunt si confuza si speriata. Oare ce naiba a mai facut nebuna asta?

Incepe sa ma ia cu lesin, iar Lucretia se ofera sa ma puna pe un scaun, insa o refuz cu inversunare, avand in vedere cantitatea uriasa de sange de pe mainile ei. Se pare ca pe ea nu o deranjeaza in niciun chip, oare e obisnuita?

-Lucretia ce naiba faci, nu-mi spune ca innebunesti si tu, ca mergem la ospiciu amandoua si nu ne mai scoate nimeni!

-Aa, pf. O nimica toata. Fac un ritual, luand in calcul cum te-ai simtit in ultimele zile cu inmormamtarea Sayurei si acea halucinatie, am zis sa-ti redau vitalitatea prin intermediul zeilor.

-Da' tu te auzi? Zei?! Nu stiu tu, dar eu una sunt crestina.

-Eh, si ce daca, eu nu. Roscata ia un bol mic de tot, varsa putin sange din gatul saracului animal si mi-l intinde lasand capul in jos si inghenunchiand. Bea asta, in numele zeului medicinei Aesculapius!

Imi bag degetele prin par, si ma gandesc serios daca iar visez dupa ce am vazut capra aia sau am innebunit amandoua. Dupa atatea cate am indurat si atat de multe dezamagiri, nu-mi mai permit sa am incredere in nimeni si nimic. Am devenit asa de paranoica, parca totul se intampla cu un scop doar pentru a mi se intampla mie ceva. Doar puneti-va in locul meu si ascultati-mi bataile inimii. Fiecare exprima tristetea si agonia care mi-au acaparat viata in ultimele saptamani. Vreau sa se termine totul, si cu Olga, si cu Sasuke. Da chiar si cu el. Daca nu l-as fi intalnit, traiam bine mersi, daca nu stiam ca exista ma insragosteam de el sau ma facea sa plang? Ar mi fi murit Sayura? NU! N-as vrea s-o termin cu Lucretia, ea a devenit acum sora mea. Chiar daca are si ea nebuniile ei, tot o prietena loiala ramane.

-Lucretia, spun eu ridicandu-i capul, lasa bolu ala jos, si hai sa ne linistim. Lasa zeii si caprele, si hai sa recenim cu picioarele pe pamant. As vrea sa ne trezim dimineata si sa facem lucruri cum fac oamenii normali, citesc zirul, barfesc la o cafea, ma intelegi, nu sa facem planuri sa sa otravim oamenii. Sa ne lasam purtate de vant si sa vedem unde ne duce destinul!

-Destinul, Zeita Fortuna...

-LAS-O! O intrerup eu. Hai, Lucretia, ai devenit cea mai buna prietena a mea, mi-esti ca o sora, ai facut atat de multe pentru mine incat nici macar viata mea nu ar fi o rasplata pe masura. Intelege-ma, am obost, vreau sa uit si de Sayura, sa stea acolo linistita, vreau sa renasc!!!

-Oh, Sakura, iti multumesc pentru prietenia ta! De acum, vom fi de nedespartit, si-ti promit ca vom incepe un nou drum impreuna!

-Multumesc...

Ne luam in brate si ne strangem cat putem, suspinand una la urechea celeilalte. Se vede ca si ea a fost ranita atunci cand s-a intamplat cu copilul. Poate ca nu intamplator Dumnezeu mi-a pus-o pe Lucretia in cale. Si ea are o poveste similara cu a mea, un copil nedorit. Oare istoria se repeta? Oricum, stiu sigur ca avortul va fi facut fara nicio discutie in caz de sarcina, nici nu se pune problema. Ma nelinisteste gandul ca o sa vreau sa-l pastrez atunci cand va veni vremea sa-i iau viata nevinovatului copil. Suna foarte urat, dar nu vreau sa am un copil asa, si in niciun caz la 16 ani! Oricum, Lucretia a facut un plan de rezerva. Dac voi vrea sa pastrez copilul, atunci cand se vor indeplini 2 saptamani de la accident, Lucretia mi-a spus ca va trebuii sa petrec o noapte cu Sasuke, iar cand imi va creste burta, sa-i spun ca copilul va fi al lui. Dar ma nelinisteste asemanarea. Neji era saten deschis, sigur se va naste si copilul asa. N-are cum sa se nasca saten daca eu sunt roz iar Sasuke e brunet, este imposibil!

