I

Povestea a început acum 2 ani, cam m-am îndrăgostit pentru prima data. Chiar si acum tânjesc după el si după atingerile lui si şoaptele fara de inteles care mi le zicea la ureche gadilandu-ma cu respiraţia lui rece. Chiar si acum tânjesc sa îmi bag mâinile in parul lui roşu ca lava si după ochii lui verzi-albăstrui in care te pierdeai intr-un abis neţărmurit, sa mi se înmoaie picioarele când mă privea si mă atingea, sa mă fac roşie ca racul când mă săruta, dar asta nu se mai poate acum, pentru ca iubirea pe care am trăit-o nu mai pot sa o trăiesc numai printr-un miracol a lui Dumnezeu, ca el sa se întoarcă acasă.
Pe vremea când nici nu auzisem de el, eram o simpla puştoaica rebela, care credea ca la vârsta de 16 ani le ştia pe toate si ca mama ei era o scorpie nebuna când o tot certa si o bătea la cap, asta numai in cazul in care era acasă, ca mai mereu era plecata prin Manhattan sau Paris sau toata lumea pentru prezentările sale de moda, care pentru mine mi se par puierile si de-a dreptul insuportabile. Când le vad pe mironosiţele alea ca isi mişca funduletul acela pe scena îmi vine sa arunc televizorul pe geam, deci din asta v-aţi dat seama ca mama mea e o mare creatoare de moda, iar tatăl meu a decedat in urma cu 6 ani, îl iubeam ca pe un zeu, cu el râdeam cu el mă înţelegeam, eram prinţesa lu tata, pe langa faptul ca am parul roz mă mai si imbracam in roz. După ce a murit, am căzut intr-o depresie care cu anii s-a accentuat, care a ajuns in culmile ei. Am început sa nu mai vorbesc cu nici un prieten, mai ales ca toţi figure, fiţe încontinuu si copii de bani gata, sa ascult numai muzica rock, electro, minimal si toate astea si sa mă îmbrac in haine băieţoase si mai mult negre decât roz, la şcoala veche unde am stat pana in a 11-a mi se zicea fata emo, asta pana când am fost nevoita sa mă mut din Boston in Londra.
Acolo, tot la o şcoala de fiţe m-am dus, dar copii erau foarte drăguţi si nu se dădea mari cu averile lor si a părinţilor, nu veneau cu maşina sau limuzina personala, veneau cu autobuzul ba chiar pe jos, toţi veneau in uniforma, si cu unii dintre ei m-am împrietenit din prima zi fara a comenta gustul meu vestimentar sau in materie de muzica, mai ales cu cea mai dulce fiinţa de pe pamant, care a devenit si colega mea de banca, Hinata Hyuuga.
- Alo, Sakura...aici pamantul! Spune Hinata
- Da, da, da, spun eu ,da cine e tipul ala? Spun eu arătând spre un roşcat din spatele clasei
- Of, nu si tu...
- Si eu ce? Spun eu cu o oarecare urma de neînţelegere, ce vrea sa zică.
- Ala e Gaara, este tipu` periculos al cartierului, si toate fetele stau pe langa el, daca nu ai observat e din cale afara de frumos si bine-făcut, asta e ambalajul, ca la interior e cel mai arogant tip, si daca îl calci pe coada ai încurcat-o, fie fata fie băiat, iar daca eşti băiat o patesti mai rău si nu prea am auzit eu fete sa se i-a in gura cu el.
Hmm... Hinata are dreptate, era din cale afara de frumos si de bine lucrat, de fiecare data când mă uitam la el mi se pare mai frumos ca niciodată, ochii aia verzi cu o oare care tenta de răutate si mândrie îmi dădeau fiori in tot corpul, iar parul ala roşu ca un amurg de vara mă făcea sa vibrez de energie, fata lui alba ca un fulg de nea părea atât de fragile de parca era făcuta din porţelan, care daca te-ai fi atins de el s-ar fi spart, buzele roşii si conturate mă făceau sa mă gândesc la toate nebuniile, ce mai totul era frumos la el. Nu am realizat ca mă holbez la el ca in ultimul hal, pana când soneria ce-a dulce nu ne-a gâdilat urechile cu sunetul ei binevoitor care aduce libertatea elevilor in pauza.
