Mr. Wake

Subiect: Mr. Wake Lun 28 Apr 2014, 21:40

Mr. Wake

    ,,Stephen King a scris odată ,, Coşmarurile există în afara logicii, iar asta nu are pic de distracţie în momentul când începi să te gândeşti; sunt antietice poeţilor ce scriu de frică. "

    Într-o poveste de groază, victima continuă să întrebe ,,de ce?". Dar nu este nicio explicaţie şi nici măcar nu ar trebui să fie una. Misterul nedescifrat este cine sau ceea ce ne stă aproape cel mai mult... şi ce ne vom aminti, noi, în cele din urmă."

    Numele meu este Sasuke şi sunt scriitor.

    Am avut întotdeauna o imaginaţie vie, dar acest vis m-a tulburat. Era sălbatic şi întunecos şi ciudat, chiar şi pentru standardele mele.
Deci da, a început cu un vis.

    ,,În urma unui model tipic de coşmar, întârziasem, eu fiind disperat să ajung la destinaţia mea - un far - din cauza unor motive urgente pe care oricum nu mi le mai aminteam. Conduceam prea repede pe un drum de coastă, numai pentru a ajunge acolo.

    ...
    Am văzut autostopistul prea târziu.
    ...
    Era mort. Eram convins că mă vor închide şi că nu o voi vedea niciodată.
    ...
Dar, deodată, cadavrul dispăruse.
    ...

    1

     Eram şocat de la acel impact. Abia de mai puteam sta pe picioarele mele.
În faţa mea zăcea ţapăn o lumină intensă, care, în urma mea, înainte de a intra pe acel pod, nu era. Am alergat în zare, uitând de autovehicului ce urma să îl las în urmă. Şi brusc, becul din spatele meu s-a stins, iar un altul, ceva mai îndepărtare a dat frâu liber luminii să se reverse asupra asfaltului.
    Odată ajuns la marginea drumului, unde mi-am liniştit corpul pentru un moment, staţionându-mi coatele tremurânde, am observat o lumină în mişcare, puternică. Am ştiu că acolo este şi că trebuia neapărat să ajung undeva. Era ceva important acolo ce mă aştepta.
    Am înaintat pe o pasarelă de lemn, slab iluminată ce ducea pe un drum forestier, mult deasupra solului. Însă, pe neaşteptate, în jurul maşinii lăsate în urmă, o siluetă macabră, ce emana scântei extrem de întunecate apăru. Şi, pe cât nu mă aşteptam deloc, apăru pe moment în faţa mea, luându-mă prin surprindere, făcându-mi inama să o ia la goană.
-     Nici măcar nu mă recunoşti, spuse pe un ton gălăgios şi extrem de gros, nu-i aşa, scriitorule?
Am păşit către lumină, dar a trebuit să continui; creatura continua să mă urmărească.
-     Crezi că eşti Zeu? întrebă arucând cu un topor către corpul meu. Crezi că totul constă în a crea? Să te joci cu vieţile oamenilor şi să îi omori când crezi că dă mai bine dramei tale? Acum tu eşti în poveste şi te voi face... să suferi! continuă râzând lugubru.
    L-am ascultat preţ de câteva secunde, după care am sărit numaidecât, prăbuşindu-mă în pe sol.
M-am ridicat rapid, scuturându-mă superficial şi continuând să fug. În zare, observam lumina care se dispersa şi refuza să mai lumineze, prezentând parcă o frică.
Şi da, imediat cum m-am apropiat şi mai mult, stâlpul a dispărut, iar lumina nu mai exista. Ajunsesem într-un fel de păşune, fără pic de iarbă, fără pic de viaţă.
-     Ţi-ai ratat sfârşitul! spuse stafia care acum ajunsese în faţa unui gard de lemn, ieşirea mea, probabil.
Am mers uşor spre abruptul acelei grădini şi, în mod surprinzător, i-am omis atacul său sângeros cu un topor uriaş, extrem de ascuţit. Se dădu înapoi, după care, luându-şi avânt, se aţinti asupra mea, nimerind gardul, blocându-şi arma. Priveam obosit, respirând sacadat, lăsându-mi palmele să alunece pe genunchii încă tremurând.
Şi, precum un premiu, stafia dispăru. Poarta se deschise larg, lăsându-mi vederea către un pod deschis, rupt, vechi, spre o altă rută montană.
,,Mi-am dat seama că acel umblăreţ pe care-l lovisem cu maşina a fost un caracter al unei poveşti la care eu am lucrat."
Am alergat către lumina din zare, dar şi aceea dispăru. Caracterul apăru din nou, într-o formă mai mare, mai ameninţătoare.
- Cum te simţi să mori de mâna propriei tale creeaţii?
Şi-a aruncat arma asupra mea, parcă nevrând să mă nimerească, după care, cu un urlet de speriat, a exteriorizat o forţă de temut, prin care, cu ajutorul unei furtuni extrem de înalte, prindea înăuntru orice formă şi obiect firav. Mi-am dezlipit palmele de sol şi am pornit înainte, fiindu-mi frică că o să mă nenorocesc din pricina acestui efort, mai degrabă.
Am trecut fugitiv deasupra unei alte trecători, de unde, o voce umană mi-a făcut inima să-şi revină pentru un moment.
-     Pe aici! Aici!
Am observat, imediat cum am părăsit podul, că scopul nu era acela de a mă ucide, exact acum, ci de a-mi arăta consecinţele unui rezultat încă necunoscut de mine.
-     Domnule Wake, sunt eu, Clay, Clay Clopart, îţi aminteşti.
Fără să îmi permite să răspuns acelui strigăt, parcă prietenesc, îmi ordonă să intru în cabana din spate.
Şi am păşit înăuntru, pe moment fără să îmi pese cine e sau de ce m-ar ajuta. Uşa se închise zdravăn în spatele meu, iar, pripindu-mi privirea pe geam, furtuna întunecată deveni un alt soldat al întunericului, al propriei creaţii, care, urmărea doar un scop sângeros. Să ucidă.
-     Nu! strigă din răsputeri, văzându-se în ghiarele morţii.
Coborî acele scări subţiri şi-şi îndreptă arma către el. Îi îndemnă cu frică să se oprească, trăgând primul glonţ, care, trecu prin inamic. Îl eliberă şi pe al doilea, cu acelaşi rezultat. Fără nicio remuşcare, Răul îşi ridică toporul mult deasupra capului şi, cu o precizie uimitoare, îi înfipse lama direct în spate, lăsându-l fără suflare, cu un singur geamăt, după care, continuând cu alte două lovituri de răzbunare.
    M-am dat înapoi, făcându-mă să-mi imaginez cum aş fi fost eu în locul lui, iar ceea ce mă uimi şi mai tare a fost faptul că acel monstru fără chip îi fură înfăţişarea victimei actuale.
,,Am fost prins. Nu era nicio ieşire. Iar cabana nu îmi lăsă loc de prea multe zile de supravieţuit, încât nu exista prea multă lumină, iar singura sursă de căldură erau cele câteva lemne subţiri ce zăcea lângă şemineu.
    Şi, pe neaşteptate, de undeva de lângă unul din paturile nefăcute, un televizor, deschis de cele două antene poziţionate paralele, o imagine psihologică, nebună, cu un ochi larg deschis, continua să spună... Mori, mori, mori, mori...

