Hy! Asta ar fi cam al doilea fic pe care il deschid si ii are in prim plan pe Saku si Naru. Voi incerca sa postez regular si sa ma ridic la nivelul asteptarilor



>> Episodul 1 . Ne-am maturizat si am devenit adevarati ninja << [Sakura`s P.O.V]






Intodeauna am dorit sa fiu un ninja priceput intra-le luptei, dar am reusit doar sa capatez cateva informatii pentru a-i ajuta pe cei mai puternici. M-am antrenat, am tipat, am plans... Si in cele din urma am reusit. Mi-am dezvoltat propriile tehnici care acum sunt distructive pentru inamici. Eram acelasi ninja, doar mai priceput. Vroiam cu tarie sa il ajut pe Naruto in lupta cu Sasuke, si nu numai pentru a-l aduce inapoi pe tradator, ci si pentru a-l sustine pe colegul meu. Acum, nu mai simteam nimic pentru acel gunoi ambulant care a aparasit satul pentru putere. Cum eu am devenit mai puternica stand in sat si el putea face acelasi lucru, dar nu, el a trebuit sa plece cu viermele de Orochimaru. Nu im imai pasa de el si doream foarte mult ca Naruto sa uite de promisiunea aia. Daca i s-ar fi intamplat ceva vreodata din cauza lui Sasuke, cu siguranta l-as fi ucis pe virmele ala fara sa stau pe ganduri.
Am crescut, m-am maturizat, eram alta persoana. Imi pasa doar de acei oameni care m-au iubit intotdeauna asa cum eram. Hinata, buna mea prietena, Tsunade, antrenoarea si a doua mama a mea, Kakashi sensei, care mi-a sustinut toate nebuniile si Naruto... cel care reusise sa imi fure inima in cele din urma.

Ma aflam impreuna cu Tsunade sama si Kakashi sensei la mormantul marelui shinobi Jiraya, care si-a dat viata pentru sat. Naruto deja se razbunase pe cei din Akatsuki si era mai linistit, desi stiam ca in inima lui avea loc un gol. Dupa cate minute de asteptare si-a facut aparitia si blondul care avea privirea in pamant. Era indurerat de toate lucrurile rele ce s-au abatut asupra noastra si a satului. M-am dus rapid la el sa il imbratisez si am observat ca nu m-a respins. Deobicei cand incercam sa ii ridic moralul ma indeparta si pleca, dar acum nu mai avea puterea necesara.
Am stat imbratisati pentru un timp, pana s-au adunat toti ninja ai satului frunza pentru a-l cinsti pe marele Jiraya. Pana si cerul plangea....
Stropii de poaie se prelingeau pe chipurile noastra si stiam ca Jiraya sensei era acolo sus, privindu-ne.
Si Tsunade sama plangea. Nu eram uimita deoarece stiam ca a tinut foarte mult la el, doar au fost coeechipieri. Asta m-a facut sa realizez ca si noi am fi putut ajunge asa. Sasuke mort, Naruto deasemena, numai eu in viata jelindu-mi colegul. Si atunci am promis ca nu voi lasa sa se intample ceva cu el.....


Naruto P.O.V



Ma durea sufletul ca naiba si eram constient ca ramasesem singur. Jiraya sensei era singurul care ma intelegea si stia prin ce trec. Desi ma aflam imi bratele Sakurei, nu simteam pic de consolare. Stiam ca imi vrea binele.. dar nu aveam nevoie de el. Odata ce a fost in stare sa minta pentru Sasuke si sa plece singura lasandu-ma abatut ca un prost, eram sigur ca nu trebuie sa am incredere in ea,d esi isi afisa fata aia angelica.
M-am apropiat de mormantul lui si am asteptat. Am asteptat un semn. Dar acel sen intarzia sa apara. Toti erau tristi... chiar si cerul. Toata lumea plangea. Inculsiv eu... Nimeni nu putea fi fericit... Nici macar Tsunade, care mereu il batea pe bietul Jiraya sensei. Acum ma puneau in locul ei... Daca mie mi s-ar fi intamplat ceva asemenator, Sakura ar fi venit la inmormantarea mea? Nici eu nu stiam ce sa cred.
Timpul a trecut. Toata lumea a inceput sa elibereze locul in carene aflam. Ramasesem doar eu, rozalia, Kakashi si Tsunade sama. Nu doream sa ma dezlipesc de acel loc. Stateam atintit cu privirea fixa si ma gandeam la toate intamplariel cu Jiraya sensei. Cand m-a invatat sa merg pe apa si nu am reusit, primam misiune alaturi de el, sfaturile despre fete, luptele la care luasem parte.... Avea sa imi fie dor de toate acestea.
Incetul cu incetul am parasit acel loc. Vroiam sa uit de toate, de tot... Dar cum puteam sa fac asta, cand stiam ca satul era in pericol din cauza lui Sasuke si a lui Madara. Cum sa am liniste daca ei inca erau acolo facand planuri impotriva satului nostru.
Acum m-am maturizat... Aveam sa iau decizii importante care ma vor aduce mai aproape de telul meu. Desi voi muri in lupta cu Sasuke, voi incerca sa fac tot binele din lume pentru ca satul sa fie in siguranta. Promit asta!

