Capitolul 1
Stelele argintii se asterneau pe langa luna adormita care calauzea pasii fiecarui trecator. Era o noapte linistita, pisicutele hoinare se plimbau fara teama prin palatul de aur, invelit in pietre pretioase. Un palat urias, cu geamuri termopane, de cristal, pomi plini de fructe si o gradina de flori care isi inchideau petalele incet, incet, pentru somnic. Se aflau multi ciresi care inmiresmau admosfera cu parfumul lor divin. Era o priveliste minunata care apartinea familiei Haruno.
De pe usa uriasa si pictata de insasi o fetita cu parul rozaliu, iesi un barbat cu burta,parul saten, ochii verzi, care fuma un trabuc printre cele mai scumpe din lume .Avea o privire smechera si vorbea cu un blond bine facut, ochii albastri ca cerul senin si foarte arogant. Numele sau era Deidera. Ambii discutau mai in soapta, ei erau imbracati la costume versace.
In uriasul palat intr-o camera de un mov inchis, mobilier de brad, un computer performant, jucarii, carti si multe altele se aflau doua fete de o frumusete divina. O domnisoara cu parul ca vata pe bat cu aroma de capsuni, ochii senzuali si totusi cuminti, pielea alba ca Alba ca Zapada, buze mari si dulci care arcuiau un zambet larg cu gropite, un corp mai ceva ca a unui model, un inger perfect cu forme bine definite. Ea era imbracata intr-o rochie scurta care-i evidentiau picioarele lungi si fine, parul lung ce mirosea a vanilie era despletit,drept si cu breton intr-o parte. Ea isi misca picioarele intr-o parte si asta ganditoare si fericita pentru ca maine va fi ziua ei de nastere.Ea se asternea usor pe patul moale si roz.
Cealalta fata avea parul albastru lasat liber,un par scut dar plin de stralucire, ochii albastri inchisi care o adorau pe Sakura, o admira pentru bunatatea si sensibilitatea ei dar si talentul de a picta. Era o fata cu forme asemanatoare ca a Sakurei dar era servitoare, menajera rozaliei. Era imbracata saracacios cu un sort pentru bucatarie, o fusta si o camasa care ii erau putin cam mici.Acum cele doua erau prietene chiar daca nu aveau acelasi rang.Konan il iubea pe Deidera care se comporta egoist si neiertator cu biata fata, el nu vroia decat o aventura. Deidera avea o pasiune ciudata pentru rozalie si o vroia foarte mult. Acesta avea cate 5 femei cel putin intr-o noapte si nu o pretuia pe nici una. In timp ce rozalia avea planuri mari pe viitor, era buna la suflet, adica stia cum sa ajute si o facea dar ea nu ii intelegea pe ceilalti pentru ca n-a suferit niciodata. Vroia sa stea doar in lux mereu alaturi de tatal sau drag, mama sa murind de o boala grava. Isi iubea tatal la nebunie, se enerva insa usor si plangea in astfel de momente, era prea atasata de lumea ei, desi era ambitioasa si talentata era si comunicativa si prea curioasa. Konan la fel de frumoasa si pe inrterior, desi era tratata ca o sclava era prea calma, cea mai calma si linistita persoana din lume.
Cand vorbeau fetele despre ziua cea mare de jos se auzi un zgomot care le facu sa tresara si astfel fugira spre locul unde a avut loc zgomotul. Acolo......

Bun, acum am inceput un nou fic cu mafia si toate cele, sper sa va placa, o sa pun next la 3 com.Va pup dulceeeeeeeeeeeeeeeeeeeeee.

