-3, 2, 1! Ridicati cortina!
Acestea au fost ultimele cuvinte pe care le-am auzit. De aici incolo, doar muzica. Acea muzica lenta, dar puternica, linistitoare dar patrunzatoare si atat de misterioasa. Exact ca mine. Toate piruetele facute la antrenament erau perfecte. Era momentul.Momentul pe care l-am asteptam timp de 2 ani: Pirueta BlackRose. Era cea mai grea pirueta din istoria baletului. Spre surprinderea mea, am reusit s-o fac. Ma mai invart de 2 ori si termin coregrafia. Imi las capul in fata si incep sa respir. Respiratia mea era rapida semn ca a fost un mare efort dar ma bucur ca am scapat.
Imi ridic capul si vad toata sala in picioare aplaudand. Le multumesc tuturor facand o plecaciune si ies de pe scena. Ma indrept spre coregrafa mea, doamna Tsunade, o femeie zvelta, cu parul blond si reflexe aurii si ochii de un caprui intens. Avea in jur de vreo 40-45 de ani dar arata mult mai tanara.
-Sakura, ai fost fabuloasa! imi spunea ea in timp ce ma strangea in brate. Nu-mi vine sac red ca ai reusit Pirueta BlackRose. Cred ca Tania Soroskova ar fi mandra de tine.
-Va multumesc doamna Tsunade dar nu as fi reusit fara efortul si sprijinul dumneavoastra, spunand asta doua lacrimi in inunda chipul alb ca spuma laptelui.
-Sakura nu plange. Sti ca am facut asta cu toata dragostea mea. Acum haide. Schimba-te si sa plecam.
-Da doamna!
Ma indrept cu pasi mari catre cabina. Sunt asa de fericita. Am visat sa fiu ballerina de cand eram de vreo 3 ani. Dar, din pacate, doar la 15 ani mi s-a indeplinit visul. Cu ajutorul doamne Tsunade sunt unde sunt acum. Dar cu toata istoria vietii mele am uitat sa ma prezint. Sunt Sakura Haruno, am 17 ani si dupa cum vedeti sunt ballerina. Bine, nu una profesionista dar ma pot mandri cu cele 3 medalii de auri de la diverse concursuri.
Am ajuns in cabina de schimb. Ma duc la dulapul meu si-l dechid. Imi apare in fata o oglinda si 2 ochi verzi ca iarba cruda. Erau ochii mei. Analizez fata mult mai atent. Obraji imbujorati, par roz-bombon. Eram cu siguranta eu. Imi iau hainele de schimb. Acestea sunt: niste pantaloni mov stramti, o pereche de tenisi albi, un tricou alb cu mov si o palarie neagra. Imi dau jos costumul nergu si-mi iau hainele de schimb. Am terminat cu hainele, incepe parul. Incet, incet, imi desfac cocul iar parul meu lung, pana la fund, cade pe spate. M-am demachiat, mi-am pus palaria in cap, mi-am luat geanta si am pornit catre casa.
Pe drum ma tot gandeam oare cum va fi maine in prima mea zi de liceu. Liceul din Tokio cred ca e foarte diferit fata de cel din Paris, Franta. Tot mergand am dat peste cineva. Mi-am cerut scuze si atunci am auzit-o. Era aceea voce. Imi ridic capul si…..

Scz ca e scurt dar ma cam grabesc si....scoala asta..

supeeer tare ,vreau next .spor la scris si la idei in continuare. byebye

Buna! Am trecut si eu pe la ficul tau... si imi place ideea. Ar trebui sa descrii mai mult sentimentele personajelor, dar in rest e bine. Oricum, comisia va trece pe aici.
Pai, sper sa postezi curand, mult spor la scris si pupicei!

am ajuns sh eu pe aici,.... deci ideea e buna
imi place, dar mai ai de lucrat la descrierea sentimentelor..., in fine o sa-ti zica comisia mai multe.
astept next
sper sa vine repede continuarea
pupici dulci

Hello! Am venit cu nextu`!
Va multumesc tuturor pentru commuri si pentru sfaturile pe care mi le`ati dat. O sa incerc sa le aplic.