Toata pauza mi-am petrecut-o holbandu-ma la el,analizandu-i fiecare particica a corpului si minunadu-ma la cat de frumos poate fi un om,era extraterestu?Orice ar fi fost ,imi placea si mi se parea interesant,acum nu il stiu pe interior,daca e un smecher dinasta care zboara din floare in floare,fumeaza si multe alte chestii,neinteresant,dar e prea frumos ca sa iti iei ochii de la el,il exploram ca pe o specie rara de animal nemaivazuta in acesta lume.Acesta vorbea cu colegul sau de banca,un brunet ca parul negru ca smoala si ochii negru ca un abis intunecat ce tinea in brate o blonda cu ochii albatrii ca vazduhul azuriu si parul ca spicul de grau in bataia soarelui puternic de vara.Acesta era vizibil iritat de privirile mele,si incerca sa nu ma bage in seama,pana si Hinata imi facea semne sa nu ma mai uit,iar acesta era langa roscat in bratele unui blond,Naruto daca nu ma insel,cu ochii si parul la fel ca cel al blondei lui Sasuke,iar eu nu o bagam in seama pe bruneta,mai bine zis nici nu o vedeam,eram prea pierduta in visurile mele,pana cand vine Naruto si ma intrerupe nepoliticos din fanteziile mele.
-S-a intamplat ceva?ma intreaba putin raspicat .
-Nu,de s-ar intampla ceva?intreb eu putin indignata .
-Pai...te cam uitai la noi,si am crezut ca s-a intamplat ceva!spune el putin rosind.
-Pai...spun eu putin rosie in obraji .
-Stiu vrei sa iti faci prieteni si ai vrea sa stai cu noi...
-Nu multumesc,o sa ascult muzica!
-Nu vroia sa stea cu noi,se holba la mine!zise o voce groasa si melodioasa,care venea din gura...roscatului...ce,sunt asa transparenta?
Am auzit soneria,pe infundate care ma facu sa ma misc din pozitia aceea in care ramasesem nemiscata de uimire.

Capitolul 2

Ochii mei, verzi, se uitau la fata cea noua. De ce zic noua? Fiindcă nu am văzut-o la începutul anului sau nu am particitat eu la deschideri? Ma deranja faptul, ca in pauza s-a uitat la mine, foarte insistent si acest lucru nu-mi plăcea. Sa se uite cineva insistent la mine. Intra proful cu catalogul sub braţ. Acesta începu sa latre ceva cu radicali si rădăcini pătrate. Îmi deschid caietul in spate si încep sa desenez caricatura profului de mate. Doamne ce iubeam aceea materie, incat când auzeam mate, îmi venea rău.
- Gaara ce crezi despre papusa cea noua? Ma întreba Sasuke, un băiat cu parul brunet, in stil Emo si ochii negri.
- I-a întreab-o pe minunata ta Karin diseară pe la mine? I-o reped brunetului si acesta aproba din cap.
- Dap. Aduc wisky. Auzi, o aduci si rozalie? Insista acesta, cu voce mai tare.
- Unde sa mă aducă? Ne întreba rozalia, care era vizavi de mine, dar cu o banca mai in fata.
- Uchiha, Sabaku si Haruno, in picioare, tipa proful si noi trei ne ridicam in picioare. Aduce-ti-m caietele, mai spuse si le ducem.
