Aburii din cafea !

Acest one shot trebuia sa fie un fic , autorul fiind tot eu , dar nu am mai avut inspiratie si timp , deoarece am mai multe ficuri . Totusi , sper sa va placa .

Aburii din cafea

Capitolul 1

Sasuke's point of view.

Sange . Urlete . Orori
Aceste lucruri imi devinesc mie viata . Ma simt ca un cutit infipt in inima fragila a unei blande domnisoare . Sufar dar , nimeni nu ma intelege , tip si plang , dar nimeni nu ma vede sau aude . Inima sta inchisa , intr-un intuneric cumplit numit , singuratate . Mi-am pierdut sufletul si viata care acum sunt doar niste fantasme ale trecutului . Si simt cum incet , incet sangele clocoteste in mine , iar inima se stinge pe zi ce trece . Traiesc din amintiri , vise si sperante , atat mai am ! Am fost blestemat sa am o viata intunecata . Tot ce stiu este ca "diavolul " reprezinta tot ce e mai bun in mine . Este alinarea sufletului meu de mult apus .

Arma alba sta agatata de mana mea ranita si plina de sange . Privesc trupul neinsufletit al barbatului ce acum cateva minute , cerea indurare . Patetic ! Omul acesta este cel mai mare dusman al meu sau mai bine spus "era " . Parul mi se lipise de fata intr-un mod jenant si abia asteptam sa fac un dus lung si relaxant , care sa imi potoleasca dorinta de a vedea sange in fata ochilor . Pe peretii zugraviti in culori deprimante era sangele nenorocitului asta de om care mi-a luat prietenul . Lacrimile isi fac aparitia in colturile ochilor, si cu greu ma abtin sa le retin acolo. Stiu sigur ca nu si-ar dori sa plang, ci sa trec mai departe, insa nu pot. Ceva nu ma lasa, iar acel ceva este un sentiment pe care nu l-am mai cunoscut, si abia acum imi dau seama de puterea si de influenta ce cad pe umerii sai, urmand sa mi le transmita mie. Un singur cuvant imi trece prin minte, iar acela este intitulat simplu si complex, “razbunare”.

- Dobitocule , te-am razbunat in sfarsit !

In cuvinte se simtea marea durere ce o port . Mi-a luat singurul lucru la care tineam cu adevarat , prietenul meu . Ma simt ca ultimul om de pe Pamant si nici acum nu-mi dau seama de gravitatea faptelor mele . L-am dezamagit , nu am fost destul de puternic incat sa-l apar , este vina mea . Cum ar putea sa ma ierte? Nici macar eu nu m-as ierta . Alung aceste ganduri sumbre , iar corpul meu incepe sa se deplaseze catre cadavrul ce sta in pozitie verticala cu fata catre geamul transparent , agatat de funia aspra si maronie . Un zambet diabolic imi apare pe chip la vederea cadavrului . Dezleg funia privindu-l cu dezgust pe nenorocitul asta care nici titlul de " vierme" nu si-l merita . Mi-a omorat " fratele " la care tineam atat de mult . Era si inca este unicul om in viata ce mi-a ranit orgoliul si a facut din mine o alta persoana . Din cauza acestu-i gandac plang si sunt cea ce sunt . Corpul barbatului cade zgomotos la pamant , eu luandu-l de camasa si tarandu-l pana la un sac negru netrasparent . Ochii mei obositi privesc chipu-i plin de zgarieturi facute de cutitul meu . Un sentiment de satisfactie ma cuprinde la vederea vederea unor accesorii din zona capului numite gloante . " Un paria bun de nimic " spun in sinea mea in timp ce faceam ultimele retusari la sac .

Inchid sacul , il iau in spate , ma indrept spre usa deschizand-o apoi o iau la goana pe scarile din lemn putred ce scartaiau la atingerea suprafetei . Sacul era destul de greu , dar nu din cauza ca eram incapabil sa-l tin ci pentru ca am rani adanci pe tot corpul si arcada sparta , pe fata prelingandu-se un firisor de sange proaspat . Matahalele lui Suzuki au avut grija sa nu scap nevatamat . Plictisit de monotonia ce inconjoara cladirea incep sa alerg si mai tare pe scari , intr-un final ajugand la receptie . Aici este echipa mea care la vederea persoanei mele incep sa zambeasca si sa tipe la mine ca au fost ingrijorati . Ii privesc cu subinteles acestia intelegand si luadu-mi sacul din spate, eu cazand secerat la pamant . Sai si Itachi , fratele meu , vin la mine ingrijorati si ma intreaba daca sunt bine . Eu ma enervez repede si le dau un raspuns pe intelesul lor " - Nu stiu . Oare sunt ranit daca am picat ca un bolovan la pamant , baby ? " . Acestia se uita ca idiotii la mine dandu-si seama de intrebarea lor tampita . Duc mana dreapta la bratul stang tinandu-ma cu putere de rana deschisa si adanca . Durerea se intensifica , inchid ochii , iar apoi nu mai vad nimic auzind doar strigatele prietenilor mei .