"Imi ridic capul si….."
Imi ridic capul si o vad pe doamna Tsunade cu mainile incolacite in jurul taliei nervoasa. Stiam ca am probleme.
-Sakura Haruno! De cate ori trebuie sa-ti spun sa ma astepti? Mda, tipic mie. Spun oamenilor ca ma duc cu ei si defapt ma duc singura.
-Pai stiti..eu..aaa...incercam sa gasesc o scuza dar se pare ca nu reusisem. Sa va spun sincer, sa mergi pe strada cu doamna Tsunade poate fi enervant: 1) Ii critica pe toti dupa felul cum se imbraca si dupa felul cum arata si 2) este perversa. Intotdeauan incearca sa atraga atentia unor barbati. Tipic ei. Dupa ce mi-am cerut scuze am mers impreuna acasa. Pe drum ma tot gandeam la ziua de maine. Niciodata nu mi-a placut scoala dar, pentru a putea fi balerina, a trebuit sa fac un compromis. Nu stiam daca voi putea sa am prieteni noi dupa ce i-am parasit pe cei din Paris. Leyla, o fata cu parul castaniu, era cea mai buna prietena a mea. Ii spuneam orice si invers. Ochii ei de un albastru marin exprimau sinceritate. Miky, o fata cu parul negru ca noaptea, era a doua cea mai buna prietena a mea. Ochii ei erau de un mov inchis. Noi trei formam trioul de prietene. Eram de nedespartit, pana in clipa cand m-am mutat aici. Inca mai tin legatura cu ele dar sper sa la vad cat mai curand.
Adancita in ganduri, doamna Tsunade ma trezeste la realitate cu salutul ei obisnuit "Noapte buna, Sakura!". Fac si eu la fel si ma indrept spre usa apartamentului meu. Ma duc in fata liftului cu speranta ca acesta merge dar ghinion. Pe usa transparenta de sticla scria "STRICAT". Perfect. Acum va trebui sa urc pana la etjul cinci pe scari.
Nu era foarte obositor sa urc 75 de scari dar dupa o zi grea e dificil. Respirand greu, obosita si aproape lesinata, ajung in fata usii meile din lemn de fag. Iau cheile din jeanta si le bag in broasca usii. Dar surpriza, aceasta este deschisa. "Cee?" imi spun in gand alarmata de ceea ce putea sa urmeze.
Mana mea firava atinge clanta usii, deschizand-o incet fara a fi auzta de catre hot sau criminal, dupa caz. Pasesc incet pe parchet si din greseala ma impiedic de o umbrela. "La naiba!" Ma descalt incet si incep sa pipai lucrurile din jurul meu pentru a-mi putea da seama unde sunt. Hmm, canapele din piele, telebizor LCD. Mda, sunt in sufragerie.
-Haide pisicuto! Nu-ti mai amintesti de mine? spuse din bucatarie o voce masculina groasa. Ohh nuu! Era el. Dintr-o data toate luminile din casa s-au aprins. Ochii mei, se strang pentru a putea sa se obisnuiasca cu lumina puternica.
Eram sigura ca e el. Doar el poate intra in apartamentele oamenilor fara ca acestia sa nu banuiasca nimic. Dar cu mine nu-i mergea niciodata. Ma indrept repede in bucatarie si spre surprinderea mea nu e nimeni. Mda, tipic lui.
-Haide, fricosule! Ce ai patiti? Tie frica sa te confrunti cu mine? Am facut asta acum 150 de ani! De ce tie frica acum??? strig eu in speranta ca ma va auzi. Din spatele meu se auzi un fosnet. Ma intorc speriata si il vad. Aceeasi ochi caprui stralucitori, acelasi par roscat si facut cu gel. Acelasi Kail.
Kail Morgenstein, un vampir puternic, hotarat si fermecator. Si fostul meu iubit. Dar asta e o poveste lunga care va fi spusa la momentul potrivit.