Deci Diana, uite că am trecut şi pe la noul tău fic :)
Măi, pentru început e chiar bine. Nu ai avut dialog, ci descriere ceea ce mă încântă foarte mult! E foarte bine că te axezi mai mult pe sentimentele lor şi nu pe alte banalităţi.
Un prim capitol fără dialog e bine pentru început. Părerea mea.
Titlul e destul de sugestiv şi mă bucur că în sfârşit văd un fic NaruSaku, pentru că cel mai întânlnit este SasuSaku în care Sasuke e bad boy şi Sakura un îngeraş fără aripi ;))

E bine că ai mai lăsat puţin spaţiu deoarece dă bine la estetică şi sunt chiar curioasă cum vor decurge lucrurile. Ehh, vom afla pe parcurs. Şi cum decurg lucrurile şi cum perseverezi tu
Pei, ce să mai spun, aştept capitolul 2.
Pupici! Cya <3 !

Merci mult ca ai trecut pe aici Patricia! Desi observ ca lumea nu pra e interesata de ficuri SakuNaru.. eu voi continua cu noul capitol :)



>> Episodul 2. Sentimentele unui ninja nu se arata asa usor << Sakura P.O.V





A trecut o saptamna de la neferictul incident, dar nimeni nu isi putea lua gandul de la marea pierdere pe care am suferit-o. Tsunade sama statea mai mereu abatuta in biroul ei, Naruto devenise din ce in ce mai singuratic si mai trist, iar eu... Eu incercam sa ma antrenez, sa imi perfectioknez tehnica, sa devin mai puternica.
Ma antrenam in padurea de la marginea satului, exersandu-mi noul jutsu. Se numea Genbaki no Fujiora si puteam creea ceva asemanator Rasenganului, doar ca in mai multe dubluri. erau si alte jutsuri simplu pe care le combinam cu toate elementele. Foc cu Apa, Pamant cu aer... si tot asta.
Desi nu ma puteam concentra incercam. Pana cand jutsul mi-a iesit de sub control, de la atata epuziare si am reusit sa ma tai la mana puternic. Sangele curgea din abundenta, iar eu incercam sa ma vindec, cu Medical Jutsu. Nu ma durea asa tare, pe cat trebuie sa doara, simteam doar o usturatura si nimic mai mult. Eram mai rezistenta avand in vedere ca ma antrenasem timp de 4 ani fara incetare. Da, acum aveam 18 ani si eram gata sa devin si mai puternica. Avansasem la gradul de Jounin si participam la unele misiune Anbu mai dificile, alaturi de Sai, colegul meu din echipa 7 care a fost trimist sa il inlocuiasca pe Sasuke dupa plecarea lui.
Dupa ce am terminat sa ma vindec am pornit spre academie, unde aveam sa ma intalnesc cu Hinata. Am pornit cu pasi mici, ingandurata. Satul era inca in constructie dupa atacul lui Pein din Akatsuki. Toti munceau la refacerea lui si erau plini de speranta. De speranta ca totul se va termina cu bine, iar Naruto va birui in fata adversarului.
Am ajuns la academie unde ma astepta Hinata la intrare. Am salutat-o fara vlaga si am inaintat. Trebuia sa participam la o lectia a geninilor. Ma gandesc ca si noi am fost mici si nestiutori.. pana cand a trebuit sa ne maturizam. Ei mai aveau o sansa la fericire. Am intrat impreuna cu prietena mea si l-am vazut pe iruka sensei la catedra zambindu-ne fericit.
- Vedeti voi copii, avem aici niste adevarata luptatoare. Sakura Haruno s-a infruntat cu Sasori din Akatsuki si cu Madara cand acesta dorea sa ne distruga satul si...
Iruka continua sa ne lauda de bine, pana cand un copil, Konohamaru bineinteles l-a intrerupt cu o intrebare:
