Nextul....
Propunerea
Sakura: Stăteam pe canapeaua mea roşie si priveam la LCD-ul cu plasma din perete. Purtam o pijama din satin alba foarte fina si frumoasa. Aveam parul făcut in doua codite si o bentiţa alba in el. Îmi plăcea sa trăiesc in acest lux pe care mi-l oferea tata. Aud uşa de la intrare si mă dau rapid jos de pe canapea si sting LCD-ul si mă ascund in biroul tatălui meu, după un fotoliu. Aud o voce cunoscuta si alta total străina mie. Aud uşa deschizându-se de la birou si am privit in geam pentru a vedea cine vine. In camera intra tatăl meu, un bărbat de 40 de ani. Avea parul roşcat, tatei scut si dat pe spate. Ochii verzi, ca smaraldul, erau nervoşi si emanau ura si disperare. Pe fata era tot transpirat si cravata era lărgita. Era urmat de un tip blond si bine făcut. Cine dracu mai era si asta?
- Uzumaki, nu sunt de acord cu aceasta propunere. Banii aceea sunt ai Sakurei si ii v-a folosi pentru o facultatea de avocatura! Tipa tata, facandu-ma sa tresar si sa mă încrunt.
- Gândiţi-va domnule Haruno. Domnul Uchiha vrea datoria plătita mâine, daca nu, el v-a lua de la dumneavoastră ce crede de cuviinţa ca iubiţi mai mult. Aveţi termen sa-mi spuneţi 5 minute, spune blondul, împreunându-si mâinile si le puse pe piept.
- Ce se v-a întâmpla peste 5 minute? Întreba tatăl meu, aşezându-se pe fotoliu.
Uzumaki ridica din umeri si pe chip se aşternu un zâmbet suspect de fals. Cine este acest om? Ce propunere i-a propus tatălui meu? Cine era acest domn’ Uchiha?... Trrrr! Ma ridic fara sa vreau din ascunziş si tata mă privea surprins, dar blondul nu.
- Răspunde-ti, ii sugera bărbatul lui tata si acesta apăsa pe interfon.
- Alo? Aici familia Haruno, Rya la telefon, spuse tati dintr-o suflare.
- Domnule Haruno, sunt Sasuke. V-aţi mai gândit la propunerea mea? Întreba o voce de bărbat joasa, calculata, bajocoritoare si distanta.
- Domnule Uchiha, nici nu şti pe cine am langa mine, spuse blondul luându-mă de mana si apoi mi-o pupa delicat. Domnişoara Sakura Haruno, eu sunt Naruto Uzumaki si sunt avocatul domnului Sasuke Uchiha, este domnul cu care vorbeşte tatăl tău acum, se prezenta blondul. Deci Naruto îl chema…
- Domnişoara Haruno. Eşti cu adevărat frumoasa, dar nu prea îmi place ce prietene ai, spuse Sasuke.
- Ma rog, unde in puii mei şti ca sunt frumoasa si ce prietene am? Eu nu te-am văzut in viata mea si ce dracu ai cu mine? Îl întreb nervoasa, smucindu-mi mana din cea a lui Naruto.
- Mi-ar plăcea sa mi-o spui in fata, când o sa ne întâlnim si asta se v-a întâmpla destul de curând. Ce zici de mâine? Ma întreba vocea si eu mi-am dat seama ca vrea doar un lucru: sa se futa cu mine.
- In visele tale, Sasuke. Eu nu sunt (iertati-ma nu stiu ce vorbesc) nimănui, spun si ies din camera.