Imi pare rau ca nu am scris mai mult dar sunt in pana de idei. Sper sa va placa nextu` si dak il vreti pe urmatorul stiti ce trebuie sa faceti:un comentariu simplu! ;)
Ja Ne!!

Imi place. Sakura e vampir, deci? Interesant. Credeam ca este Sasuke. Adica aproape mereu cand e ceva de genu... lumina stinsa, o umbra in zare, ceva ma prinde de picior(in apa) era Sasuke. E dragut si cum ai scris tu.
Astept continuarea si spor la treaba.

pwp!

Dumnezeule..nu mai pot nextul repede

vreau next cat mai repede....ca de nu te pap

Helloo all!!
Multumesc foarte foarte mult pentru toate commurile si toate sfaturile pe care mi le-ati dat!*...Chiar ma bucur ca munca mea e apreciata.^_^
Sper sa va placa nextu` si lectura placuta!

"Kail Morgenstein, un vampir puternic, hotarat si fermecator. Si fostul meu iubit. Dar asta e o poveste lunga care va fi spusa la momentul potrivit."
-Buna Sakura! spuse Kail cu aceeasi voce cristalina. Tipul asta ma innebuneste!
-Pa Kail! am spus eu cu o raceala in glas. Pe cand sa plec de langa el, acesta ma prinde de incheietura mainii drepte si ma trage la pieptul lui.
-Mi-a fost dor de tine, ciresic-o! "Ciresic-o?? Bine...asta chiar e un lucru ciudat..." Nu-mi vine sa cred ca e Kail. Oare s-a schimbat asa de mult? Nuu! Nu se poate! El intotdeauna a vrut doar putere si femei.
Ies din stransoarea lui, usor iritata de faptul ca a indraznit sa ma imbratiseze fara voia mea stiind ca eu il urasc.
-Cum indraznesti sa vi la mine acasa si sa ma strangi in brate?? Ai uitat ca noi doi nu mai avem nimic de discutat?? strigam, sau mai bine zis urlam la el ca sa ma auda foarte clar, desi vampiri au un auzi extrem de fin. Speram ca vecinii sa nu se trezeasca si sa vina la mine in cautare de explicatii.
-Papusa, eu pot orice. Acum, linisteste-te draga. Am venit sa iti aduc doar un mesaj din partea Consiliului. Vor sa ii ajuti intr-o misiune.
-Misiune? Ce misiune? "Despre ce tot vorbeste acolo?"
-Este doar o misiune simpla. Consiliul a aflat ca maine, la liceul la care esti inscrisa, cei din haita varcolacilor de Warwick vor trimite un spion care sa cerceteze cat mai mult despre vampiri. Doar sti ca muscatura unui varcolac este fatala unui vampir nu?
-Normal ca stiu, Kail! Nu sunt asa de proasta precum Lucya.
Lucya era un vampir exact ca mine. Parul ei saten era lung si drept iar ochii ei de un albastru marin erau fermecatori. Acum 2 ani Consiliul a trimis-o in Italia pentru cercetarea Varcolacilor de Warwick. Din pacate, aceasta a fost muscata de umar de catre unul dintre ei si a murit. Nu stim inca cum pot varcolacii sa ne omoare dar stim un lucru: trebuie sa ne ferim de ei!
-Lucya era o toanta, daca ma intrebi pe mine, spunand asta se aseaza pe canapeaua mea de culoare turcoaz in timp ce eu stateam inca in picioare. "Ce gentelman..." Acum, revenind la misiune. Tu trebuie sa-l gasesti pe acest varcolac si sa-l elimini.
-Cee?? Esti nebun?? Adica, Consiliul e nebun?? De ce nu pot face ei asta? Eu sunt doar o incepatoare si ei sunt printre ultimii ramasi dintre Cei Originali. Nu pot s-o fac. Uite Kail, stiu ca si tu vrei sa scapam de ei dar eu am venit aici ca sa am o viata normala, fara crime, varcolaci, vampiri sau alte chestii supranaturale. Deci, nu! Raspunsul meu este NU!
-Imi pare rau, ingeras dar Consiliul te obliga sa faci acest lucru. Acum, daca ma scuzi, trebuie sa merg sa ma granesc. Mi-e o foame....spune asta si se intoarce catre mine cu ochii lui de un caprui fermecator. Se ridica de pe canapea si isi aranjeaza jacheta lui Gucci, in timp ce se apropie de mine. Eu ma dau in spate pana ajung la perete. Acesta se apleaca catre mine si eu, gandindu-ma ca ma va saruta, imi inchid ochii si strag din buze. Acesta incepe sa rada iar eu imi deshcid incet ochii.
-Esti amuzanta, iepuras. Nu uita. Ai o misiune de indeplinit. Ceao!! si dispare la fel de repede precum a venit. Nu-mi vine sa cred ca Consiliul ma pune sa fac asta!! Ahhh!!! Cateodata imi doresc sa fiu doar o fata normala si nu un vampir. Dar, asta e destinul meu si nu-l pot schimba.