- Dar sunt femei... Femeile nu sunt puternice, spune micutul strengar iar eu ma enervez.
Ma duc la banca la el, copilul fiind sigur ca aveam sa il lovesc, dar i-am pus doar mana pe cap si i-am zimbit:
- Nu conteaza ce esti, atata timp cat dovedesti ca esti un ninja adevarat. La nevoie trebuie sa iti aperi satul si sa incerci sa faci tot posibilul ca nimeni sa nu moara.
Toti genini erau impresionati de vorbele mele. De la o vreme semanam cu Shaksepere, ca aveam niste vorbe de ii lasam pe toti cu gura cascata, inclusiv pe Naruto care incerca din rasputeri sa nu ma bage in seama dupa ce am plecat dupa Sasuke si am incercat sa il ucid.
Am continuat sa le povestim geninilor aventurile noastra, pana si-a facut aparitia pe usa... chiar Naruto ! Eram uimita de prezenta lui, dar Hinata m-a pus la curent, ca Iruka il invitase. Konohamaru si echipa lui au sarit ca arsi din banci pentru a-l saluta pe Naruto. Acesta ni s-a alaturat la povestit, desi incerca pe cat posibil sa fie distant fata de mine. Atitudinea lui devenise una rece fata de toti si nu mai era copilul ala plin de iluzii, hipeactiv. Se maturizase si devenise un alt Naruto.
Cand s-au terminat orele si a trebuit sa plecam, Hinata a plecat prima, dar eu am ramas cu Naruto in curtea Academiei. Am incercat sa intru in vorbacu el, sa il intreb ce mai face, dar el mi-a adresat doar un ''Bine'' plictisit si banuiesc, exasperat de toate intrebarile mele.
- Iti amintesti ca aici stateam dupa terminarea orelor ? i lintreb pe Naruto care sii indrepta privirea spre un leagan.
Da, dupa ore mereu mergeam acolo, incercand sa ii atrag atentia lui Sasuke. Pe atunci il ignoram pe Naruto, dar cu timpul l-am acceptat si in cele din urma am ajuns sa il iubesc.
- Nu, nu imi amintesc, spune el rece dand sa plece, dar vorbele mele l-au oprit :
- Nu ai cum sa nu iti amintesti. Oricum, fie ca vorbesti sau nu cu mine, stiu ca in sfuletul tau se da o batalie. Sa ma ierti sau sa nu ma ierti... Dar iti zic un lucru Naruto. Am ajuns sa te iubesc ca o fraiera din cauza a tot ce ai facut...
S-a intors uimit spre mine, dar uimirea ia disparut imediat:
- Alte vorbe in van ? Ai mai spus odata ca ma iubesti si ai mintit.
- Fi sigur ca acum nu o fac, spune apropiindu-ma de el si lunadu-l strans in brate.
Uimit de gestul meu, a incercat sa ma indeparteze, dar m-am inclestat bine. Sufeream atat de mult... Stiam ca nu ma va ierta niciodata si era convinsa ca il mint. Dar oare, e asa de greu sa priceapa ca eu nu mai simt nimci pentru acel tradator de Uchiha?
Chiar cand credeam ca ma va respinge din nou, s-a apropiat de mine si m-a sarutat.

imi.place.scz.ca.scriu.asa.da.space.nu.merge.imi.place.ficul.tau.pls
NEXT
Si.punel.pe.SASUKE.GELOS.va.fi.cireasa.de.pe.tor.adica.nu.imi.imagineam.doar.scuze.daca.vrei.tu.poti.stu.ca.vrei.ok.scuze.din.nou.pa.paVREAU,NEXT

sasusaku_alexandra nu ii spune ce sa faca!
Stie ea ce trebuie facut ok?
Un fic deosebit ..macar ma bucur ca` nu e SasuSaku..bleah
Astept urmatorul capitol!
C`ya!^^

Nu.i-am.zis.ce.sa.faca.
Mi-am.cerut.scuze.ce.asa.mare.tambalau?

in sfarsit un fic narutsaku :)) interesant

NEXT.SAU.NU.MAI.VB.CU,TINE!

