Names Hades

Odata ce iubirea incepe sa se dezlantuie , nu o mai poti oprii .

Capitolul 1: O noua viata

Pe la inceputul primaverii o fata isi luase adio de la viata . Toti erau tristi si tot odata dezamagiti de proasta alegere facuta de fata . Nimeni nu stia ce sau mai bine zis cine a reusit sa o faca sa decurga la acest lucru . A trecut o luna , au trecut doua , iar mama ei renuntase sa mai spere ca va afla de ce s-a sinucis . A decis sa plece in alta tara , ca sa uite de griji si sa inceapa o noua viata acolo . Toate erau pregatite pentru plecarea ei . Doar un singur lucru mai vroia si acela fiind, sa revada camera fetei. Pentru ultima data , urca spre camera fiicei sale , deschise usa , si se indrepta spre patul acesteia . Inca nu putea sa conceapa ca ea nu mai era printre cei vii . Isi aduse aminte , ca inainte sa moara , Eliza , caci asa o chema pe fata avea un jurnal . Cum putuse sa uite de el ? Se indrepta spre dulapul cu haine unde incepu' sa scotoceasca pana cand gasi un caietel ordonat pe care scria " Jurnalul Elizei " . Stia ca nu era bine ce face, dar era in joc motivul pentru care lumina ochilor ei a incetat sa mai existe .

Fara sa isi dea seama , din jurnal a iesit o hartie roz , frumos impaturita ce mirosea a trandafiri . Cu grija o desfacu' si incepu' sa citeasca :

Draga mama , familie , prieteni

Nu vreau sa-l condamn pe el . El n-a facut decat sa-mi spuna adevarul in fata . Nu m-a iubit si nici nu ma va iubii vreodata . Nu vreau sa fiti tristi sau dezamagiti de mine . A fost alegerea mea sa fac acest lucru . Acum ... cand voi cititi acest lucru , vreau sa stiti ca eu sunt intr-un loc mai bun . Ma bucur ca am dus o viata asa de frumoasa si imi pare rau ca a trebuit sa se termine asa . Vreau sa stiti ca v-am iubit , va iubesc si va voi iubii mereu . Imi pare rau ca am fost o povara pentru voi . Acum vreau sa va spun ca trebuie sa-mi iau adio de la voi . Mama , spunei lui Andrei ca il iubesc din toata inima mea , inca il iubesc . Nu plangeti dupa mine , fiti fericiti.

Cu drag

a voastra Eliza

Mama ei, cu lacrimi in ochi ia scrisoarea, o impatureste la loc si se indreapta catre Parcul Central unde se aflau prietenii Elizei ; toti cei care i-au fost mereu aproape. Le dadu' scrisoarea si incepu sa planga si mai tare de dorul fiicei sale. Acum stia cine era baiatul pentru care s-a sinucis. Era trista si nu putea sa mai gandeasca limpede. Printre prietenii fetei se afla si Andrei, care citise scrisoarea . Acum stia ca el e vinovatul si ii parea rau, dar era prea tarziu.

P.S. : Iubirea este un lucru frumos , aveti grija de ea.

astept pareri

Hellowww Sis!!!!
Imi place foarte muult idea!
Dupa cum ti'am spus si pe mess...
Asta i'sa intamplat si unei prietene d'ale mele...
Este foarte trist cum o singura vorba poate produce atatea nefericiri si necazuri,
Si poate crea atata haos si durere printre cei dragi,
Dar asta este adevarul crud pe care toti trebuie sa il acceptam..
Fie ca vrem sau nu...
Idea este ca imi place foarte mult mica compunere pe care ai facut'o
Si mi'ar placea sa mai citesc inca una ca aceasta
Spor la ideeiii!!!

Semnat Mustache

Ai foarte mare dreptate, iubirea este un lucru foarte frumos și trebuie să ai grijă de ea dap !

Foarte emoționant tot ce ai scris a hug

A fost foarte emotionant ceea ce am citit! Te felicit! O singura vorba poate provoca atat fericire, cat si durere, dezastru. Poate ca nu o spui intotdeauna cu intentie, dar vorbele tale pot duce la distrugere. :-< Atat de adevarat...!