Se uita in cel al rozaliei si vede toate exerciţiile, se uita in cel a lui Sasuke, vede doar frânturi din exerciţi si când se uita in al meu: înjurături, pagini rupte, caricaturile lui, versuri reggeton sau poezii porcoase. Se uita la toţi trei si apoi la caietul meu. Spune sa rămânem după ore in detenţie si ca pedeapsa, in timpul detenţiei, trebuie sa o ajutam pe bibliotecara sa aranjeze catile. Aolo! Eu si biblioteca, nu mergem niciodată împreuna. Ne ducem la loc si eu o privesc pe tânăra cu ura. Din cauza ei, am ajuns eu in detenţie.
Restul orei trecu atât de încet, incat proful a modificat timpul. După ce suna de pauza, dau cu pumnul in banca si mă duc la banca fetei, care vroia sa se ridice in picioare si sa plece in pauza. O prind de încheietura mâini si o trag cu fata spre mine.
- Da-mi un motiv, sa nu-ti dau una de iţi aduni dinţi de pe jos, spun eu nervos, privind-o in ochii verzi, ca smaraldele.
- Ce ai cu mine? Auzi nu-i vina mea, ca vorbeşti ore si in plus, cred ca tu nu ai fost intr-o biblioteca in viata ta. Lasă-mă in pace, roşcatule! Tipa la mine si îmi dădu o palma peste fata, apretându-si trei degete pe obrazul meu drept.
Toata clasa a amuţit subit, in timp ce eu, o priveam şocat pe fata. Nimeni nu a îndrăznit sa ridice mana la mine si sa mă lovească, la fete mă refer, iar la băieţi, ii aştepta spitalul. Îmi revin rapid din soc si o împing. Puştoaica pica pe jos si fustiţa mini, vişinie, plisata, se ridica un pic, si am putut vedea culoarea chiloţilor: negri. Si premiera ca purta chiloţi, ca majoritatea fetelor din şcoala erau fara chiloţi. Ridic o sprânceana, apoi mă întorc cu spatele. Ma duc la locul meu si îmi iau geaca mea de trening, neagra cu doua cruci pe umeri si in spate o stea cu sase colturi si intr-un cerc. Îmi iau pachetul de tigari, pe care ii bag in buzunarul pantalonilor de stofa vişinie. Când vreau sa ies din clasa cu Sasuke si Naruto, sa mergem sa fumam, se suna.
- Ce ora avem acum? Întreb neinteresat, in timp ce ies din clasa.
- Cred ca chimie, da, chimie, spuse Naruto, un blond la par, dar si la creier si cu ochii albaştri.
- Wow, cum ai reuşit sa-ti aminteşti ce ora avem? Îl întreba brunetul, făcând mişto de el.
- Fiindcă la aceasta materie am doi de 3, un 4 si un 8 si o tona de absente si profa vine pe coridor, mai spuse si eu mă opresc.
Am făcut stânga împrejur si ne-am îndreptat spre laboratorul de chimie. Intram in clasa si vad, ca trebuie sa stau langa rozalie, ca toate locurile erau ocupat. Perfect. Ma pun in banca si mă dau langa perete, parca ar avea vreo boala, de fapt nu vroiam sa vadă, ca mă joc pe mobil. Ora începu si profa, făcu prezenta.
- Sabaku este? Striga profa, pregătita sa mă pună absent si clasa ii făceau din cap rozaliei sa spună nu. Gaara este? Întreba din nou profa si eu o privesc cu uimire pe fata, care nu ştia ce sa spună, fiindcă era influientata si de colegi, dar si de prezenta mea langa ea.
- Sunt, spun eu, scăpând-o de chinul acela de vinovatie si mă ridic in picioare.
- Ce premiera, Sabaku. Treci la tabla si fa exerciţiul acesta, spuse si scrise pe tabla nişte heroglife.
