Capitolul I:
Un an pacatos a trecut prin fata ochilor mei , fara sa imi dau seama. Antrenamentele pline de ura si violenta mi-au aratat cine se ascundea in spatele meu. Toata dragostea pe care o aveam fata de parinti , s-a risipit incet prin fiecare minutel petrecut alaturi de armele taioase din subsolul casei mele. Acum nu mai simteam iubire , ci ura! Nu mai stiam cine sunt. Parca eram un dracusor ascuns sub o masca senina. Ochi mei blanzi , pielea mea alba si catifelata , buzele mele subtiri , totul este doar o carcasa a fintei mele rapuse de Diavol.
Ma ridic de pe scaunul din lemn de cires aflat langa biroul masiv si ma indrept cu pasi greoi si obositi spre baie.
Era o dimineata frumoasa de scoala. Cerul era calm cu oamenii si soarele ardea de la prima ora , incalzind aerul parfumat de primavara.
Ajunsa in fata usi intind mana sa o deschid. Simt cum un fior imi strabate tot corpul. Tatal meu tipa dupa ajutor. Sange si sange , iar mai apoi eram eu in baie. Ce s-a intamplat?
Ma uit in oglinda. Cotrobai rapid prin sertar si scot un fond de ten mai vechi pe care il pastrasem in caz de urgenta , penseta , pasta de dinti si periuta.
Le las pe masa din baie si ma bag in dus. Dau drumul la apa si las picaturile calde sa imi spele corpul. Ma dau cu gel de dus cu miros de portocale si imi spal parul cu un sampon cu acelasi miros intens. Dupa ce ma clatesc bine de spuma , ma dau jos din cada si imi pun un prosop pe mine. Imi iau penseta si incep sa imi smulg firicelele de par in plus , apoi ma spal frumusel pe dinti. Dupa 10 minute, ma duc in camera si imi aleg din sifonier o rochita roz scurta si ma imbrac cu ea. Ma incalt cu niste Converse negri , imi iau geanta de la aceeasi firma si de aceeasi culoare , cu tot ce trebuie in ea , si deschid usa camerei sa ma duc spre scoala.
Da. Incercam sa am o viata normala Incercam sa uit de ce s-a intamplat acum un an si sa-mi recapat vechea viata. Nu voiam sa mai am de-a face cu monstrul care am fost.
*Flashback*
Zacea fara suflare intr-o balta mare de sange. Lichidul lipicios ce se numea sange , curgea putin cate putin din capul lui. Il dispretuiam pentru ce mi-a facut. Il uram pentru ce le-a facut iubitilor mei parinti si merita sa moara! Merita sa il omor cu dispret! Daca nu as fi facut-o , probabil ca acum ar fi omorat pe altcineva sau m-ar fi bantuit vesnic ca sa-i dau ceva ce nu-i aparatinea.
*End flashback*
Inainte eram un monstru. Dupa ce mi-am terminat treaba si am omorat comandantul , am incercat sa uit complet de acea imagine si de acea viata sangeroasa. Momentele de groaza pe care le-am trait in singuratate. L-am avut alaturi pe Kiba.
Este un baiat de treaba , cu simtul umorului . Un baiat foarte special , care nu si-a dorit decat sa fim , din pacate , doar prieteni. Ochi lui imi aduc aminte de lupul ce il plimbam cand eram o copila si zambetul lui e ca zambetul meu ce il aveam cand ma jucam cu prietenii in parc. Lucreaza in prezent la F.B.I si ma ajuta foarte mult , desii isi pune slujba in pericol de cele mai multe ori.
Aproape de scoala , observ un chip cunoscut. O masina trece rapid pe langa mine m facandu-ma sa cad pe cimentul rece.
-Hei! Te-ai ranit? Eu sunt Itachi! Esti cumva noua ai…?
Ma ridic rapid fara sa scot un cuvant si plec nepasatoare desii piciorul stang ma durea groaznic. Ma prinde de brat si ma intreaba de ce nu-i vorbesc. Ma retrag rapid si incep sa alerg fortandu-mi piciorul. Nu vreau sa am contact cu el. Nu stiu cine e , insa nu vreau sa aflu! Imi pare cunoscut si tot ce am facut eu pana acum a fost sa urmaresc familia Uchiha , deci poate fi unul dintrei ei.