Va multumesc ca ati trecut pe aici ! Sunteti cu adevarat niste scumpe sasusaku_alexandra , uite ca am adus next ca sa nu te superi pe mine


>> Episodul 3. In lupta trebuie sa dai tot ce ai mai bun << Naruto P.O.V





Era asa ciudat... In trecut ma ura si ii era frica de mine, acum ma saruta pasional si imi spune ca ma iubeste. Ce sa cred? Presupun ca dorea sa renunt la ideea de a ma lupta cu Sasuke, dar nu era totul dupa ea. Nu ii intelgeam comportamentul straniu, mai ales ca ma saruta. Am vrut sa o resping, dar ceva mi-a spus sa nu o fac, mai ales ca eu am fost cel care a initiat totul. Am cuprins-o in bratele mele puternice si am continuat micutul joc. Era placut sa simt atingerea buzelor ei, sa cred ca ma iubeste cu adevarat, sa o stiu in bratele mele. Dupa cateva minute in care nu ne-am dezlipit unul de altul, am impins-o usor si am deschis ochii. Privirea ei era atintita asupra mea si parca cerea mai mult. Imi pare rau, Sakura! Dar nu mai sunt fraierul credul care te iubea. Am renuntat la sentimentele de dragoste odata pentru totdeauna, iar faptul ca tu cica ''ma iubesti'' nu ma incalzeste cu nimic, la fel pot sa spun si despre sarut. Desi trebuie sa recunosc ca a fost al naibii de placut. Ne-am privit in ochi pret de cateva secunde, dupa care i-am spus:
- Trebuie sa plec ! Ma asteapta Tsunade sama.
M-am indepartat de locul in care am stat si am lasat-o pe rozalie suspinand. Ah, era de neinchipuit ce se intamplase. Am incercat sa imi limpezesc mintea si sa ma concentrez la misiunea ce trebuia sa o iau in primire. M-am dus in biroul lui Tsunade sama , unde ma astepta rabdatoare pe scaunul ei. Alaturi de ea se aflau Hinata chan si Sai. Cu cei doi aveam sa merg in misiune. Am salutat-o politicos pe Tsunade sama si pe cei doi camarzi ai mei dupa care, femeia a inceput sa ne insiruie planul misiunii.
Trebuia sa furam niste pergamente din satul Ploii, care apartinau tinutul Suna. Floare la ureche! Aveam sa terminam foarte repede, dar Tsunade continua:
- Acei ninja care pazesc pergamentele sunt specializati in atacuri silentioase, deci mare atentie! Nu lasati garda jos nici o clipa, adauga ea.
Am aprobat din cap si am parasit biroul, dupa ce ne-am luat la revedere de la ea. In mai putin de jumatate de ora aveam sa pornim la drum. I-am instiintat pe colegii mei ca voi trece pe acasa , anuntandu-i ca ne intalnim la iesire din Konoha. Am plecat spre casa, m-am echipat pentru misiune si mi-am luate toate lucrurile necesare. In mai putin de 15 minute am fost gata asa ca am pornit spre punctul de intalnire.
Hinata si Sai deja erau acolo, asteptandu-ma. Am parasit satul imediat si am pornit spre satul ploii. Drumul a fost silentios deoarece nimeni nu dorea sa deschida gura. Eu eram ingandurat... ma gandeam la Sakura. Ar trebui sa o dau naibii uitarii ca ma tulbura mai mult decat mi-as fi inchipuit. Acum era randul ei sa sufere ! nu puteam crede ca eu ziceam asta, eu care am protejat-o in tot acest timp. Vocea Hinatei m-a trezit din gandirea in care ma adancisem.
- Um, Naruto-kun, esti bine? ma intreba pe vesnica ei voce timida.
- Sunt bine! ii raspund sec si continui sa merg.
Asa a fost mai tot drumul. Sai si Hinata vorbeau despre ceva care nu ma interesa absolut de loc, iar eu ma gandeam la nemurirea sufletului. Eram plictisit la maxim de drumul asta, pana cand in fata noasra a aparut un tip, prespun ca era ninja al ploii dupa bandana. A inceput sa ne ameninte.. blah blah.. sa faca ca ultimul retardat si sa spuna ca ni se termina drumul. Da bine ! Hinata si Sai s-au pus in garda. L-am atacat si dintr-o singura miscare, l-am pus la pamant. Saracul! Cred ca i-am rupt spatele... M-am aplecat deasupra lui si i-am spus:
- Mai ai multe de invatat!
Nu era un pusti mai mare de 15 ani deci nu era asa priceput. Am inceput sa il interoghez, sa il intreb ce dorea. Vazand ca nu scoteam nimic de la el, Sai a inceput cu ''momentele lui de tortura''. In cele din urma am aflat ca dorea sa ne opreasca din drum, ca cei din satul ploii sa ascunda pergamentele. Deci stiau ca venim! L-am lasat pe pusti acolo si am inceput sa fugim spre sat, care era la cativa metri departare. Imediat ce am intrat, am fost intampinati de 100 de ninja. Asta va fi distractiv! Au inceput sa ne atace, iar noi, ca niste ninja priceputi ce suntem am contraatacat.
- Naruto, iti facem cale sa te duci inainte! mi-a spus Sai care se lupta cu cinci deodata.
- Dar voi...
- Ne vom descurca, adauga Hinata.
- Prea bine atunci !
Am inaintat spre templul unde trebuiau sa fie pergamentele. Imediat am ajuns in fata unei constructii pretentioase, decorata in stil japonez. Din pacate tempul era pazit asa ca a trebuit sa ma lupt si cu cei deacolo, iar unul din ei m-a ranit la mana. Sa vezi cei fac aluia! Cand l-am prins pe faptas, mai sa ii rup mainile, dar o voce m-a oprit.
- Cu mine trebuie sa te lupti, ninja al frunzei ! se auzi un glas subtire de femeie.