Ce tupeist mai era acest Uchiha. Cam multe isi permite, dar puteam pune pariu, ca era mereu după curul lui mami si a lui tati. Intru in camera mea si mă trântesc pe pat, cu fata scufundându-se in perna moale. De ce aveam senzaţia stranie, ca îl voi vedea mâine? Ma ridic din pat, ies pe balcon si aprind o ţigara. Trăgeam cu lăcomie din ea, găsind alinare si calmare. Privesc cerul si oftez resemnata. Trebuia sa mă fac avocata, cum vrea tati, ca astfel adio lux. De ce a trebuit sa spun „da” înainte sa aflu unde aveam sa merg la facultate…
Sasuke: Stăteam in biroul meu de acasă. Încăperea era mare si curata. Pe jos aveam laminate si străluceau in lumina soarelui din Papua Noua Guinee. Eram in fata laptop-ului de culoare albastra si căutam nişte melodii pentru mine. Langa mine se afla un pahar de vin roşu ca sângele. Telefonul era dat pe speaker si auzeam tot ce vorbeau Naruto si Rya. Se certau ca idioţi si ţipau ca femeile in târg. Singura faza plăcuta a fost, când i-am auzit vocea puştoaicei lui Rya, Sakura. Fata aia era o papusa de fiinţa, dar tot v-a fi animalul meu de companie.
- Rya! Tip si se lasă liniştea in camera respectiva. Mâine i-aţi adio de la şotie si fiica, ca ele vor fi ale mele si vei pleca din lumea asta, spun nervos si închid telefonul.
I-au paharul si vreau sa beau din el, dar mi se pare ca si vinul numai avea nici un gust. Arunc paharul intr-un perete, improscandu-l si spărgând paharul. Pe uşa intra o femeie de 40 de ani, cu parul cărunt si cu ochii căprui-catifelaţi. Purta un tricou si o fusta pana jos si in fata un sort. Era speriata pentru viata mea. Ma vede nervos si se da la o parte. Trec pe langa ea si mă duc in curtea mare de la casa mea. Ma aşez pe un şezlong si privesc piscina in forma de inima. Ma duc la marginea ei si îmi privesc reflexia in apa. Purtam o camasa alba pusa neglijent pe mine si descheiata aproape la toţi nasturi. Pantaloni erau pe talie si mi se vedeau boxeri roşi. Eram un pic ciufulit. La ce trebuia sa mă aştept, când sunt in Papua Noua Guinee. Aud o melodie cunoscuta, reggeton. Scot din mobilul din spate, un Samsung Omnia si vad ca mă apela Naruto.
- Alo, spun plictisit, in timp ce iau un pahar de limonada, pe care mi-l aduce Dominica – menajera si servitoarea mea – pe tava de argint.
- Sasuke, Rya a refuzat sa le dea de buna voie pe fete si a ameninţat ca mâine se duce la politie si te denunţa, mă informa blondul, stricându-mi pofta de limonada.
- Bine, pregăteşte-mi doua maşini negre cu numere false si apoi un avion cu combustibil, sa spunem pana la mine, Papua Noua Guinee. Aceste lucruri le dai in primire lui Boris, spun eu si închid mobilul.
Formez un alt număr si aştept sa sune. După puţin timp îmi răspunse o voce de bărbat groasa si răguşita.
- Boris tata, aici seful tău, Sasuke, spun si torn in piscina limonada.
- Ordonaţi, spuse vocea prompta si tare, facandu-ma sa-mi îndepărtez mobilul de ureche si sa-l înjur in gând.
- Boris, vei lua doua maşini si cu ele te duci la vila familiei Haruno si iei in prima maşina pe fiica si şotia lui Rya Haruno si in a doua pe el. Tu te urci in prima maşina si mă vei suna sa vorbesc cu fata. Mergeţi la aeroport si înainte sa-i urci in avion, ii adormi si ii aduci aici. Ai inteles sau trebuie sa-ti spun mai explicit? Îl întreb, ca ştiam ca era bătut cu leuca in cap.
- Ma duc cu doua maşini la Haruno, ii luam pe toţi trei si in prima maşina, mama si fata si in a doua tata. Ii adormim si ii urcam in avion, apoi venim aici. Aşa aţi spus sefule? Ma întreba.
- Da, si închid. Ma mir ca ai inteles de data asta, spun in timp ce priveam mobilul.