Ok. Cred ca sunt prima. Deci ai o idee incendiara. Sa vedem cum evolueaza. Pune-te pe tastat ca astept next-ul repejor. Te poop doolce Spor la scris

Capitolul 2

Acolo Deidera s-a taiat cu un pahar de cristal extrem de scump. Ochii sai erau rosii de furie, mainile ii tremurau involuntar, firicele de pe mana se asterneau pe asfaltul cuprins de umbrele copacilor, iar privirea acestui om era asemanatoare unei fiare. Fetele ajunsera la cei doi barbati, tatal Sakurei, Jhon, isi bea linistit portiunea nociva. Sakura vazand ce face tatal sau ii arunca repede paharul cu droguri si ii da acestuia o predica lunga, lunga. Konan isi indrepta privirea spre mana blandului care era invaluit in furie si daca se putea controla sa nu ucida pe cineva. Konan era trista si ingrijorata pentru blondul care era ranit, il iubea atat de mult incat ar accepta sa moara ea pentru ca Deidera sa fie bine. Isi lua inima in dinti si se apropie de blond avand in mana trusa de ajutor pe care o luase inainte sa vina speriata afara.
Stelele argintii straluceau pe bolta innegurata iar linistea imbraca noaptea cea sumbra. Blondul nu se putea abtine sa nu strige de durere si incontient o lovi pe Konan atat de tare incat aceasta cazu secerata la pamant cu fata rosie si ochii inlacrimati. Sakura nu putu suporta asta si se repezi cu nervi asupra barbatului care nu avea nicio treaba. Ii darui o palma de toate zilele care l facu pe Deidera sa se mai inmoaie.
Stia ce a facut dar nu-i parea rau, pentru el Konan era o servitoare amarata si destul de frumusica.
Oare cum pot sa existe oameni de gheata, plini de cruzime, de egoist cand Dumnezeu a oferit copiilor sai bucurie, speranta, dragoste. Cat a suferit Iisus pentru oameni care se plang mai mult pentru lucruri stupide, care nu se dau in laturi cu sentimente atat de inumane. Care sunt doar pentru ei, patesc ceva nu mai se opresc din vorbit. Se cred oare stapanii uneversului? Or fi suferit atat de mult incat sa se comporte asa? Ei sunt oameni care nu invata, nu vor sa-si traiasca viata in bine, iubire si sunt macinati de ura dand la o parte tot ce este mai important.
Deidera e o astfe de persoana care cu glasul sau mai calm dar mult prea mandru rosti:
-E o servitoare! Un gandac ce trebuie strivit! Nu inteleg de ce ii tii partea Sakura! Faci asta doar pentru ca te plictisestisti
-Termina! Eu pe langa tine am prieteni!
-Prieteni? Esti prea ingaduitoare cu sentimentele tale.Nu vei supravietui intr-o lume ca asta daca esti atat de blanda si...
-Si cum? Lumea e asa din cauza unora ca voi! Poate nu inteleg prea bine ce e suferinta pentru ca n am trait-o dar asta nu ma impiedica sa-i ajut pe ceilalti! Care e toata treaba cu suferinta? Eu sunt asa cum sunt si nu o sa ma schimb! Indiferent!
-Nu stii ce vorbesti! Omul se schimba cand gusta suferinta si..
-Si tu ai gustat-o? Pentru un pahar te-ai razbunat pe biata fata?
-Si ce vroiai? Sa te lovesc pe tine?
-Mai bine asta decat sa-mi ataci prietena!