Loc.REZERVAT

Next.te.rog.pls.te.roggggggg.esti.rea.vreau,next.bn.nu.esti.rea.dar.eu.tot.vreau.next!

NEXT DE CE ESTI REA DE CE VREI SA MA SUPERI?

Ma da niciun com nu ii dati frate daca nu e Sasusaku ce are?
C am vb cu ea pe privat este foarte smeker va ie lene sa scrieti un rand acolo te rog pune next

>> Episodul 4. Un demon ce trebuia sa fie mort << Naruto P.O.V
Partea I




In fata mea se afla o femeie, mai de graba o copilita, cam de varsta cu mine, vreo 17-18 ani , care imi amintea izbitor de cineva. Ma privea amenintator, ceea ce mi-a dat de inteles ca va avea loc o lupta.
- Daca nu vrei sa te ucid, mai bine te-ai da din fata mea!
- Naruto , nu ? m-a intrebat si am ramas mut.
De unde stia cum ma cheama? Eu nu i-am spus!
- Stiu ca te intrebi de unde te cunosc... Se pare ca ai uitat cine sunt. Vrei sa iti reamintesc?
S-a apropiat de mine cu o viteza uimitoare si a reusit sa ma izbeasca de pamant fara prea mult efort. Ok, 1. e puternica ; 2. ma cunoaste; 3. e rapida. Nu nu-mi amintesc de ea!
Am reusit sa dispar de acolo inainte sa imi aplice si alta lovitura. Am invocat cateva clone si cu ajutorul lor am creat rasengan. Cand sa o nimeresc, ea a aparut in spatele meu. Naruto, esti prost! Normal ca era o clona! M-am intors cu viteza si am incercat sa o nimeresc, dar ea a fost mai rapida decat mine si m-a facut sa zbor. Uh, zbor! imi zic ironic in minte. Am reusit sa imi restabilesc chakra, dar nu imi era de nici un ajutor. Daca foloseam ceva mai puternic aveam sa o ranesc si nu mai aflam nimic despre ea. Totusi... misiunea e mai importanta, nu?
Cat timp eu ma gandeam si ma injuram in propriul subconstient, ea nu a pierdut timpul si m-a lovit. Bratul incepuse sa imi sancereze, fix unde ma lovise desteptul ala inainte. Drace! De ce am eu norocul asta? Deodata vulpea cu noua cozi a inceput sa iasa la suprafata. Asta ce mai dorea acum?
*Uzumaki Naruto... Cea din fata ta... E demon ! E un spirit stravechi din Tinutul Apelor. *
*Si de unde ma stie...? Eu nu am vazut-o in viata mea.*
*Nu-mi pune intrebari la care nu pot raspunde.*
*De parca ai putea raspunde la ceva.*
*Tu, copile ! imi spune amenintator vulpea aia zbuciumata. Vezi cum vorbesti cu mine! Nu uita ca eu iti detin puterea si sufletul. Nu cred ca vrei sa mori de tanar.*
*Blah.. blah.. taci odata.*
Am incercat pe cat posibil sa nu o mai bag in seama pe vulpea aia care tot imi freca nervii. In timp ce eram prins in conversatia absolut incantatoare cu Kyuubi, tipa aia a disparut. Minunat! Acum aveam cale libera la pergamente !
Am intrat in templu si am constat cu stupoare ca pergamenele nu mai erau acolo. Am auzit un glas si m-am intors spre sursa vocii. Era aceeasi femeie, copila, adolescenta.. ce naiba era ea.
- Asta cautai ? spune si imi arata cele doua pergamente.
Cum a pus mana pe ele asa repede? Ah, am uitat ! Din moment ce eu vorbeam cu descreieratul meu subconstient era de asteptat ca ea sa fure pergamentele, dar intrebare era: de ce?
- Ce treaba ai tu cu pergamentele?
- Cu astea? intreba total dezinteresata. Nimic! Cu tine? Totul !
Am ramas putin pe ganduri si am inceput sa imi pierd rabdarea.
- Ce vrei cu mine?
- Uzumaki Naruto, detinatorul lui Kyuubi, vulpea cu noua cozi. Si eu, detinatorul lui Kuri, demonul intunecat al apei. Oare ce as putea vrea? intreba ironica. Puterea ta! Eu a fost inviata printr-un jutsu, de aceea am nevoie de o putere de doua ori mai mare ca a mea pentru a-mi putea pastra corpul.