Dau telefonul Dominicei si sar in piscina, numai puteam de cald…
Răpirea si întâlnirea
Sakura: Aud zgomot venind de jos din sufragerie si ţipete. Ma ridic din pat si mă uit la ceas. Era 1 noaptea. Deschid uşa si ies din camera. Doua braţe venoase, mă apuca de mijloc si mă sălta in sus. Încep sa mă zbat, sa tip si sa-l lovesc cu pumni si sa dau din picioare, dar degeaba. Ma duce jos si vad, ca si părinţi mei sunt prinşi. In sufragerie erau sase maemute. Trei ne ţineau si alţi trei erau de ornament. Unul dintre cei liber, deschise uşa si ne trase afara, unde ne aşteptau doua Mercedesuri cu numere false. Ma urcară intr-un Mercedes si pe mama langa mine. Un roşcat se puse pe bancheta din spate si scoase un Nokia vechi si forma un număr.
- Sefu’ este langa mine, spuse roşcatul si îmi puse mobilul la ureche.
- Salut Sakura, draga mea, îmi spuse un glas de bărbat cunoscut, dar străin, ca era cald, glumeţ si dulce.
- Cine eşti si de unde îmi şti numele? Îl întreb curioasa si temătoare.
- Ai sa vezi cine sunt, cat de curând scumpo si o sa petrecem mult timp împreuna…
- Ce te face sa crezi ca voi accepta sa petrec timpul cu tine? Îl întreb furioasa, întrerupându-l.
- Nu vei avea de ales si poate… se v-a ajunge la ceva mai mult decât la o prietenie… o relaţie serioasa… sper ca mă înţelegi la ce mă refer.
- Nu mă voi
Intervenit de Crystal: Fara cuvinte din astea! cu tine, nici daca ai fi ultimul bărbat de pe planeta si v-a trebui sa-mi schimb roata de la maşina. Du-te
Intervenit de Crystal: Fara cuvinte din astea! in Iad, tip ca apucata la mobil si îmi venea sa-l ucid prin telefon.
Acesta începu sa rada, parca din toata inima si îmi spuse, daca am curaj sa i-o spun in fata si închise. Privesc la mama mea, care plângea cu lacrimi mari. Ochii ei violeţi erau speriaţi de moarte. Avea parul roz, ca al meu, lung pana la fund, ciufulit. Deodată vad ca am ajuns la aeroport si fata îmi fusese acoperita de o batista si adorm…
Sasuke: Aud zgomot venind de afara si mă uit pe fereastra holului de la etaj. Boris o ducea pe Sakura de mijloc in casa si aceasta se zbătea si tipa. O sa fie un spectacol mortal cu pisicuţa asta. Cobor scările acoperite cu laminate, dar silenţios, ca sa nu mă audă. Ma opresc, ramanand in un pic cu chipul in umbra si o priveam pe rozalie. Tânăra se uita in toate partile in sufrageria spaţioasa, decorata cu gust in stil aristocratic, cu tema din Renaştere. Cu fotolii comode si canapele la fel si in mijloc un covor persan, moale si frumos.
- Laşule! Ieşi afara! Acum eşti las, dar la telefon eşti tare in pantaloni! Tipa fata si apoi începu sa tuseasca arătând ca fuma, mai ceva ca locomotiva.
- De unde şti ca sunt tare in pantaloni? M-ai încercat si eu nu ştiu? O întreb in bajocora si cobor treptele leneş si calm.
Ochii ei îmi cercetau ţinuta. Eram la bustul gol, expunându-mi muşchi, care se contractau la fiecare mişcare pe care o făceam si o pereche de jeansi largi albaştri si toţi rupţi prin genunchi. In picioare aveam nişte şlapi de plaja. La gat purtam un pandantiv in forma de stea cu sase colturi din argint, pe o sfoara neagra. Zâmbesc amuzat, ca ramase cu gura căscata.
- Acum, spune-mi tot ce ai spus când am vorbit la telefon, spun si oprindu-mă in fata ei si închizându-i gura cu degetul, împingându-i in sus maxilarul.
- Tu… tu… tu eşti Sasuke Uchiha? Ma întreba cu uimire si eu dau afirmativ din cap.