Cand auzi toate astea Deidera era putin uimit insa nu mai continua o discutie prea naiva unde fiecare isi spunea punctul de vedere. Jhon care pana acum era linistit si privea satisfacut discutia si mandra de fata sa de care spera ca o sa fie conducatoare, acum era putin furios cand auzi de lovitura care trebuia sa-i fie administrata ingerului sau pajitor. Se apropie de blond si isi puse mana pe umarul acestuia.
-La mine acasa iti interzic cu desavarsire sa mai lovesti pe cineva! Si sa nu te puna dracu sa mi atinzi ingerul!
-Da domnule!
Deidera o privi pe Konan care inceta din plans si se apropia de ea. Fata era putin speriata iar Sakura pregatita sa se bage insa spre surprinderea tuturor acesta ii mangaia fata rosiatica fetei cu mana dreapta si fina luand trusa de ajutor si spunand un Multumesc cu zambetul sau care i arata dintii imaculati si ochii blanzi. De ce se comporta asa? Simplu. Vroia sa o aiba pe Konan o noapte si mai mult sa se razbune pe ea, din cauza acesteia nu a putut sa dea bine in ochii rozaliei.Se parea ca noaptea aceata de dinainte ziua cand rozalia implinea 16 ani eradestul de rea si se pregatea sa dea spre rau. Ciresul din gradina era invaluit de vantul erce si ucgator, o floare cazu jos si muri.
Intr-un oras plin de lumina, miscare si tehnologie avansata unde copii mergeau grabiti pe alea spre scoala fara nicio grija, se afla o inchisoare. Acolo se aflau patru oameni mascati in negru, cu arme prea ciudate si periculoase, care ar ucide un om printr-un foc.Era un mosneag destul de chipes pentru varsta sa, plete lungi care arata ca unulde 30 de ani, nimit Madara el purta o pusca lunga pentru vanatoare si un costum negru.Haine care0i dezvaluia corpul bine facut. Un barbat imbracat cu o geaca din piele neagra anti glont, cizme lungi si tari, pantaloni la moda. Avea o masca cu rosu care dezvaluia ochii abisali,negri, plini de confuzie si hotarare. Mainile sale tineau un dosar mare de 23 de pagini scrise de mana si cu glasul ragusit spuse:
-Pregatirea e gata! Jhon nu va sti ce l-a lovit!

Capitolul 3-Pregatiri
-Pregatirea e gata! Jhon nu va sti ce l-a lovit! Bosorogul ala din Yakuza si Code Mafia va muri de mainile mele! Misiunea nu va da gres!

Toate aceste cuvinte fura rostite de barbatul mascat plin de furie si dispret cand vorbea de Jhon, tatal Sakurei. In camera spatioasa se aflau multe calculatoare performante, hartii peste hartii, un dulap cu arme unde predominau grenadele. Desi parea o simpla puscarie era defapt un compartiment pentru arme pentru F.B.I. Politisti specializati care aveau scopul principal sa o distruga pe M.U.seful Yakuza, care facea crime pentru niste bani nenorociti, unde facea parte si Jhon. Acesta era un secret bine pastrat si de neimaginat pana cand oamenii acestui tradator l-au conspirat pe la spate. Crimele s-au marit de 10 ori cand Jhon Haruno si-a facut banii pe nedrept, ca un las fara scrupule.
In camera se afla o femeie superba cu parul stralucitor, lung, blond ,pana la umar. Ochii caprui fura inima oricui exprimau blandete si nesiguranta pe o parte dar pe cealata parte multa furie si nedreptate care i-a spart inima. Era frumoasa si avea un zambet suav si dragut.
Naruto un blond mereu disput care avea multe secrete, era o fire prietenoasa si comunicativa, imprevizibil si un luptator excelent dar si cel care ridica moralul oricui.
Neji un tactician si luptator destul de bun dar geniul era Shikamaru. Erau ambii chipesi . Neji o persoana directa si de ajutor, politicoasa dar prea serioasa. Shikamaru era urat de Madara pentru ca acesta era singurul care nu asculta de el ci doar de angel black, era un lenes care se misca greu, nu era ambitios si totusi era o persoana de incredere si unul din cei mai buni politisti din lume.
Echipa aceasta se chema,echipa 13,era cea mai buna din lume. Cel mai bun politist si cel mai misterios era black angel, barbatul cu gramada de hartii, era specializat in orice, respecta regulile si tinea enorm de mult la echipa sa. Totul era pregatit. Ziua urmatoare va fi oare sfarsitul lui Haruno? Traficantul care si-a mintit fiica si este mana dreapta a lui M.U.? Seful Yakuza care a aparut o singura data in lupta si nu s a mai gasit supravietuitori, papusarul din umbra.
In casa Haruno era o dezordine si o harababura de oameni care se pregateau pentru marea petrecere a rozaliei care acum era catarata in ciresul mare si superb, uitandu-se la bolta cereasca si la glasuitoarele naturii. Camerele era imbracate in podoabe colorate, mancaruri alese, baloane, covoare rosii, cadouri mari, muzica clasica si o masuta cu multe invitatii. Totul era superb, o camera cu tablouri cu rame de aur, pahare de argint, scaune din pin, mese din stejar. Servitoarele se miscau frenetic prin camera, totul trebuia sa fie perfect. Acum Jhon avea reputatia ca fiind cel mai bogat om din Japonia deci isi permitea foarte multe fiind al 33 dupa avere din lume. Konan pregatea in bucatarie tortul cu 50 de etaje, de ciocolata si capsuni. Era linistita iar urma lasata de lovitura de ieri disparu complet. Avea zambetul pe buze si era extrem de fericita pentru prietena sa. Ea era cu Karui care pregatea prajiturile.

