Prolog
"Nu sunt infricosator. Nu iti face griji. Vino incoace..."
Ma las usor in jos sprijinindu-ma pe genunchi. Incerc sa ma aporpii usor cu mana de fiinta mica din fata mea cu ochii verzi ce sta speriata langa mine. Incep si ii masez incet blanita moale si nearga ca smoala, iar in urmatoarea secunda sar si o prind in brate strangand-o din ce in ce mai tare la piept. Aceasta, enervata de gestul meu, incepe si ma zgarie pe unde apuca, eu dandu-i drumul din stransoare. Vazandu-se libera, aceasta fuge catre cel mai apropiat copac si se suie in el, ramanand blocata acolo.
Eu ador animalele, si le iubesc din toata inima, insa ele, din cate se observa, ma urasc: pisica mea Yuki tocmai m-a zgariat, papagalii mamei ma ciugulesc mereu si se ascund de mine... Pana si eu am ajuns in punctul in care sa ma satur de propria-mi persoana, nu-i de mirare ca animalele imi impartasesc sentimentul de dezgust. Pe langa acest amanunt mai "special" legat de mine, ma consider o fata destul de normala. Imi place sa citesc diverse manga cat mai variate si mai ciudate, ascult muzica rock si sunt cat mai prietenoasa cu toti colegii de la scoala.
Gandurile imi sunt retezate de o picatura de apa ce mi se prelinge pe obraz urmata de inca alte trei care se amplifica. O lumina puternica lumineaza cerul plin de nori negrii, urmata de un zgomot arsuzitor si de un mieunat speriat. Incep si imi chem pisica si mai speriata, dar aceasta nu se misca din copac. Simt cum panica incepe sa ma cuprinda, nemai realizand ce fac si incep si strig si mai tare la ea, in speranta ca voi reusi sa o ajut cumva. Un fosnet scurt de frunze se face auzit pe langa "pic-picul" apei ce cade din cer. Langa mine, din senin, apare o silueta cu parul blond ce parca a aterizat din copac. Peste cateva secunda, ii vad capul lui Yuki ce se aseaza pe umarul individului si incepe sa toarca,multumindu-i ca a salvat-o, ba chiar mai mult, indragindu-l pe eroul ale carui brate o strang acum protectiv. Mirata, ma apropii si incerc sa spun un "Scuza-ma" innabusit, tot ce iesind din gura mea fiind un sunet nearticulat si indescifrabil. Baiatul isi intoarce capul lasand la iveala o pereche de ochi ca ai unei pume ce se uita fix la mine, lasandu-ma incremenita. Il vad cum lasa pisica jos si incepe si fuge. Am intentionat sa il strig sa se opreasca, dar inainte sa apuc sa zic ceva, acesta a si disparut din raza mea vizuala. Tot ce am mai apucat sa vad a fost lantul lui de argint luminat de un fulger. Timp de cateva minute, am ramas privind in gol, cautandu-l, dar degeaba.
Observand ca pisica face acelasi lucru, o apuc de mijloc si o iau in brate, dorind sa o aduc acasa in siguranta fara alte peripetii, insa, desigur, niciodata nu se intampla exact asa cum imi doresc. Aceasta incepe sa ma zgarie iar, incercand sa scape. Enervata, incep si fac pasi grabiti catre casa cu gandul ca poate va mai exista un loc care sa ramana neatins de ghearele micii creaturi din mainile mele care se zbate ca si cum ar fi pe moarte. Si totusi, pe tot parcursul drumului, mi-am imaginat din nou si din nou intalnirea cu acel tip misterios, mereu analizandu-l si incercand sa ii retin fiecare parte a corpului, desii nu l-am vazut decat de la spate. Nu-l cunosc, sau cel putin, nu cred ca o fac, nici nu are cum.
Simt cum parul meu albastru mi se lipeste de gatul gol si de umerii mei albi facandu-ma sa tremur si mai rau de frig, dandu-mi impulsul sa grabesc pasul. Intamplarea precedenta pare din ce in ce mai misterioasa, dandu-mi astfel de gandit.
Asa l-am intalnit prima data pe el. Cine credea ca acel strain va ajunge cel mai important lucru din viata mea? Totul a inceput intr-un mod atat de ciudat si a ajuns sa insemna atat pentru mine...
Cum au trecut doi ani de cand nu am mai scris, am mai involuat si pentru asta, imi cer iertare.
Vreau sa subliniez ca acest fic este dedicat lui Katy, pentru ca mi-a reaprins pofta pentru scris, lui Lex, pentru ca mi-a fost ca un mentor si pentru Dany, Narcis si Kăti, care m-au ambitionat. Thx and ly guys.
P.S.: Povestea este bazata pe o manga pe care o voi prelua si o voi inflori, explicand mai bine situatia si schimband scenariul, prin urmare, nu imi asum tot dreptul asupra ideeii de baza.