Gandurile si imbratisarea imi sunt intrerupte cand imi suna telefonul. Nu vreau sa raspund, insa roscata insista. Iau telefonul si fac ochii mici pentru a vedea mai bine cine este. Cand ma uit ma bine, surpriza: Anca Craciun.

-Alo?

-Alo?! Sakura? S-a intamplat ceva! Orice ai face, nu anunta politia!...

O tenta...

Voulez vous coucher avec moi? - Pagina 4 Spartacus-vengeance-203-a-place-in-this-world-29-lucretia-ritual-goat

Maică...a trecut un car de ani, de când n-ai mai trecut pe aici. Mă crezi dacă îți spun că m-am gândit în fiecare zi că ai să pui next-ul într-un final? Minunea s-a întâmplat.
M-ai speriat de-am zis că mor la sfârșitul capitolului trecut și la începutul capitolului ăsta, și când `colo, Lucretia taie un animal. Îți iubesc suspansul, dar poate mă trezesc la un capitol că pun botoșeii la soare:)))
Le ador pe Sakura și Lucretia, chiar sunt ca niște surori in love

Dacă nu pui capitolul următor mai repede, îmi fac breton la vene. Acea „O tentă...” mă scoate din minți numai gândindu-mă la ce ar putea fi. Abia aștept să aduci capitolul următor, sadic-o=))) glumesc, glumesc, cum să nu glumesc...
Până atunci, konbanwa!^^

Nici nu stiu ce sa zic. Adica e primul fic citit de mine in ultimii 3-4 ani. Scris centrat si boldurat - viol vizual frate. Daca mai puneai si caramida pe caps+lock, plangeam nu altceva.
Nu stiu frate, ceva aici in tot ficul asta lipseste, poate mai multa naratiune, poate mai mult suspans, ori gramatica dar clar ceva lipseste. Nu sunt rautacios ci las un comentariu umil si amuzant.
Poate razand la porcaria scrisa de mine acu' te vei corecta, incepand cu ce ai scris pana acum. Reciteste ce ai scris caci ai mancat la litere precum Shaggy si Scooby Doo la un Eating Contest.

Succes si spor. Multimea m-a vrut aici o data, o data m-au avut!
P.S. sunt un ipocrit. Nici eu nu le am in d'ale gramaticii. No, bine. O facui si pe asta.
Shalom :)

Telefonul misterios

-De ce as anunta politia? Linisteste-te si spune-mi ce s-a intamplat.

-Ce se intampla? imi sopteste Lucretia dand in stanga si in dreapta din cap.

-Sakura! Totul este o minciuna! Te joaca pe degete si te manipuleaza!

Am inmarmurit cand am auzit aceasta fraza. M-am gandit imediat la Lucretia, dar imi vine greu sa cred ca ar vrea sa-mi faca rau. Totusi, nu pot sa uit cat teatru a jucat Neji in avion si dupaia m-a abuzat sexual. Nu de multe ori am pus la indoiala bunavointa Lucretiei. De ce tine atat de mult la mine? De ce face atatea sacrificii? Si totul in schimbul prieteniei mele. Incep sa cred cat mai mult ca ceva este la mijloc, dar nu o sa aduc niciodata vorba despre asta. O sa fiu precauta, pana la urma nu pot fi sigura.

-Anca, despre cine e vorba? Nu mai suspina, nu inteleg nimic!

-Sakura... Sasuke este cel care... AHHH, OH!

-Poftim?! Anca?! Mai esti acolo, Anca raspunde odata!

Las telefonul sa-mi alunece usor de pe ureche, uitandu-ma in gol. Ce a vrut sa spuna dspre Sasuke. Ele e cel care ce? Nu mai inteleg nimic, totul e asa de incurcat, imi vine sa-mi bag picioarele si sa las totul balta si gata. Imi trec degetele prin parul meu deja infoiat si dau dezaprobator din cap: ,,De ce se intampla toate astea? De ce Dumnezeu ma pune la atat de multe incercari? Vreau sa fiu lasata in pace.

-Ce s-a intamplat? ma intreaba Lucretia destul de panicata.

-Nimic din care sa inteleg ceva. Mi-a spus ca Sasuke este cel care, iar dupa asta a urmat un sunet ca si cum ar fi lovit-o si niste gemete.

-Crezi ca Sasuke ar fi...

-In niciun caz! o intrerup eu. Sasuke nu ar face asta niciodata.

-Sakura, stii foarte bine ce mi-ai spus. Anca este in Franta, Sasuke la fel. Mi-ai zis ca Sasuke a vrut s-o reguleze pe Anca, dar i-ai intrerupt tu. Se prea poate sa se fi intalnit din nou. Cine stie ce ar fi putut iesii.