-Nu-mi vine sa cred cat de mult trebuie sa muncim! Eu o sa cer mai multi bani!
-Da..mi as fi dorit ca parintii mei sa fie in viata, sa fiu si eu atat de bogata de..
-Nu esti tu cu prea mare avere dar ai o comoara de inima! Acum scuza ma dar trebuie sa duc tavile cu desert in frigider, tu continua cu tortul si vezi sa fie delicios! Ma bazez pe tine!
-S-a inteles sefa! Inima fetei era fericita si surprinsa spusele colegei sale care o .incuraja mereu

Karui pleca multumita si plina de tavi ca deabia putea merge. Konan merse spre frigider unde lua frisca si un bol de capsuni deliciosi dar uitase din nefericire oualele proaspete care se aflau in camera de jos. Astfel porni grabita spre acel loc. Tot atunci veni si Deidera care o cauta pe rozalie, tatal ei i-a spus ca se afla sus pentru a da indicatii. Acesta nu mai zabovi si urca scarile linistit, cu o mana in buzunar si ochii acoperiti de o pereche de ochelari fumurii. Din greseala se ivi peste Konan care acum era daramata la pamant iar fustita sa rupandu-se destul de tare incat sa-l excite pe Deidera Acestia se ridicara incet iar fata era rozalie in obraji. Deodera isi aminti faza de ieri si se gandi ca putina distractie nu va strica. O lua pe Konan de brat si o saruta violent si razbunator, o musca fara mila iar fata era speriata si simtea cum buzele i se invineteau. In sufletul ei isi dorea asta dar stia ca el vrea doar sa se razbune, sa se simta bine, facand-o sa sufere. Nimeni nu se afla in acea camera deoarece aceasta era una de provizii, un frigider mai mare.
Deidera o saruta nebuneste si chiar incepu sa-i placa.Ii smulgea hainele rand pe rand si ii tinea gura cu mana sa ranita. Fata se impotrivea cat putea dar fara rost.
In Hirosima intr-o camera intunecata era o femeie cu parul lung de culoarea noptii abisale, ochii ca perla neaga, picioarele lungi una peste alta, o privire plina de ura care se uita spre un ziar vechi si mototolit varsand lacrimi amare.
-Sa vedem ce se intampla!
Ura este calea rautatii, care aprinde fiecare sentiment de nedreptae, naivitate si durere. O durere care iese la suprafata si nu inceteaza sa se stinga, o ambitie negativa. O poveste de dragoste, tradare, minciuna, ura si durere.
pai gata acum cu introducerea,urmatoarele capitole vor fi mai interesante, pt comm

Deci mor aici....ce se intamplaaaaaaaaaaaaa

Imi place mult de tot scumpa.
Vreau nextul repejor ca daca nu te bantui.
Bye.