Ei bine, uitati nextul! Sper sa va placa si imi pare rau ca e scurt dar mi-a luat vantul ideile...:(
Nu stiu cand voi mai pune nextul deoarece saptamana viitoare am teza la mate si simularea la romana[cine le-a inventat nu stiu]..dar va spune ca in partea urmatoare apare si Sasuke;)
Deci ramaneti pe frecventa si nu uitati: daca vreti nextu`, doar un comentariu!
Va pup culshe!! Ja Ne!!

Nextu...mor...nu is in coma..nu stai acum mor..o nu uite deja imi cade mana...vai pune repede nextul ca ma descompun

Deci ideea nu mi se pare prea originala sg lucru era ca in alte ficuri Sakura era varcolac si altii vampiri...hmm...si dupa titlu sa inteleg ca sasuke va fi un varcolac?

Frumos, foarte frumos! Da, asa imi place! Vreau nextul repejor! Te rog dulcic!
Spor la scris si pupicei!

Hello all..again;)...am venit cu nextu si sper sa va placa..:X
Ooo..si Laury Miley...nu te grabi cu concluziile;)...
Va multumesc pentru commuri...:X

Dupa ce m-am mai linistit, am inceput sa fac curatenie. Nu-mi vine sa cred ce va trebui sa fac. Oriunde ma duc, tot la vampiri ajung. E nemaipomenit. Dar, intr-un fel, Kail are dreptate. E de datoria mea de vampir sa ma supun Consiliului. Oricum, sper sa nu fie vre-un baiat dragut. Ooooo haide Sakura! Deja incepi sa visezi.
Dupa curatenie, ma indrept foarte obosita catre camera mea unde ma schimb de haine si imi iau camasa de noapte. Vrand sa ma pun in pat, ma lovesc de masuta mea din lemn de stejar si poza aflata in rama se scutura un pic. Speriata sa nu cada pe parchet, o apuc de capete si ma uit cu atentie la ea. O femeie in jur de douazeci si trei de ani, cu parul rosu si ochii negrii stand langa un barbat in jurul varstei de douazeci si cinci de ani care avea parul alb-argintiu si ochii verzi ca de smarald. In mijlocul celor doi, se afla o fetita de patru ani. Eram eu impreuna cu parintii mei. Ce zi superba. Inca imi mai amintesc aceea zi.

FlashBack

~-Mama! Mama! Vleau sa facem o poza toti tlei!! spuse o fetita dulce ca un inger.
-Imediat draga Sakura! Sunt asa de fericita, Ken! spuse femeia tinandu-se de mana cu sotul ei.
-Si eu Kimiko! spuse barbatul cu un zambet gingas pe buze.
-Mama, tata! Haideti aici!
-Ce e floare de cires? Ai gasit un loc bun pentru poza?
-Desigul tati! Uite aici! Langa acest ciles.
-Spuneti cu toti, branza!! spuse fotograful care se pregatea sa faca poza.
-Branza! Branza! Blanza!! spusesera toti trei in cor.