Super, o sa mai adaug un 3 la colecţia mea, deja frumoasa de note mici. Când ajung la tabla, clasa se umplu de fum greu si înecăcios. Naruto eşti un geniu! Idiotul ala de geniu, a tăiat o minge de ping-pong si a băgat stalion in ea si i-a dat foc. Deschidem ferestrele si ieşim din clasa. Profa ne căuta după fumigene, iar noi trei – eu, Sasuke si Naruto – ne prăpădeam pe noi de ras, mai ales ca i-am înscenat ca Rock Lee – un tocilar – sa fie acuzat ca umbla cu fumigene. Suntem trimişi in clasa si Lee la director. Pe o parte îmi părea rău de tolomac, dar cine are puterea face regulile.
Daca nu m-am prezentat, este vina mea. Ma numesc Sabaku Gaara si am 16 ani. Eu vin din Japonia, si m-am mutat aici in Londra, cea ceţoasa si ploioasa, împreuna cu tatăl meu, un antrenor renumit de wrestling, pe care îl practic si eu si fratele meu mai mare, Sasori. Când am ajuns aici, eram privit ca tipul ciudat si nevorbaret, dar si marele bataus. Mi-am făcut o gaşca de băieţi si eram priviţi cu frica, atât in şcoala, incat si in cartier. Cine mă calca pe beculeţ, avea din start patul rezervat in spital sau direct morga? Ştiu ca una dintre ele. Aveam majoritatea din gaşca cu mine in şcoala, si in clasa cele doua mâini mele drepte: Sasuke Uchiha si Naruto Uzumaki. Amândoi copii de bani-gata, dar nu erau cu fiţe si după curul lui mami si tati. Mereu mă puteam baza pe astia doi, mai ceva ca familia mea. Cu şcoala nici nu-mi băteam capul si viata aşa… Petreceri, fete, (iertati-ma nu stiu ce vorbesc), alcool si tigari. Duceam o viata fara griji, ca nu aveam mama care sa mă piseze la cap – fiindcă m-a parasit când aveam un an si fratele meu, 5 ani – si tatăl meu, petrecea majoritatea timpului la sala sau in afacerile sale, ca pe langa wrestling, conducea o firma de modeling. Deja îmi vine rău, când mă gândesc la modeling…
Intram in clasa si eu mă urc cu fundul pe pervazul geamului si deschid fereastra. Aprind o ţigara si încep sa trag din ea cu lăcomie. Fumam când eram plictisit, furios, stresat si când vroiam sa mă deconectez de lumea din jurul meu. Ma durea fix undeva sau nici acolo ca-i rău, ca nu aveam voie sa fumam in şcoala. După ce termin ţigara, arunc mucul si apoi sar pe podeaua din clasa. In sala era o gălăgie, incat credeam ca era gradina zoo din Africa adusa in şcoala mea. Doi băieţi se jucau de al Doilea Război Mondial, cu creta si buretele, fetele se machiau si se aranjau, iar restul isi găsise rapid ocupaţie. Sasuke si Karin prin cabinele de W.C. de la etajul doi, iar Naruto si Hinata se lingeau in fundul clasei. O vad pe rozalie cum ieşi din clasa si ies si eu după ea.
- Şti ca nu avem voie pe coridoare, in timpul orelor, spun ei, când o ajung din urma si o prind de umăr si o întorc cu fata spre mine.
- Lasă-mă in pace! Tipa la mine fata si aud cum o uşa se deschide.
O apuc de mana si o trag după mine, in baia fetelor de la etajul unu. Intram intr-o cabina si încui cabina. O lipesc de un zid si ii pun mana la gura, sa nu vorbească si sa ne dea de gol. Aud paşi cum intra in baie si se uita in primele trei cabine, apoi pleacă, ca a patra era mereu defecta, sau am scris eu pe uşa, defect si o ţineam mai tot timpul încuiata, ca aici îmi făceam de cap cu Karin sau Ino. Paşi ies din baie si eu, iau mana de pe gura rozaliei, dar simt ceva cleios pe palma.
- Super, m-am mânjit de luciu de buze, spun eu si mă şterg cu hârtia igenica, care era pe acolo.