O chem pe Dominica si ii spun sa ne aducă cate o Cola cu cuburi de gheata, apoi am invitat-o pe terasa, care era in curte, deasupra falezei, care se întindea cat vedeai cu ochii. Terasa era făcuta din lemn si aveam doua fotolii din piele albe si o canapea intre ele. In mijlocul lor, protejata se afla o masuta din sticla. Femeia puse acolo Cola in pahare de cristal si se apleca uşor in fata mea si apoi pleca. O invit pe fata sa ia loc, si aceasta se aşeza pe fotoliu, picior peste picior si ochii ei, mă cercetau ca la raze X. Iau un pahar si sorb uşor sucul negru si dulce.
- Nu-ti place sucul? O întreb, ridicând o sprânceana, fiindcă nu se atinse de băutura.
- Unde suntem? Unde-i mama? Unde-i tata? De ce m-ai răpit? Ma întreba, privindu-mă suspicios.
- Unde suntem? Suntem in Papua Noua Guinee. Unde-i mama? In Noua Zeelanda la casa de curve. Unde-i tata? Boris l-a aranjat, aruncându-l din avion. De ce te-am răpit? Nu poate fi numit răpire. Mi-am luat ceva ce îmi aparţine. Vezi tu micuţa domnişoara, îmi aparti spun in timp ce m-am ridicat de pe fotoliu si am început sa mă plimb in jurul ei, cu mâinile in buzunar.
- Fi mai explicit, îmi ceru rozalia.
- Pai, tatăl tău a împrumutat de la mine acum un an, un milion de yeni si eu i-am dat banii, cu condiţia, peste sase luni sa ii am cu un obiect la care tine cel mai mult. El a dispărut din Nagasaki si eu l-am căutat, iar când aproape mi-am pierdut speranţa, ghici peste cine am dat. Tatăl tău. El nu a vrut sa îmi dea datoria si aşa i-am propus. In schimbului banilor, sa mi te dea mie, dar el nu a acceptat si s-a ajuns la acest lucru. Deci scumpo tu eşti animalul meu de casa si un lucru sa-ti intre bine in cap. Cu mine, tu te vei imbraca foarte sexy si tot timpul vei fi aranjata si vei avea tot ce-ti doreşti, dar un singur lucru am pretenţia de la tine, am spus, trăgând-o in braţele mele.
- Si care ar fi acel lucru pe care mi-l ceri? Ma întreba, încercând sa iasă din strânsoarea mea.
- Sa-mi satisfaci orice dorinţa pe care o vreau si aici nu este vorba numai de (iertati-ma nu stiu ce vorbesc), ii şoptesc in ureche si o muşc de gat, destul de tare, sa-i las o urma roşie pe pielea cam alba.
- Animalule! Tipa si vrea sa alerge spre faleza, dar glasul meu a oprit-o.
- Te duci fara mine pe faleza, oameni mei te impusca direct in cap. Ai voie sa mergi ne însoţita de mine, peste tot in casa, si in jurul casii, dar nu pe faleza, plaja si in fata casii. Sorry Sakura, dar tatăl tău ti-a făcut destinul.
Aceasta mă înjura si îmi arata semnul păcii. Încep sa rad si intru in casa, dar ii spun Dominicei sa-l suna pe Jeremy si mâine sa-mi rezerve întregul magazin al sau de trei păduchi, ca mergem la cumpărături si ii las vorba sa aibă grija de fata asta cu capul, ca astfel îl pierde. Iau din mana menajerei un tricou, pe care îl iau pe mine si ies din casa. Ma urc intr-un Lotec Sirius, argintiu si pornesc spre Port Moresby – capitala insulei. In maşina cânta o melodie reggeton, genul meu de muzica preferat…
Ca-n puşcărie sau nu…
Sakura: Stăteam pe marginea piscinei si priveam apa albastra din bazin. Ochii mei erau scăldaţi in lacrimi, care picurau in apa. Cine dracu se crede acest idiot sa-mi controleze viata? După puţin timp mă ridic de pe margine si mă duc pe terasa si iau paharul cu Cola si beau sucul dintr-o înghiţitura. Îl scuip pe jos, fiindcă era cald. Ma îndrept spre casa, cu paharul in mana si mă uit prin pre jur. Pe acoperiş vad strălucind ceva.