EndFlashBack

Lacrimile incepeau sa curga, lin, pe obrazul meu fin oprindu-se pe perina de matase. Imi lipseau atat de mult. As da orice, chiar si viata mea de vampir, ca sa-i am alaturi de mine din nou.
Ignor lacrimile si ma pun la culcare. Ma asteapta o zi grea maine.

Dimineata urmatoare ma trezeste ceasul la ora sapte. Wow! E un record. De obicei dorm doar pana la cinci. Ma ridic din pat si ma duc la baie sa-mi fac siesta de dimineata. Dupa aceasta ma indrept catre sifonierul meu de unde imi iau uniforma lieului. Era construita dintr-o fusta pana la genunchi din carouri, o camasa cu maneca scurta alba, o cravata in carouri ca fusta si un sacou negru cu maneca lunga. Parul mi l-am lasat desprins, prins doar cu o agrafa neagra in partea dreapta. Am coborat jos in bucatarie unde am mancat micul-de-jun, mi-am luat ghiozdanul si m-am indreptat catre liceu.
Ajunsa acolo, m-am uitat la cladire. Era mare si imaculat de alba. Mi-am indreptat privirea catre curte. Mi se fete adunate doar intr-un singur loc. Ma indrept oare ce fac acolo. Pe cand sa intru in curte, cineva ma opreste. Cand ma uit in sus, il vad pe Kail cu un zambet pervers pe fata.
-Neatza, iepuras!
-Pa, Kail!
-Hei hei! N-am venit aici ca sa-ti fac rau. Am venit sa-ti aduc ceva, si spunand asta scoate din buzunar o poza.
-Ce e asta?
-E o poza cu presupusul varcolac. Consiliul a reusit sa obtina o poza cu el ca sa-l identifici mai usor. Ei, uite ca Consiliul ti-a facut jumatate din treaba. Acum, tu trebuie sa-l elimini.
-Da-mi sa vad! Ii iau poza din mana si ma uit la varcolac. Era un tanar cu parul auriu si ochii albastrii ca cerul infinit.
-Il cheama Naruto Uzumaki! E in clasa cu tine deci, ai grija!
-Vaii! Iti multumesc ca ai grija de mine Kail dar chiar nu trebuie.
-Sakura...dar nu mai apuca sa spuna nimic deoarece sunt salvata de clopotelul care anunta prima ora.

Imi apre rau ca e scurt si stiu stiu stiu...Stiu k am spus k va aparea Sasuke dar ma grabesc si nu mai am timp sa ma scriu!
Jur ca data viitoare va aparea!
Ja Ne!!

Imi place capitolul asta...! M-a distrat faza cu "Branza". In fine, ai unele greselute, reciteste capitolul si da-i un edit!
Astept nextul repejor, deci spor la scris! Pupici!

imi place ,
next

super tare fic.vreau nextu.

Hello hello!!
Am venit cu nextul!!:D
Scuze ca am intarziat dar am avut teze si teste..ahh..ok, ok..gata! M`am calmat;))
Aici e continuarea si vreau commuri!
Lectura placuta!!