Ma opresc sa imi trag rasuflarea in fata usii liceului. Liceul asta e gigantic! Intru aratandu-i carnetul bodyguardului si ma indrept spre clasa la care aveam ora. Aceeasi colegi obisnuiti , aceeasi ore plictisitoare cu fiecare zi care treacea. Invatam ceva ce nu ma va ajuta niciodata. Invatam ceva ce eu deja stiam sau nu imi pasa. Invatam , mai pe scurt , pentru note.
Sincer , sa invat acasa era mult mai amuzant si mai lejer. Nu trebuia sa ma deplasez , nu trebuia sa fac temele , nu trebuia sa invat mult , pentru ca nu ma asculta nimeni.
Ma asez in banca din spatele clasei si imi scot cartile de romana si penarul. Pana vine doamna , care intarzie deobicei cate 15 minute , o sa fac pe mine! Mai erau doua minute pana se suna de intrare , asa ca m-am grabit sa ma duc pana la baie.
-Te grabesti undeva? Stii ca mai e putin si incepe prima ora , nu?imi zice un bodyguard.
-Da domne , stiu! Crezi ca eu nu am ceas la mana? Fac pe mine!
Plec lasandu-l cu ochi in soare si ma grabesc spre baie. Cateodata , oamenii astia isi iau munca prea in serios! Bine ca nu imi pune catuse si ma conduce el la baie! Merg si simt prezenta cuiva. Privesc peste umar , dar umbra dispare si tot odata cu ea si persoana. Intru in baie.
Dupa ce ies din cabina de WC , ma uit in oglinda si ma spal pe maini. Imi vad mama plangand , plina de sange cu hainele rupte si rosiatice. Ma frec din nou la ochi , dar imaginea nu dispare. Ce se intampla cu mine?! Ma intorc , dar nu era nimeni. Ma spal pe fata , apoi cand imi ridic privirea , in oglinda era baiatul din familia Uchiha. Ce cauta…
-Stii ca aici e baia fetelor , nu? Sau esti fata si nu mi-am dat eu seama?spune eu incepand sa rad.
-Foarte hazliu. Voiam sa vad cum te simti , avand in vedere ca eu sunt un Uchiha si abia ce ai gandit asta despre mine…
-Uite , ciudatule…intarzii si nu vreau asta! Eu plec.
Ma intorc nepasatoare si plec grabita spre clasa. Itachi. Imi amintesc de el. Cand i-am omorat tatal , imi zicea ca se va razbuna si ca imi va parea rau ca i-am distrus viata. Stiam eu! Desii mi se parea ca nu vrea sa imi faca rau , nu se stie ce se ascunde sub un chip de ingeras. Ca tot venind vorba , eu sunt un ingeras.
Intru in clasa si toate privirile sunt atintite asupra mea. Profesoara era la catedra , suparata , batand cu piciorul in podea spune:
-Domnisoara Haruno , ti-ai pregatit lectia? Ca presupun ca de aceea ai tupeu sa intrii neinvitata in clasa si la ora asta! Hai ramai aici in fata sa ne spui cate ceva despre lectia trecuta , ca eu nu mai tin minte ce am predat.
-Aveti cumva mintea scurta?intreb eu fara pic de respect.
O , frate! De ce am spus asta?! Eu , aia mai tupeista. Nu stiu ce se intampla cu mine! Vad lucruri ingrozitoare , spun numai tampenii! Sa fie oare de la menstruatie?
Profesoara ma trimite in banca cu nota 2 in catalog. Dupa ce preda ceva plictisitor ca deobicei , timp in care eu dormeam pe mine , m-am ridicat din banca si m-am dus sa imi cer scuze. Prima oara nu ma baga in seama. Sincer , nici eu nu m-as fi bagat. Am fost mult prea nesimtita , ca sa ma pot uita in ochi dansei , dar chiar voiam sa ma ierte.
-Nu stiu ce se intampla cu tine , Sakura! Erai o persoana asa de buna inainte , iar acum esti altfel! Serios. Inteleg ca ti-au decedat parntii si treci prin momente grele , dar a trecut fix un an de atunci , asa ca uita! Incearca sa fi atenta. Sakura? Esti cu mine…? Daca esti suparata din cauza notei , nu ti-am trecut decat o simpla data. Te iert. Sakura?
Un an? Nu! A trecut un an…
*Va urma*
Poze:
si
Localizare
acebook
Nr. mesaje
Reputatie
Hobby-uri
Stare de spirit
Subiect: *The power of Pentagram* 
Dum 21 Sept 2014, 17:10
si 