- Da? Si eu m-am infectat cu prostie acuta de la tine. Lasă-mă sa ies, spuse pe un ton autoritar, enervându-mă un pic.
- Si daca nu vreau? Ce-mi faci? Strigi sau tipi? Şti ce pisicuţa, nu-mi pasa ce lucrează mata sau tactu, dar cu mine nu se vorbeşte de sus si in plus, cam multa vata ai in sutien, spun eu si ii pun mana pe sâni.
Surpriza! Tânăra nu purta sutien, pe sub bluza alba. Zâmbesc pervers si vreau sa o deschid la camasa, dar o durere surda la „Jerry”, mă făcu sa mă îndepărtez de ea si sa-l acopăr. Tânăra îmi lua cheia din buzunar, descuie uşa si apoi ieşi din baie. O sa-mi plătească in detenţie, nenorocita dracu. După ce îmi revin, iau cheia de pe jos, ies din cabina, o încui si apoi plec in clasa, cu mâinile in buzunar, comportându-mă parca nu s-a întâmplat nimic, dar după vreme buna, vine furtuna, mai ales in biblioteca…

III

Sakura:
Mergeam agale, fara nici un chef de biblioteca si sa le vad fata celor doi, ba poate pe cea a lui Gaara, era prea perfecta, pentru comportamentul lui cu lacune mari de educaţie si respect, poate o fi fost un copil cu părinţii plecat oriunde in lume care a trăit in puf si i s-au făcut toate poftele, nu ca eu oi fi mai diferita, dar el nu a trecut prin trauma insuportabil de aţi pierde un părinte.
- Hei papusa, la ce te gândeşti, la Gaara? Întreabă brunetul Uchiha.
- Ba, nu îmi zi papusa si nu mă confunda cu Ino sau Karin aia a ta, si ce te face sa crezi ca mă gândesc la uratul ala? Mai mincinoasa nu pot fi, decât aici, deci pana acum ziceam ca e un zeu al frumuseţi si acum îl fac urat, daca ar exista un premiu pentru minciuna eu la-si câştiga, foarte uşor, cu aceasta minciuna.
Acesta ridica palma sa mă pocnească, dar ceva la oprit, era Gaara. Roşcatul mă privea furios si daca ar fi avut un obiect tăiat la indemana in acel moment, mi-ar diseca capatana mea.
- Atât, nu trebuie sa o pocneşti, daca ar fi cineva care trebuie sa o pocnească, ala as fi eu, spuse acesta radicand din sprâncene către mine.
- Tu ce te bagi uratule? Îl întreb eu înfumurata ca mă tot lua peste picior.
- Eu, urat? Nu te uiţi la tine ca ai circumferinta unui schelete, mi-o reteza acesta.
- Tot mai bine decât sa am creierul cu circumferinta unei alune, spun eu ca sa nu mă las mai prejos
- Ha, ha, ha nu te uiţi la tine zici ca te-a ameninţat cineva in baie, spune acesta uitându-se la mine mândru si ridicând încontinuu din sprâncene, iar săracul Sasuke nu mai ştia ce se întâmpla, dar nici in general asta nu intelegea pe ce planeta este sau daca este om.
- Nu vezi ce fata ai zici ca ai dormit pe trotuar...
- Hai gata cu cearta Gaara du-te pe culoarul A, Sakura pe B si Sasuke pe C...spune bibliotecara intrerupandu-ma din insulte, staţi ca nu ştiţi cate aveam pregătite.