- Aham, spun eu cu capul in nori.
Imi era destul de incarcat capul si nu aveam chef de povesti nemuritoare.
- Uite, prostule ! imi spune nervoasa de faptul ca nu o ascultam. Am fost inviata de Madara Uchiha, iar el are nevoie de tine. Te predai usor, prietenii tai pleaca linistii acasa cu pergamentele si toata lumea este fericita!
- Eu am alt scenariu , adaug zambind. Te ucid, iau pergamentele si plec fericit cu prietenii mei acasa.
- Esti mult prea increzator, Uzumaki Naruto. Poate ai in tine vulpea cu noua cozi, dar eu sunt maestru in arta ninja si mai ales in controlarea puterii.
Ca deobicei nu o bagam in seama, ci admiram cerul. Vizibil enervata mai sa imi dea unu, dar m-am ferit.
- Hei, nu eram atent! Nici macar nu ai zis start.
- Tu esti prost? imi spune deadreptul intrigata. E o lupta, nu un joc, idiotule ! nu pot crede ca un idiot ca tine detine o asa putere. Madara sama a avut dreptate, tu esti cu adevarat cel mai tantalau ninja.
Iar pomeneste asta despre Madara Uchiha? Si ce tot zice acolo ? Prima data nu doream sa o ascult si nici a doua oara, dar acum chiar nu sunt interesat de ce zice. A inceput sa ma atace cu diferite jutsuri interzise, care parca erau luate din cartile de vraji ale lui Orochimaru! Incercam sa ma feresc si reuseam cu succes. Am apucat creanga unu copac si am reusit sa o pacalesc. Am creat trei clone ninja si am folosit un genjutsu iluzionist cu scopul de a o zapaci si a o ataca su rasengan. Din pacate planul mi-a fost spulberat de acel demon Kuri, care reusise sa iasa la suprafata. Era ceva gen Kyuubi, doar ca urat si mai mic. Avea o coada sufoasa, ca pisicile aristocrate, un cap triunghular, doi ochi bulbucati si un corp asemenator unei pisici. Cand am vazut-o transformata in chestia aia am ibucnit in ras. Era prea penibil cum arata!
- De ce razi? aud doua voci suprapuse care ieseau din ea.
- F-fe-felul... in care arati, incerc sa spun printre rasete, e penibil ! tip ca un descreierat si continui sa rad.
A inceput sa ma atace cu ghearele si mi-am dat seama ca nu mai este de glumit. M-am ferit, dar a reusit sa ma prinda de brat, acela deja ranit. Mi-a infipt ghearele adanc in brat si am simtit o durere paralizanta. Am incercat a dispar naibii de acolo , dar a aparut chiar in fata mea cu gandul sa ma sfasie cu acel jutsu pe care il crease. Cand credeam ca sunt pierdut, Kiuuby a reusit sa bareze atacul cu un flux de chakra de proportii gigantice.
- Poftim? o aud pe nebuna cum gestiona din maini. Este imposibil !
- Ce este imposibil? Faptul ca te voi infrange sau faptul ca esti nebuna?
- Ninja netot! Daca crezi ca ma poti invinge, dupa ce am spiritul lui Kuri in mine slabe sanse.
Zambeste si face un nou jutsu :
- Stilul pamant: Dansul pietrelor Jutsu!
Facand niste semne din mana si rostind aceste cuvinte toate pietrele din jurul nostru s-au aducat formand o piatra imensa care se apropia amenintator de capul meu . Am inceput sa fug ca un nebun dar din pacate pietrele alea erau mai rapide ca mine. Cand sa fac cunostinta cu pamantul au aparut Hinata si Sai.
Multumesc doamne! La vederea celor doi, tipa aia a aruncat pergamentele cat colo si a zambit:
-Ne mai vedem, Uzumaki Naruto! spune si dispare.
Hinata a venit repede spre mine si m-a intrebat daca sunt ranit. Eu nu bagam de seama ce spune ci doar am luat pergamentele de jos si le-am privit. Cine era ? Si de ce Madara Uchiha a inviat-o? Miile de ganduri pe care le aveam nu imi dadeau pace, dar aveam sa aflu cine e.