******

Deschid ochii dand de tavanul camerei mele . Incerc sa ma ridic , dar pic , durerea nevrand sa ma lase . Pieptul bine lucrat este acoperit cu bandaje ieftine, patate de sange, . Privesc in jur si dau de chipurile baietilor mei , dorm . Nu imi vine sa vred ca au stat aici toata noaptea . Sunt cei mai extraordinari prieteni ,pe care orice adolescent de 17 ani doresc sa-i aiba , dar imi lipseste my best friend . Trist , privesc o poza de pe biroul meu plin de caiete si carti , eram eu si el . Un sentiment de nostalgie incepe sa isi faca simtita prezenta in mintea mea , si in fiecare particica a corpului meu . Pe atunci nici nu imi imaginam ca va ajunge cel mai bun prieten . Noi 2 am fost rivali inca de la 7 ani cauza fiind ca eu il credeam un bofon fara minte , iar el fiind gelos pe mine , eu eram bun la toate . Mi-a spus acum un an ca eu sunt motivul pentru care a intrat in F.B.I , ca eu sunt telul lui . Imi e dor de acele vremuri in care eram doar un pustan de 12 ani , arogant si fara probleme . Pufnesc si imi dau seama ca nu am toata tigla pe casa . Ma ridic incet din pat , iau poza si merg pe balcon . Ridic privirea spre cer si incep sa spun in soapta .

- Daca esti acolo undeva sa stii ca imi lipsesti foarte mult , Naruto !

Capitolul 2

" Sufletul intodeauna va avea nevoie de cineva care nu mai este printre noi , dar o raza de soare poate sa scimbe acest lucru "

Sasuke's point of view.

Oftez sonor . Oare el ma aude ? Ma poate ierta pentru ce am facut ? Parca il vad stand in spatele meu , cu bratele incrucisate , semn ca este dezamagit . Imi place sa vorbesc cu el stiind de acolo ma va ajuta . De ce te-ai dus prietene ? Aceasta intrebare nu imi da pace de cate ori ma gandesc la el . Amintirea lui , doar atat mi-a mai ramas si nu il voi uita niciodata . Vorbele lui " Nu esti singur " urmate de zambetul sau cald ma fac si acum sa zambesc si sa calc lumea asta rea in picioare . Datorita lui sunt in viata si nu undeva pe un norisor alba privind pamantul . A ales moartea in schimbul vietii mele , a prietenului sau . M-ai bine mor eu decat sa moara el , dar acum este prea tarziu si din cauza asta nu pot dormi noptile . Gandul ca el ma dispretuieste ma face sa-mi doresc singur moartea . M-a consierat un frate . El nu avea familie ! Eu si acea pitica roz eram familia lui .

Las gandurile , amintirile si incep sa ma deplasez spre usa din sticla a a balconului . Trag de usa , iar ochii dau de intunericul ce-mi cuprinde camera . Pare atat de sumbru incat tie frica si sa intrii , dar mie imi place intunericul si linistea . Cercetez camera observand ca am fot lasat in singuratatea-mi macabra . Ma asez in pat , iau leptopul si intru pe Google in cautare de melodii . Vreau ca inainte sa vina baietii sa-mi descarc cateva melodii de la Red , sau Skillet , ca sa nu ma plictiesesc ascultandu-le glumele si sa nu mor de plictiseala ascultandu-le hip-hop-ul . Nu ca este un gen de muzica urat , dar nu sunt intr-o dispozitie foarte buna . Sunt foarte deprimat si trist chiar daca Naruto este mort de aproape 2 ani . Inca nu mi-am revenit complet si nici nu cred ca imi voi reveni vreodata. Doua melodii foarte bune imi atrag atentia acestea fiind " Not Alone " si " Let It Burn " de la Red . Pana la urma le-am descarcat dupa care urma se le descarc in Mp3 . Ma indrept incet spre dulap , scot de acolo niste haine , apoi nici in 5 minute sunt gata . Parul mi l-am lasat putin ciufulit deoarece niciodata nu sta cum vreau eu . Cred ca detin cel mai idiot par din lume . Imi iau telefonul , Mp3 si castile apoi bobor jos cu mare grija . De cum am iesit pe usa , aud tipetele lui Sai care ma striga . Foarte nervos ii spun brunetului ca vin imediat , iar acesta face liniste lasandu-ma in pace . Ajung si eu la parter , dar nu pot sta nici cinci minute in liniste ca tampitul de Sai trebuie sa sara pe mine .