Am plecat aproape in pas alergător, sper culoarul meu ca deja îl vedeam pe roşcat roşu la fata de furie, si avea pumnii stansi. Mergeam cat mai repede si mă uitam in spate parca mă urmarea un criminal in serie, inima bătea puternic, iar ochii in cap îmi umblau ca un girofar. Ma urc pe scara cea înalta,ca sa ajung la o carte de pe ultimul raft. Firar! Nu ajung eu ramases o pitica de 1.60 si un schelete ambulant, mereu mi-a fost ruşine de felul in care arat. Ma ridic pe vârfuri, iar nenorocita aia de scara se dezechilibrează cu mine pe ea, in timp ce cădeam simţeam cu minisecundele se transformau in secunde si secundele in ore, deodată mă izbesc de ceva tare, da nu pamantul, ci braţele roşcovanului meu. In braţele lui, era atât de cald si de bine, incat mă simţeam protejata de tot si de toate, incat as putea sa stau in braţele sale, toata viata.
- Bine ca eşti scândura, ca sa te prind când tu eşti neatenta si cazi de pe scări, spuse acesta razand, iar eu rusinandu-ma toata, nu neapărat pentru ca el mă salvase, pentru ca si el aprobase ca sunt o scândura mai ramane sa mă facă si pitica ca mă enervez deja, fiindcă momentul frumos pentru mine, îl stricase, prin acel comentariu răutăcios.
- De ce te-ai inrosit aşa, mai pitico? Ma întreba el.
Ceee!?!? a zis "pitica" ? Gata m-am saturat de comportamentul sau înfumurat.
- Nu mai zi aşa, zic eu pe jumate de gura, in timp ce mă lăsa jos, când deja inima începu sa bata in piept ca nebuna, si sa mă fac mai roşie ca parul lui.
- Nu iţi mai fi aşa ruşine de felul cum araţi, ca araţi foarte bine, apropo cate kilograme ai? Ma întreabă acesta pe un ton provocator, in timp ce ma privea pervers.
- Patruzeci si cinci…
- Minţi!
- Bine, bine, patruzeci!
Am observat ca nu făcusem nimic si ne-am apucat de treaba, bine eu m-am apucat ca el nu a făcut nimic, a stat si a frecat menta, ca sa o zic aşa. După inca vreo ora de stat in biblioteca, se făcuse ora noua jumătate seara. Am plecat in graba, mai ca alergam, îmi era frica sa umblu singura noaptea, si categoric refuzam sa vina şoferul sa mă ia. Aud nişte râsete in spate, inima începe sa îmi bata cu putere, iar eu sa tremur din toate încheieturile, erau 2 oameni beţi criţa, care se uitau la mine de parca au văzut-o pe Madonna goala. Unu se apropie de mine iar eu mergeam cu spatele pana am dat de un perete, deja mă panicasem, tremuram si mai rău, îmi era si frig, iar lacrimile amare si grele au început sa curgă pe obrajii palizi de frica, acesta s-a năpustit peste mine, deja eram inconştienta,dar conştienta de ce avea sa urma după asta, dar înainte sa leşin, am văzut o silueta care i-a luat la bătaie pe cei doi beţivi si apoi am mai văzut o claie de par roşu in bătaia razei lunii care stătea regina peste tot văzduhul întunecat.
M-am trezit confuza, ciufulita si sifonata toata. Ma aflam intr-un pat care nu era al meu, fiindca era mare, rotund si plin de perne pufoase si acoperita cu o plapuma alba moale in care te puteai scufunda cu uşurinţa. Un ciocănit uşor se aude dinspre uşa, îl vad pe Gaara intrând in camera numai intr-o pereche de pantaloni si la bustul gol, si chiar arata hot. Avea abdomenul plin de muşchi puternici, care se încordau la fiecare mişcare pe care o făcea, si mai avea patratele pe burta. De n-as da sa-i simt sub degetele mele. Sa-i mângâi, sa-i sarut... Îmi scutur capul uşor si îmi focalizez privirea pe chipul sau.
- Unde mă aflu si ce s-a întâmplat cu mine? Îl întreb eu ruşinata ca mă aflam de fapt la el in pat
- Pai, eşti la mine acasă si aseară când ai plecat de la şcoala, ai fost atacata de doi beţivi, iar daca nu eram eu, nu se ştie pe unde erai..., numai apuca sa continua, ca m-am repezit la el in braţe, strângându-l si ii spuneam intr-una „mulţumesc”.