Si din nou Lucretia ma pune pe ganduri si iar simt ca are dreptate. Nu stiu cum face, dar are o putere extraordinara asupra oamenilor. Ce e ciudat este ca am simtit ca m-a inselat atunci, chiar daca nu eram impreuna. Imi amintesc, atunci cand Sayura era la transfuzii, Dumnezeu s-o ierte, ce eram sa facem eu si Sasuke. Cand i-am zimtit puzele lui fine, erau asa de fine pentru un barbat incat m-a amutit, in mai multe feluri. Si parul lui, imi amintesc ca miroasea a acelasi sampon cu care ma spal si eu. Cand si-a dat tricoul jos, am fost naucita, avea atatea linii, patratelele alea ca niste mini pernite. Oh, Sasuke... Atunci cand am auzit sunetul curelei lui desfacandu-se, tensiunea mi-a crescut instant. Vroiam sa-l trag de boxerii aia ai lui, sa-i rup asa cu dintii si sa ma joc cu ceea ce ascund. Am niste intrebari inca nedeslusite in privinta brunetelului meu. Marimea, viteza, chiestii...

Lucretia vine cu o patura calduroasa si o cutie de inghetata, si ii ordona efectiv sa mananc, pe motov ca ma voi simtii mai bine. Dupa cateva imbucaturi lenese, simt o durere ascutita la una dintre masele. Ii fac semn lucretiei sa i-a cutie, gesticuland ca o nebuna. Nu mai vorbesc, si ii fac semn ca vreau sa ma culc. Adorm cu greu din cauza durerii, dar pana la urma reusesc.

~~~Dupa trei zile~~~

-O sa ma doara?

-Putin la inceput, o sa curga si putin sange, dar o sa te obisnuiesti.

-Nu sunt pregatita sa fac asta, mi-e foarte frica!

-Gata, zarurile au fost aruncate!

-AU! Nu, lasa-ma!

-Stai cuminteee! O sa se termine repede.

-Ah, scoate-mi aia din gura!

-Imediat, sa o bag aici in canalul asta...

-Oh, Doamne, scoate-o, ma omori.

-Gata, domnisoara Haruo. Doamne, cata vaicareala pentru o masea... Sa iti pun un pansment aici, o sa ai gura plina de sange, nu o sa poti sa vorbesti decat prin semne, si o sa te doara de o sa plangi.

Sunt la cabinetul de stomatologie, mi-a venit de hac inghetata aia. De trei zile n-am putut sa mananc sau sa bau nimic prea rece sau cald. Un calvar. Si domnu' doctor spune toate astea ca si cum nu ar fi nimic. Macar mi-a scos maseaua, nu mai vin niciodata aici.

Plec cu mana la obraz, si merg cat mai repede ca sa nu ma observe lumea. Nu stiu ce o sa ma fac, dar noroc cu Lucretia ca are grija de mine. Of, ce m-as face fara ea. Ajung acasa, adica acasa la Lucretia, si il observ pe postas. Acesta ma observa si vine la mine zambind:

-Sakura Haruno?

-Mhm?

-Scuzati-ma, s-a intamplat ceva?

-Mmmm... dar dezaprobator din cap.

-Ati primit scrisoare asta.

-Mm! ii multumesc eu dand in sus si-n jos sin cap.

-O deschid repede si ceea ce vad ma lasa masca. Nu ma asteptam la asa ceva!

Halo.
Mersi de anunț!
N-a fost suficient pentru mine. Vreau - mai - mult. Și mai pui și paie pe foc cu tot suspansul de la sfârșit. Anyway...tot capitolul a fost un mister pentru mine. Mă întreb ce o să facă Sakura după ce a primit telefonul de la Anca...Nu cred că s-ar duce în Paris să-l verifice pe Sasuke, nu? Presupun că nu vorbea nimeni la ultima frază. N-am nimic de comentat, doar aștept foarte repede următorul capitol pentru mai multă dramăăă~ Spor la scris în continuare^^
Konbanwa!

Doamne. Sa traiasca suspansul asta. Te astept repede cu nextul. Cand il aduci sa ma anunti, este pur si simplu genial.
Te pup si spor la scris. :*

Andreea Dincă · Subiect: Re: Voulez vous coucher avec moi? Vin 10 Oct 2014, 16:59

Fan Fic inchis din cauza inactivitatii.