DECI DESI SUNT FAN SASUSAKU,NARUSAKU PRINDE BINE PE ACEST SITE ASA CA TINE-O TOT ASA SI SPOR LA TREABA

hei buna diana
am aterizat si eu pe aici intr-un final fericit
deci scumpo imi place ficul , e genial dar , exista si un dar , nu-i un cadou e un "dar" , unul foarte mare
Nu-mi place ca te incurci in timpuri , spui ceva in gen "Am crescut, m-am maturizat, eram alta persoana." ai , crescut , te-ai maturizat , esti o alta persoana , ai inteles . ai mai multe fraze in acel gen si eu ma pierd in ele , nu inteleg , ori erai ,ori i-ai spus , sau ii spui , nu stiu ce naiba faci . deci trebuie sa ai grija la propoziti , ai obiceiul sa scri si la prezent si la trecut , dar tu le amesteci si nu e bine , ca asa te incurci . Poveste-ne la prezent . "merg inainte si vad o blah blh ...." ceva in gen alta fraza ma suparat " o aud pe nebuna cum gesticuleaza " cum vine asta , poate o vezi cum gesticuleaza , deci fii mai antenuta si recepteaza bine critica ca tie iti foloseste .

si cu toate astea ficul tau este bun , dar mici greseli care par nesemnificative te pot sabota , deci capitolul urmator vreau sa merga ca uns
Ja Na ! aaa sper ca nu te-ai suparat de com , dar trebuia sa ti-o zica cineva

pune next imi place muuullttttt

Hey! am trecut si eu pe la ficul tau si imi place foarte mult
Ma bucur ca este un fic NaruSaku deoarece nu prea se fac ficuri cu cuplul asta
Capitolele sunt foarte interesante
Abia astept sa pui nextul pe care il astept cu nerabdare

continua plisssss vrei sa mor :plis: :plis:

Heii.
Am trecut si eu pe aici.
Ficul imi place foarte mult.
Nu am mai citit de mult un fic NaruSaku.
Astept continuarea si spor la scris.
Te pup. Zbye. ◕‿◕

hai maiiiiii te rog baga nexxxxttttttttttttttt n mai pot [img][/img]

In sfarsit am ajuns si eu pe la ficul tau , care da-mi voie sa spun ca este minunat . Naruto este asa indiferent si chiar imi place atitudinea lui . Hai pune next repede ca suntem curiosi !

ai ma nu mai fi reaaaa da nextuuuu plisssssssss

Hei scuze de intarziere , dar ce vad eu aici sa iti fie rusine!
UNDE E NEXTUL MEU?