Ma imbratisa si începu sa mă mângâie uşor, pe par si spate, pentru a mă calma, ca plângea si tremuram de frica, la gândul, daca nu era el, ajungeam sa fiu violata de nişte beţivani nenorociţi, care m-ar fi nenorocit pe viata…

Capitolul IV

Doamne ce tremura fiinţa asta. O imbratisez strâns la pieptul meu si încep sa-i murmur cuvinte liniştitoare. După un timp se linişti, o îndepărtez de mine si ii ridic chipul. Arata ca dracu. Rimelul întins pe fata si era ciufulita, dar avea si camasa sifonata. Îmi trec mana prin parul ei, pentru al descalci cat de cat. Parul ei, roz, era atât de moale, incat îmi venea sa-l mângâi mult timp.
- Ce ar fi sa faci un dus si după sa te duc acasă la tine, spun eu, in timp ce o trăgeam spre baia mea.
- Sunt destul de mare sa-mi port si singura de grija, îmi spune ea privind baia mea.
Aveam un dus, o chiuveta si W.C. Faianţa era albastra, si îmi dădea mereu un sentiment de linişte interioara, când făceam dusul de dimineaţa. Zâmbesc si ii spun, ca sigur isi putea purta singura de grija, ca aseară. Se face roşie de furie si isi lăsa chipul in jos. Ies din baie si mă duc in bucătăria micuţa. La ce mă puteam aştepta, daca stau in trei garsoniere, unite intre ele, de un coridor lung si un perete. In bucătărie, se afla fratele meu, de 21 de ani. Avea parul roşcat-sângeriu, tot ciufulit si scurt. Ochii căprui, erau somnoroşi. Avea cearcăne sub ochii, trădându-l ca a venit acum 10 minute, de la nu ştiu ce petrecere. Camasa stătea pe el, ca pe gard, iar pe gat, se vedeau urme de ruj. Clar. La curve a fost toata noaptea.
- ’Neaţa Sasori, spun in timp ce am deschis frigiderul si am începu sa caut după mâncare.
- Ce cauţi in frigider atât? Ma întreba acesta, bând din cafea.
- Pe Pamela Anderson si Carmen Electra goale puşca si le-am găsit, spun si Sasori se repezi la frigider.
Încep sa rad si am început sa pregătesc micul dejun, pentru tânăra, ca eu îmi luam de mâncare pe drum. După ce am pus mâncarea pe o tava am intrat in camera mea. Vad ca Sakura, ieşi de la dus, cu un halat alb pe ea si cu hainele in mana. Eu pun tava pe biroul meu, curat si ordonat, ocupat doar de un laptop si o veioza. Fata se aşeza pe scaun si începu sa mănânce, in timp ce eu, am luat camasa ei si am pus masa de călcat si am început sa ii calc camasa. Nu-mi pasa ca fata se uita la mine, ca la O.Z.N.
- O fi ca nu ai mai văzut, un băiat sa calce haine, spun eu si ii înmânez camasa călcata, apoi îmi iau uniforma mea de pe jos si încep sa-mi calc pantaloni.
- Sincer, nu am crezut ca o sa te vad, calcând haine, spuse fata, ducându-se in baie, pentru a se schimba.
Am profitat de absenta ei si mi-am dat jos pantalonaşi roşi, si am luat o pereche de boxeri negri si peste pantaloni de la uniforma. Am început sa-mi calc camasa mea. Tânăra ieşi din baie si isi pieptăna cu degetele, parul ei moale. După ce am terminat de călcat camasa, am luat-o pe mine. Ne-am luat rucsacele si am ieşit din apartament. Sakura se uita la cartierul famat, unde locuiam. Se vedea ca nu era obişnuita sa treacă prin acest cartier pentru a se duce acasă. Toţi băieţi se dădeau înlături din fata noastră, de frica mea. După ce am ieşit din cartierul meu, ne-am îndreptat spre casa fetei. Mergea cu cap in pamant, foarte supărata. Poate mama ei ii v-a face scandal monstru acasă. Ridic din umeri si aud cum îmi cânta o melodie reggeton, Daddy Yankee-Gasolina.