P.S: Te pup dulce de tot.

Capitolul4
Soarele isi intindea somnoros razele de lumina anuntand venirea mult asteptata a datei de 7 martie. Primul capitol adevarat, intaia intalnire, secretul dezvaluit. O zi importanta si un cer care plange pentru inima tradata, pentru fiecare maniac ce renunta sa mai traiasca, fiecare suferinta. Pasarile zgomotoase din vila Haruno se plimbau linistite prin ciresiii cu flori de safir, trecand incet pe langa frumoasa si sarbatorita Sakura. Aceasta se uita le cerul si soarele care ii incalzeau inima, iubea sa vizioneze filmul norilor si a naturii pline de viata si frumusetii neinchipuite.
Era o dimineata unde roua se asternea pe trandafirii rosiatici, floricele isi deschideau capsorul incet, incet. In vila uriasa totul era pregatit, era de o splendoare inimaginabila.
In bucatarie Karui era ingrizorata, suparata, nevoasa la culme, mai bine zis. Nimeni nu o mai vazuse pe Konan de ieri, o fata care si tine promisiune si n-ar renunta. Karui o cunostea cel mai bine pe fata cu chip de inger, stia ca putea sa i se intample ceva. A cautat-o cu disperare peste tot dar nici urma
-Unde esti Konan? Sper ca n-ai patit nimic....Unde esti? Of...

Karui era ingrijorata, extrem.
Intr-o casa veche, cu geamurile sparte si mult praf se afla un pat urias si si mult.Proprietarul casei era Deidera care afisa un zambet de nenorocit, un zambet satisfacut. Konan era lesinata pe patul urias, ochii nu demult plini de viata si stralucire acum erau albi, plini de negura, tristete si rosii de la plans. Buzele vinete, corpul plin de rani lacrimand cu stropi de sange. Era oare inconstienta sau se temea sa miste in fata violatorului care dupa ce a folosit-o intr-un mod brutal a dus-o intr-un loc ferit de lume pentru a nu lasa urme. O jigodie fara scrupule. Acesta se uita la fata care isi reveni putin dar care simtea durere, cum trupul sau este patat, cum vrea sa moara. Ochii fetei se uitau intr-o parte insa barbatul cu nervi se urca peste ea si ii puse la gatul plin de muscaturi, un pistol obligand-o sa il priveasca pe el pe care i-a furat inima.

-Daca spui cuiva ce s-a intamplat aici te omor si pe tine si pe toti la care tii! Ai inteles?

Fata cu mare greu putu sa spuna doar un da plin de teama. Ii era frica, vroia sa moara, trupul sau pur era o carpa acum. Nu se putea misca iar barbatul plecase fara sa mai spuna nimic. Mii de lacrimi ii brazdau fata acestui inger. Cum a putut sa faca asta? De ce? Toate aceste intrebari dainuiau in mintea fetei care lesina din nou, traise cel mai mare cosmar al ei.
In casa Haruno Sakura era destul de fericita pentru ziua ei si dorea sa o intalneasca pe prietena ei draga insa primise multe raspunsuri negative, intr-un fel era ingrijorata dar stia ca fata nu putea sa pateasca nimic, era un inger de fata, ce ar putea pati? Aici era total gresit, de cele mai multe ori cei buni sufera, ei mor primii.
Fata se imbraca putin mai repejor cu o rochie lunga albastra, despicata pe piciorul drept, sandale cu toc inalt. Parul sau era prins intr-un coc iar cateva fire rozalii i se asterneau pe fata angelica, era naturala si o printesa superba. Camera pentru petrecere era plina de oameni cu fite, candelabre, torte, cadouri, mancare si baieti draguti, ce i drept.
Sakura se afla pe scarile numeroase, iar oamenii o aclamau, aplaudau, baietii salivau iar fetele erau surprinse si invidioase pe frumusetea fetei lui Haruno. In momentul cand Sakura ajunse la tatal sau primi o imbratisare lunga si calda de la Jhon si un pahar de vin spumos, toti au ciocnit pentru frumoasa Sakura.
Pe langa vila uriasa nimeni nu banuia ca este surprinsa in raza politistilor care acum repetau planul. Temari trebuia sa tinteasca capul traficantului, Naruto si angel black sa le atraga atentia, Neji sa se ocupe de gorilele de la usa, Karin sa l duca pe presedinde intr-un loc sigur, acesta fiind cel care a ajutat la infaptuirea acestui plan. Ten Ten se va ocupa de capcane iar Shikamaru va sta in umbra. Totul este pregatit, sunt multi boadygarzi. In interior admosfera este incinsa, muzica lenta predomina iar toti se simt in apele lor. Sakura danseaza cu un binefacator extrem de bogat si foarte interesat de frumoasa sa partenera.