Acesta ma ia de tricou si incepe sa alerge cu mine pana in sufragerie . Deschid ochii , care pana acum erau inchisi, si pleaca lasandu-ma singur . Raman mut la vederea persoanei din fata mea . Simt cum se apropie de mine si ma cuprinde intr-o imbratisare calda de care am cu adevarat nevoie . Nu-mi vine sa cred ca s-a intors dupa atatia ani in care am cautat-o cu disperare . Se desprinde dini mbratisare schitand un zambet sincer . O analizam atent , dandu-mi seama , ca fetita a crescut , atat fizic , cat si pshihic . Ochii ei exprimau atat de multa acuratete si dragoste , exact ca un copil . Ma uimeste tot mai mult fata asta in ciuda celor 5 ani de cand nu am mai auzit nimic unul de altul . " Multumesc , Naruto " spun in gandu-l meu foarte fericit sa o am pe cea mai buna prietena , din nou , in viata mea . Imi era , intr-un fel ciudat , dor de ea . Ma face intodeauna sa zambesc si sa rad , fie ca vreau sau nu . Are ceva special , ceva ce nu arata la toata lumea . Totusi , s-a schimat foarte mult , pare mai sigura pe ea , puternica . Un vechi proverb imi trece prin minte " Lupul isi schimba parul , dar naravul ba " acum mai ramne de vazut sa vad daca este tot acea copila de odinioara ..

- Sakura .....

- Tovarase , nu-mi vine sa cred cat de mult te-ai schimbat ! spune sarindu-mi in brate cum o facea mereu

Zambesc , zambesc pentru prima data in ultimul timp din inima . Se pare ca nu a uita de " tovarasul " ei din copilarie . Pacat ca " fratele " meu nu este aici sa o vada , stiu ca s-ar fi bucurat foarte mult . Oare stie ca Naruto nu mai este ? Oare cum v-a rectiona ? Mie unul imi este si asa destul de greu traind doar cu amintirea lui , dar Sakura va fi distrusa . Nici nu vreau sa ma gandesc cum se va simtii cand va afla ca a murit . Acum am ramas doar noi doi plangandu-l pe cel de al treilea . O lacrima plina de tristete se asaza ,fara voia mea, pe chipul meu trist , dar o sterg repede ca sa nu o vada Sakura . Ne asezam pe canapea eu punandu-mi castile in urechi si ascultand melodii de la Red . Vad ca si ea isi scoate telefonul si incepe sa asculte o melodie rock . Ah ..... se pare ca avem un lucru in comun pana acum . Oare sa-i spun ? Ce ar trebui sa fac ? Vreau sa spun , dar inima nu ma lasa . Firar al naibii de inima ! Imi scot castile , apoi incerc sa-i atrag atentia . Acesta , fericita, se intoarce , intristandu-se la vederea mea . Sakura ma intreaba cu un glas dulce de ce sunt trist , eu stand ca un prost . Reusesc sa o iau in brate , incepand sa plang , amintindu-mi de Naruto . Ma strange cu caldura in brate , in timp ce plangeam udandu-i firele de par .

- Sakura , prietenul nostru a murit !

Oficial sunt un tampit . Ma urasc !