Subiect: Re: Mr. Wake Lun 28 Apr 2014, 23:15

... * ...
Nu am cuvinte. Cred că ador ficul tău*-*. În pricina faptului că nu am înțeles exact totul(because i'm more blunt), capitolul mă face să vreau să aflu mai multe și să înțeleg. Mereu sunt prea curioasă (D)

Mai ales datorită faptului că povestește Sasuke, orice spune Sasuke e interesant, în orice circumsanță pentru mine, fie că e de rău, fie că e de bine. Acesta este un motiv în plus pentru care vreau să aflu mai multe...
Aștept următorul capitol, deci până atunci baftă la scris:)
Ja nee!

Imi place foarte mult ideea pe care ai abordat-o, nu cred că am mai întâlnit-o nicăieri.
În unele momente nu am înteles prea bine totul, dar cred că următoarele capitole mă vor lumina.
Descrii foarte bine scenele de groază, ceea ce îmi place pentru că ma face sa simt cu adevărat sentimentele personajului.
Aștept nextul, spor la scris. hi!

Reality is almost always wrong.

Nu stiu de ce, dar mi-am propus sa citesc cat mai multe fic-uri scrise de tine....Te-am urmarit mereu, sa vad cum scrii, ce anume scrii si de unde iti vin toate ideile acestea geniale pe care le pui in fic-uri! Nici acum nu-mi pot da seama, dupa aproximativ un an de cand te urmaresc, cum de ai acest stil abracadabrant de a scrie! Bogdane, esti intr-adevar un fenomen!!
Iubesc ideea fic-ului! Pur si simplu este superba si ma face sa ma gandesc cum de nu am cugetat si eu la o asemenea idee. Totusi,nu doar ideea este frumoasa, dar exprimarea si sentimentele pe care le transmiti cand scrii, sunt unice! Sasuke este urat de catre personajele propriei lui carti . Aceasta este ideea pe care am inteles-o eu! Totusi, nici tu n-ai dat prea multe detalii in primul capitol ceea ce starneste interesul pentru a-ti citi fic-ul incontinuare.
As dori sa ma anunti cand aduci capitolul doi fiindca sunt tare nerabdatoare sa vad ce se intampla!

Nu prea am inteles mulye din capitolul asta si nici nu cred ca voiai sa ne faci sa intelegem mai mult decat trebuie, ci sa stam in suspans, pana te hotarasti sa pui urmatorul capitol...Si sunt sigura ca va fi minunat :3 Ficul in sine va fi minunat, asta-i presimtirea mea :3 Oricum....Anunta-ma cand pui urmatorul capitol. P.s. Sper ca il pui curand >w<

◀◀ I can't drown my demons, they know how to swim.▶▶

Salut :)
Mi s-a părut interesant numele ficului, şi mi-am zis: "de ce nu?"

Pare promiţător pentru un prim capitol, dar, sinceră să fiu, unele chestii nu prea le-am înţeles. Aştept detalii pe viirtor :d
Abia aştept să văd unde duce povestea asta... chiar sunt curioasă.
Spor în continuare :)

Let me be

what I wanna be!

Luptă pentru ceea ce ai! (+16)

I need a doctor

Fan Fic SasuSaku blocat din cauza inactivitatii.