Subiect: Re: Names Hades Joi 27 Feb 2014, 23:01

Ce trist si profund.... nu pot sa cred ca e postata de tine =))))))))))))))))))))))
Revenind: E foarte frumos si trisr ina foarte adevarat.
Ai si tu o inima.... =)))))))

Subiect: Re: Names Hades Sam 22 Mar 2014, 18:27

Sa-mi bag picioarele, m-ai facut sa plang...

Chiar mi-a placut la nebunie ceea ce ai scris, vroiam sa stiu putin si despre acest "Andrei".

In plus, cuvintele scrise sunt de o mie de ori mai profunde si mai sincere decat cele vorbite, felicitari!

am adus si continuarea :3

-Mai explica-mi odata de ce trebuie sa imi parasesc prietenii si familia asa, sunt sigura ca ar fi inteles daca le-as fi spus.
Eliza ofta exasperata si se lasa in spatarul scaunului ei privind pierduta prin camera. Erau prea multe pentru ea si nu putea sa inteleaga de ce i se intampla tocmai ei. Avea de gand sa plece un timp si sa se reintoarca la mama ei dupa ceva vreme, dar nu se astepta la asa ceva.
-Intelege ca tatal tau a vrut sa se intample asta. Am primit ordine clare sa te tin in aceasta casa pana cand un subaltern de-al lui te va duce la el.
Mihai unul dintre oamenii de incredere ai tatalui Elizei aproba inclinand capul in timp ce schimba posturile de la televizor. Si pentru el era o greutate sa raspunda la intrebarile fetei. Daca dezvaluia prea multe secrete risca sa plateasca cu pretul vietii lui. De ce trebuia sa fie asa de curioasa? se gandi el apoi isi aminti cate avea sa indure fata in timpul antrenamentelor pe care i le pregatise tatal ei. Trebuia sa fie cel mai bun agent.
Acolo nu aveai de ales; ori erai cel mai bun ori erai scos din joc. Toti asteptau o persoana demna de a le fi conducator si se credea ca aceasta fata era ce cautau ei. Fiind fata sefului ea trebuia sa se ridice la inaltimea asteptarilor dar Mihai nu era asa de increzator. Nu putea sa fie cea mai buna, era o fata! Chiar daca nu o cunostea prea bine, era sigur ca nu avea sa reziste la antrenamente si putea sa bage mana in foc ca ea renunta.
Toate persoanele alese sa faca parte din agentia lor trebuia sa isi paraseasca familia cu un an inainte sa implineasca varsta de 18 ani. Ea facuse asta inainte sa il intalneasca pe el si sa afle crudul adevar. Eliza nu era moarta, ci incerca sa fuga de acasa. Andrei era doar o scuza. Sa fi fost oare destinul sau doar o pura intamplare? Nici el nu stia ce sa mai creada si incerca sa se gandeasca la altceva.

Se uita la fata pret de cateva minute. In cei 20 de ani ai sai, nu vazuse niciodata o fata asa de frumoasa. Avea parul brunet strans intr-o coada de cal, ochii de culoarea celei mai delicioase ciocolate si fata alba ca spuma laptelui. Era slaba. Slava Domnului! Se gandea el; era asa de perfecta. Tricoul pe care il purta ii scoatea asa de bine clavicula in evidenta; era obsedat de partea aceea a corpului. Putea sa fie si cea mai urata fata ca pentru el nu conta. Ii placea acel loc cald unde isi putea plimba limba in voie. Isi dorea sa o faca sa simta fiorii dragostei, sa o atinga, sa o simta sub el, sa o iubeasca intr-un cuvant. Stia ca era atras de ea, dar nici nu voia sa se gandeasca la mai mult. Era doar o joaca, nu trebuia sa implice si sentimente pentru ca stia ca va avea de suferit daca le punea in joc.