"-Sakura...dar nu mai apuca sa spuna nimic deoarece sunt salvata de clopotelul care anunta prima ora."
Imi iau la revedere de la Kail, in modul meu desigur, si ma indrept spre intrarea in liceu. Se pare ca grupul de fete nu mai era. Ma intreb oare ce faceau ele? In fine. Urc scarile imaculat de curate si intru in cladire. Holul era imens. Parca eram intr-un castel dar era doar liceul. Nefiind atenta, ma lovesc de cineva.
-Imi pare rau, spun eu rusinoasa. Cand ma uit in sus, vad un baiat cu ochii verzi mai inchisi ca ai mei si cu parul roscat.
-Nu face nimic. E vina mea. Eu sunt Gaara No Sabaku. Si tu esti...?
-Sakura. Sakura Haruno. Incantata, spunand asta afisez zambetul meu fermecator care imi dezvaluia dintii mei albi, dar si caninii de vampiri. Norocul meu era ca nu erau iesit inafara.
-Aaa, deci tu esti fata ai noua din Franta si de care vorbeste toata scoala nu?
-Toata scoala??Interesant. Uite, ma poti ajuta sa gasesc clasa a XI-a B? Ma invart pe aici de cateva minute si nu o gasesc.
-A XI-a B? Este clasa mea. Ai noroc Sakura, si isi afiseaza si el zambetul lui mare si frumos. Haide. Urmeaza-ma.
Si asa, m-am facut primul meu prieten in acest liceu. Dar e interesant cum de toata scoala stie ca am venit. Ei bine, asta conteaza mai putin acum. Sunt pe urmele lui Gaara catre noua mea clasa.
Ajunsi la etajul trei al liceului(liceul avea cinci etaje) ne indreptam spre o usa din metal. Gaara apasa clanta si spune sa astept pana ce ma va striga. Am dat afirmativ din cap iar el a intrat pe usa lasandu-ma singura cu gandurile mele.
Fiind mai curioasa de felul meu, nu puteam sa ma abtin sa nu trag cu urechea la conversatie noilor mei colegi. Il puteam auzi pe Gaara cum striga.
-Atentie toata lumea! Seful vostru va vorbeste! "Sef??" Vreau sa va anunt ca domnisoara a sosit, asa ca va rog sa va purtati cat mai frumos cu ea.
Dintr-o data se aude o voce mai groasa care ii raspundea:
-Suntem de acord toti sefule Gaara.
-Bine atunci. Sakura, intra te rog!
Spunand toate astea trag aer in piept si intru un clasa. Cand am intrat am vazut toti acei ochi de diferite culori atintiti spre mine. Ma utam la Gaara care parea sa vorbeasca ceva cu domnul diriginte, dar in soapta. Noroc ca eram vampir. Asa puteam auzit tot ce vorbeste cu el.
-Partea intai al planui s-a incheiat. Vampiul ne-a castigat increderea. Acum trebuie sa o eliminam. "Poftim?? Ei stiu ca sunt vampir?? Nu se poate!! Trebuie sa pelc neaparat de aici. Dar cum?? Stiu! Voi folosi vechiul truc."
-Ma scuzati, spuneam cu o voce subtire, imi spuneti va rog unde este baia?
-Desigur, scumpo. A treia la stanga.
-Multumesc, si spunand asta ies repede din sala de clasa fugin cat de repede puteam. ce proasta ma fost!
Am avut incredre in cineva care vroia defapt sa ma ucida. Nici macar nu stiu unde ma indrept dar sper sa pot gasi pe cineva care sa ma ajute. Din greseala, ma impiedic si cad. Spre surprinderea mea, nu alunec pe gresia tare si rece ci sunt prinsa in brate de catre un baiat cu ochii de un negru abisal si parul la fel.
-Ai grija data viitoare. S-ar putea sa nu mai fiu prin preajma sa te salvez.
-Imi cer scuze dar ma grabesc foarte tare. Imi spui te rog unde e adevarata clasa a XI-a B?
-Adevarata? si facu ochii mari cat ceapa. Ooo Gaara. El e obisnuit sa incurce clasele de a XI-a. Haide. Esti in clasa cu mine. Numele meu e Sasuke Uchiha. Al tau?
-Sakura Haruno, spun asta si zambesc larg. Dupa experienta pe care am avut-o acum catva timp, chiar ma simt in siguranta cu acest Sasuke. Totusi, e ceva ciudat cu el. E prea amabil dar si misterios. Ce tot spun acolo? Asa sunt si eu! Dar ma bucur ca macar pot avea incredere in cineva.

Sper sa va placa si vreau commuri!!!!!!
Ja Ne!!!

O daaaaaaaaaaa prima la comm imi place mult si abia astept nextul

Cat de mult imi placeeeeeeeeeeeeeee, vreau nextul repede ca mor.
Te pup