- Daca Sasuke a spus ca sunt încercuita de oameni lui si daca plec undeva nefiind însoţita de el, voi fi împuşcata. Ufff! Oare îmi v-a da un alt pahar de suc? Ma întreb eu pe mine si intru in vila.
Îl strig pe brunet, dar nu-s făcu apariţia. Ma pun pe canapeaua din sufragerie si îmi strâng picioarele la piept si încep sa plâng. Aud paşi in camera si spre mine, veni servitoarea si îngenunche in fata mea. Ma mângâie pe cap, apoi îmi şterse lacrimile cu o batista, apoi mă imbratisa. După ce m-am potolit, se îndepărta de mine si îmi spuse, ca sunt obosita si mai bine, m-ar duce in camera sa dorm. Vreau sa protestez, dar daca mă gândesc mai bine, mi-ar prinde un somn, mai ales ca se lăsa seara.
Urcam pe trepte si când am ajuns la etaj, deschise o uşa si mă pofti in ea. Camera avea pereţi albi si pe jos laminate albe. Patul, o oglinda si dulapul se aflau pe o platforma si jos se aflau o canapea de piele alba si pe peretele din fata canapelei se afla un LCD mare si sub el se afla un D.V.D. si telecomenzile. Ma urc pe platforma si vad, ca pe jos era lemn alunecos si alb si de la pat si pana la trepte era un covor maro din plus si moale. Ma aşez pe patul cu aşternuturi albe si cu perine maronii si simt cum mă invita sa dorm in el. Era moale si confortabil. Îmi mai arunc ochii prin camera si vad, ca era decorata pentru băieţi…
- Cine doarme aici? O întreb pe Dominica – aşa am inteles ca o cheamă.
- Domnişorul Sasuke si mi-a spus, ca dumneavoastră dormiţi cu el, îmi spuse femeia, privindu-mă blând.
- Unde-i Sasuke acum? O întreb din nou, coborând de pe platforma si mă duc sa privesc d.v.d.-urile din dulăpiorul care îl avea sub televizor.
- A plecat in oraş cu treaba, dar se v-a întoarce la noapte. Daca vreţi sa va schimbaţi sa dormiţi, puteţi folosi o camasa de a domnişorului. Baia este langa camera aceasta, in dreapta cu ieşi. Daca mai doriţi ceva mă strigaţi si vin, mai spuse si pleca, după ce se inclina uşor.
Cred ca nu mi-ar strica o baie. Ma duc la dulap si dau uşile intr-o parte si alta si privesc garderoba bărbatului. Avea de la maiouri de toate culorile – cu excepţia rozului, galbenului tipator si portocaliu – la plover, dar pantaloni erau de stofa sau blugi sau jeansi si abia o pereche sau doua de pantaloni de trening. Iau o camasa alba, larga si lunga, de pe umeraş. Ies din camera si deschid uşa, care mi-o indica femeia. Raman uimita. Baia era toata pusa cu faianţa maronie si cada cu jacuzzy.
Ma simţeam ciudat in acesta casa total străina mie. Sentimentul era unul de singurătate, dar si de frica. Oftez si îmi dau jos pijamaua si am lăsat sa mi se vadă corpul meu la vedere. Aveam forme bine-conturate, cu sâni mari si moi si cu cur bombat. Dau drumul la apa si mă uit pe la geluri de dus si la samponuri. Aleg un şampon si un gel de dus. Intru in apa si pun gel făcând spuma si mirosea a vanilie. După ce se umplu cada, am început sa mă bălăcesc uşor. Îmi dau cu şampon prin par si simt o uşoara mireasma de crin si apoi îmi dau seama, ca şamponul mirosea aşa. După ce mă spăl si ies din vana, mă şterg pe corp si îmi iau pe mine camasa si arunc pijamaua intr-un colt.