M-a privit interogativ . Avea un zambet ingenuu pe chip , iar ochii robusti , se sileau sa perceapa cuvintele de mai devreme . Se desprinde din bratele mele , apoi pleca capul usor . Scruta canapeaua ciocolatie si intepa cu unghile , tapiteria fina a acesteia . . Pesemne , in mintea ei incerca sa nege , sa se minta singura , doar pentru a elauda adevarul . Am admonestat ca asa va fi , dar nu imi credeam ochilor ca va fi asa de dureros . Aidoma ei , am simtit si eu la vestea morti baiatului , am avut impresia ca lumea mi se naruie , ca tot ce am crezut , am simtit si am trait , a fost doar o minciuna . Am simtit ca lumea este doar o minciuna . Acum toate astea s-au dus . Simteam ca va fi altfel ............trebuia sa fie altfel .Voi zambi in continoare , iar zambetul meu v-a spune " Sunt bine , multumesc ". Credeam cu inversunare ca ceva se va schimba .
O simteam cum ma pironia cu privirea si am intins mana spre obracul ei , atingandu-i cu buricele degetelor , obrazul . Si-a intors privirea spre geam , avand o privire opaca . Promt o lacrima a cugetat sa cada si scapata pe chipul albicios al tinerei . Nu stiam sigur daca era o alegere potrivita sa-i raspund sau sa plec.Nu existau decat cativa metri distanta de casa unde locuia si puteam scapa usor de ea . Dar , nu o facusem. Eram blocat acolo , nestiind cum sa actionez sau cum sa ma adresez , astfel incat sa-mi ascund emotia din glas . Ochii ei verzi si stralucitori ma priveau atat de curios , ca si cum astepta ceva de la mine . Fie o atingere, fie altceva .

Mi-a prins inchieietura mainii si m-a tras violent spre ea . Privirea trista o trada insa . O gaseam interesanta pe Sakura , la fel cu ii credeam interesante buzele . Mi-am inclestat maxilarul si-am inceputsa-i evit privirea . Inainte , o priveam cu totul altfel , dar in momentul de fata reprezenta un viciu, o slabiciune . Intr-o secunda sa apropiase atat de tare de mine , incat ii puteam simti respiratia pe pielea mea . Dorinta pe care o avea ma nemultumea .
- Vreau sa-l vad........acum!
Avea o ton baritonal , fin . M-am comformat , iar ea si-a insfacat geanta de pe canapea . Am anuntat-o pe mama si pe baieti , printr-o strigare , ca voi fi plecat pentru maxim doua ore , apoi i-am aratat domnisoarei usa . Am condus-o pana in fata masinii mele , din fata casei . I-am deshis portiera , ca un gentalman , eu inconjurand automobilul catre scaunul soferului . Bagand chieia in contact , am pornit . Eram foarte tacuti amandoi , dar si tacerea era un raspuns . Cu coada ochiului m-am uitat la tanara , evident nervoasa . In acest moment se vedea ca nu avea control pe sine si putea asctiona spontan . Am ales sa tac , sa nu spun nimic , desi inca o priveam insitent .
- Te rog , nu-ti mai face griji pentru , voi fi bine . Fii atent la drum !
Imediat mi-am intors privirea si am cotit la stanga , oprind motorul langa doua porti inalte din fier forjat . In dreapta era o placuta din lemn cu numele cimitirului .

Srutam din priviri poarta si placuta si cu un oftat am deschis portiera , tasnind afara . Am fost urmat de Sakura care s-a oprit in dreapta mea . Doar vantul se auzea printre pietrele funerale de toate formele si marimile . Sakura a pasit incet si a impins cu toata forta usile grele , care au facut un scartait enervant .
- Ma duci la el sau ce faci ? zise apoi a luat-o in fata mea citind toate numele gravate pe cruci , in cautarea celui corect . Fiind mai rapid , am ajuns in fata ei , indicandu-i ultimul mormant de pe randul al treilea . A luat-o la fuga catre mormant , ocolindu-le pe celelalte cu foarte mare grija . S-a oprit in fata prietenului nostru si a atins gingas crucea rece .Plangea . O durere amara o cuprinse in momentul revederii . Ajuns in spatele ei , am cuprins-o in brate , strangand-o puternic .
- Oare nu ii este frig acolo ? Este destul de rece afara . Auzindu-i cuvintele , mi-au dat si mie lacrimile . Rozalia , s-a desprins din stransoara mea si a luat din geanta un lampion si o lumanare .
- Sasuke , am vrut sa aprindem asta impreuna , toti trei . Stiam ca lui Naruto ii placeau mult chiestile astea , deci am luat-o in ultimul moment . Chiar daca blondul nu mai este , nu ar fi corect sa o aprindem fara el . Lampioanele japoneze sunt simbolul departirii din trecut . In final , cand pierzi pe cineva, fiecare lumanare , fiecare rugaciune nu v-a schimba faptul ca singurul lucru care ti-a mai ramas , este un gol in viata ta fara persoana care a ocupat acel loc .
Asadar , spunand acele cuvinte , s-a apropiat din nou de mine , incredintandu-mi lumanarea , iar ea a tinut de lampion . Am dat foc la lumanarea din centrul acestuia si i-am dat drumul impreuna.
- Si mie imi este dor de tine , amice !