-Ce dragut din partea taticului sa-si aduca aminte ca are o fiica. Ne-a parasit pe mine si pe mama cand aveam 5 ani si acum se asteapta sa ii sar in brate si sa fac cum zice el? Uite , treaba sta in felul urmator; imi vei spune tot ce stii despre tatal meu si lucrurile cu care se ocupa altfel imi iau lucrurile si plec!
Nu avea cum sa faca asta, se gandi el. Era cu mult mai puternic decat ea, dar undeva acolo stia ca fata merita niste explicatii.
- Lucrurile stau in felul urmator, am fost ales de catre tatal tau sa-ti fiu protector si sfatuitor in drumul pe care il vei avea de parcurs. Numele meu este Stepanov Mihai si sunt cel mai bun agent din Rusia. Am varsta de 20 de ani si mai mult de atat nu te intereseaza. Te intrebi de ce tatal tau ar vrea sa ni te alaturi? El este seful unui grup de oameni bine intentionati care lucreaza mana in mana cu guvernul. Totul a inceput in momentul in care niste persoane, mai exact, Hans Takgai alaturi de infractorii pe care i-a ajutat sa iasa din inchisoare a furat niste documente in care se aflau secrete de stat. Guvernul nu si-a permis sa mai sufere si altfel de pierderi asa ca l-au ales pe bunicul tau. Acesta avea rolul de a infiinta un grup de persoane bine antrenate, care avea mai tarziu sa se lupte cu acesti raufacatori cu scopul de a aduce pacea in lume. In momentul in care bunicul tau nu a mai fost in stare sa conduca, i-a predat stafeta tatalui tau care ne-a condus pana acum in timpuri de liniste si pace. Aici apari tu in ecuatie; tatal tau se ocupa de un proiect alaturi de cei de la NATO si nu mai are destul timp ca sa conduca si agentia. S-a decis ca pana la sfarsitul acestui an, cineva va trebui sa ii ia locul iar tatal tau isi doreste sa castigi. Sincer sa fiu, nu sunt de acord si nici nu cred ca o fata ar putea castiga acel loc dar laudele vor fi si mai mari cand vei castiga. Acestea fiind spuse in patru zile se va prezenta un subordonat de-al tatalui tau care ne va conduce la sediu de unde vom putea incepe antrenamentele iar de astazi te vei numi Klara Ivanov si nu Eliza.
Incercand sa nu para socata de cele auzite, Eliza se ridica in picioare si cu pasi mari se indrepta spre fereastra. Picaturi de ploaie se prelingeau pe geam. Atat de rapida, se gandi ea. Voia sa fie ca ploaia. Sa cada si sa ajunga de unde a plecat. Aflase raspunsul intrebarilor ei dar nu stia de ce erau asa de greu de crezut. Isi tinti privirea pe Mihai. Nu putea sa aibe incredere in el. Il cunoastea de abia de o zi. Daca era un psihopat si mintea in legatura cu tot? Se gandea ca din moment in moment putea fi violata, batuta, omorata, transata, bagata in saci de gunoi si aruncata in Dunare. Se infiora la acest gand si isi muta privirea din nou pe fereastra. Stia unde se aflau. In minte ii apareau fel de fel de imagini cu acest loc. Era locul in care tatal ei le ducea pe ea si pe mama ei in vacante inainte sa le paraseasca. Se aflau la mare departare de casa si nu avea nicio sansa de a putea pleca. Acel loc era situat la marginea orasului iar casa ei era la 5 ore distanta. Nu avea cum sa plece si nici nu-i displacea ideea de a petrece ceva timp cu Mihai. La urma urmei era un tanar chipes.
Se gandea la mama ei, la prieteni iar mai apoi la Andrei. Nu tinuse chiar asa de mult la el dar ii parea rau ca il invinuise pentru moartea ei. Adevarul era ca Andrei chiar o facuse sa sufere dar niciodata nu se gandise sa-si faca vreun rau. Ofta zgomotos si se arunca in pat de unde incepu’ sa planga pe infundate. Avea nevoie de o persoana cu care sa vorbeasca si care sa o sprijine.
Mihai era deja la al doilea pahar de whisky. Medita indelung asupra lui si se intreba ce sa faca. Auzea plansetul fetei si isi dorea sa se duca si sa o linisteasca, ceea ce si facu’ doar ca nu isi incluse in micul plan si sarutul pe care il daduse Elizei.
In timp ce o saruta, fata se ridica dintr-o data si ii spuse ca ceea ce fac ei este o greseala . Se indrepta catre celalalt colt al camerei de unde il privi speriata. Oare ce il apucase?

Mihai se ridica in capul oaselor si se indrepta spre usa. Dupa ce iesi din camera ofta usurat. Era un inceput bun. Fata nu simtea nimic pentru el si nici nu trebuia.

Subiect: Re: Names Hades Vin 19 Dec 2014, 15:05

FanFic original inactiv.