Ma duc înapoi in camera si pun un d.v.d. si încep sa mă uit la un film horror, ca erau singurele filme pe care le avea. Stăteam pe canapea si încerc sa par indiferenta, dar tremuram de frica filmului…
Sasuke: Pe la 12 noaptea am ajuns si eu acasă. Cobor din maşina si intru in vila. Era întuneric înăuntru si nişte zgomote de ţipete si râsete nebune, care se auzeau de la etaj. O chem pe Dominica si o întreb ce-i cu zgomotul de la etaj si ea mă informa, ca Sakura se uita la un film de groaza, in camera mea. O rog sa-mi pună intr-un pahar coniac cu gheata si sa mi-l duca in birou. Aproba din cap si pleca in bucătărie. Urc scările si deschid uşa de la camera mea. Rozalia dormea pe canapea si televizorul mergea singur. Ii iau telecomanda din mana si opresc D.V.D.-ul, apoi o iau pe tânăra in braţe, cu grija sa n-o trezesc si o pun pe pat. Vad ca purta o camasa de-a mea si arata destul de sexoasa in ea. Simt „micuţul” cam greu, dar îmi scutur capul, sa-mi alung gândurile incendiare din cap. O acopăr cu un cearşaf alb si apoi mă îndrept spre uşa.
- Nu! Lasă-mă! Tipa tânăra ridicându-se in fund si apoi se căuta la pântece.
- Te simţi bine? O întreb si aprind becul.
- Da… Am visat…
- Urat?
- Nuuuu, frumos… normal ca urat, când te uiţi la filmele tale de groaza. Unborn sau Nenăscutul, un film de groaza rău de tot, tipa la mine, facandu-ma sa izbucnesc in ras.
- Daca ti-e frica de filmele americane, înseamnă ca cele făcute de asiatici sunt catacliste pentru tine, spun razand si apoi o chem pe Dominica si ii spun sa-mi aducă un pahar cu lapte „special”.
Ma duc la fata si mă aşez pe pat si o privesc in ochii verzi. Tremura toata si se vedea, ca nu-i plăceau filmele de groaza. Vreau sa-i şterg lacrimile, dar se feri. Oftez si iau laptele de la femeie si o rog pe Sakura sa bea. Îl bea cu ezitări si in timp ce ea bea, eu o informez, ca de dimineaţa mergem la cumpărături. Deodată rozalia închise ochii si pica in pat. Se pare ca somniferele isi făcuseră efectul. Ies din camera si mă duc in birou.
Ma aşez pe fotoliu si iau paharul si gust din el. Aprind laptopul si pun o melodie arăbeasca care îmi plăcea, fiindcă mi-o cânta mama, când eram mic. Oftez si devin foarte melancolic deodată. Numai aveam pofta de alcool sau de melodie, ci de somn. Opresc muzica si închid laptopul si arunc băutura intr-un ghiveci de flori din birou, ştiind ca se vor usca. Ies din birou si urc sus la etaj. Intru in camera si mă dezbrac, ramanand in boxeri negri. Ma pun in pat langa rozalie si mă întorc cu spatele la ea, pentru a nu-i face ceva in somn. Abia pe la doua dimineaţa, am reuşit sa adorm, pana atunci m-am întors pe o parte sau pe alta. De ce? Fiindcă mirosul de vanilie al corpului tinerei si mirosul de crin din parul ei, îmi punea capac la tot. Abia m-am abţinut sa nu profit de ea in somn.
Ca sa-i numai simt mirosul, m-am culcat pe canapea si am adormit…
______________________________________________Semnatura____________________________________________________
No Music...No Life
deci cred ca am ous 3 paitole dupa ce le termin te poastat pe toate cele puse nu situ cat de repede le pun si pe cele ca sunt inca in "fabrica"
asa ca sa nu va suparatii daca mai asteptati ceve timp mai ales ca fata acea posteaza cam grea lenea asta
Multumesc pentru comuri:X