Naruto si black angel care aveau in mana cate un pistol Safe Action. Naruto o privea incantat pe Sakura cu ochelarii F.H.I.

-Ce frumusete de papusa....Buna rau!

Amicul lui Naruto facu din cap fiind obisnuit cu comportamentul acestui rege al femeilor, se apleca usor si dadu semnalul. Acesta nu era ingrijorat sau ceva si nici nu i pasa de fata care urma sa fie sacrificata, pentru el era doar o papusa de fite. Sari prin geamul din acoperis atat de rapid incat cu greu ti ai putut da seama, il impusca pe binefacator direct in cap si o prinse pe Sakura punandu-i mana la gura si pistolul la tampla. Naruto a tras cu pistolul in candelabre si in cateva gorile.
Temari il tintea pe Jhon, boadygarzii au fost facuti praf de Neji, iar politistii au inconjurat vila. Jhom era surprins si plini de nervi, nu stia ce sa faca, avea un as dar daca l folosea il costa viata. Isi privea fata care avea ochii plini de teama si nesiguranta, o iubea dar nu cat viata lui. Sa apeleze la ajutorul lui M.U. sau sa intre la inchisoare pierzand toata averea si statutul. Sau cealalta dilema sa fie dator sefului Yakuza ar insemna sa moara in chinuri. Fata lui era rosie, transpirata si nu stia ce sa faca.
Fata se zbatea din mainile puternice a tipului mascat dar inceta cand vazu pistolul indraptat spre tatal sau. Temari avea o arma ucigatoare, ea era cea mai buna tintasa si acum il prinse in vizor pe Jhon.
Presedintele chiar daca era Karin nu vroia sa renunte, desi o iubea pe roscata avea mandrie. Acesta aparu in fata lui angel black care era mirat de ce facea presedintele.
-Ce v-a apucat? Dispareti acum de acolo!striga tipul mascat care avea o stranse pe fata de talie.
-Nu! Jhon, eu nu te credeam de asa ceva! Vei putrezi in puscarie! Asa meriti, gandacule!
-Deci tu esti tradatorul........
Jhon disparu pentru o clipa in spatele presedintelui cu pistolul la tampla sa. Angel black folosi pistolul spre mana lui Jhon care a aruncat arma si s-a prabusit de durere. Fata nu intelegea nimic, statea surprinsa si plina de teama pana cand cineva ii cuprinse gura din nou. Toata incaperea era umpluta de politisti iar tipul mascat cu pistolul la tampla lui Jhon.
Sa ceara ajutor, sa renunte, o dilema care l macina pe infractor. A fost tradat de insasi prietenul sau, presedintele, care acum este piatra de frica ca era cat pe ce sa moara.
In cealalta parte femeie urmarea toata scena. Cine era? De ce zambea? Era multumita iar parul ca de culoarea doliului i se asternea pe umarul drept.Ochii sai ca onixul erau atintiti in special pe angel black, se simtea ciudat dar pentru prima data dupa mult timp plina de adrenalina, de nerabdare, de o aura diabolica.