- Spune, Sasuke, spun plictisit, in timp ce mergeam mai departe.
- Nişte tipi din internat s-au dat la fetele din clasa noastră si Naruto a sărit la bătaie si aia l-au bătut ca lumea si spun ca vor sa se bata cu seful nostru. Tu unde eşti? Ma întreba si puteam pune pariu, ca acum se uita prin curte după mine.
- Imediat ajungem si noi la şcoala, dar trebuie sa rezolv ceva important, spun apăsat, ca sa numai mă sece la cap.
- Ce s-a întâmplat? Ma întreba puţin panicata, tânăra.
- Auzi iţi comand un taxi, care sa te duca acasă, ca eu trebuie sa plec la şcoala. Sunt mici probleme cu nişte golani, spun eu si fac semn la taxi, care opri langa noi.
Ne urcam in maşina si ne duce la şcoala, ca am hotărât sa mergem direct acolo. După 15 minute, ajungem acolo si după ce plătesc coboram. Intram in curte si ii şoptesc fetei sa se duca rapid in baia de la parter a fetei si sa stea acolo in ultima cabina, pana vin eu după ea. O privesc cum se indeparteaza de mine si se pierde prin mulţimea de elevi. Încep sa-mi caut prieteni si ii găsesc. Stăteau aproape toţi in jurul unei bănci.
- Ce se întâmpla aici? Întreb pe un ton dur si rece.
- Gaara, pe unde dracu umbli tu, când avem nevoie de tine? Ma întreba Neji, fratele cel mare al Hinatei.
- Naruto, cum ti-ai încasat-o? Iar ai sărit la gatul altuia doar sa-ti mănânci bătaie ca de obicei? Ce spun ai tai, când o sa te vadă, cu gura si nasul spart, ambii ochii vineţi si ce sa mai zic de pielea ta de toate culorile? Te faci curcubeu, am spus in bătaie de joc, dar am devenit foarte serios, unde sunt cretini?
- Tu eşti Sabaku Gaara? Ma întreba o voce groasa din spatele meu si mă întorc.
In fata mea era un tip plin de muşchi – cred ca a luat droguri pentru ei – si cu creier nada. Aprob din cap si acesta vru sa-mi dea un pumn, dar m-am ferit si i-am înapoiat pumnul, lovindu-l sub coasta si lăsându-l fara aer, câteva minute. Tipul pica in genunchi si eu, m-am dus in spatele lui. L-am apucat de gulerul tricoului si l-am tras in spate si in timp ce el cădea, i-am dat un picior in spate. Doua lucruri s-au întâmplat atunci. Primul, i-am făcut o durere de spate pentru un an întreg si doi… cred ca mi-am fracturat tibia piciorului drept.
Pe cel de jos, l-au strâns prieteni săi, in timp ce eu, şchiopătam spre baia fetelor de la parter…


astept comm-uri chiar dak nu e fikul meu

PLAGIAT!


Intervenit de Layla:Draga mea lollipop acest fic nu este plagiat.Citeste descrierea.A scris la inceput ca ficul nu ii apartine dar cum la noi pe forum nu se pot da site-uri a spus ca ni-l posteaza ea avand in vedere ca i-a placut foarte mult:"hey am gasit un fik pe un alt forum si pentru ca i impotriva regulilor sa fak reclama altor forumuri am sa il postez eu sper sa va plk "
A plagia inseamna a-si insusi o creatie ori aceasta fata a spus ca nu este al ei.

Multumesc de intelegere,si va rog inainte sa sariti cu gura ca este PLAGIAT cititi si descrierea poate biata fata scris ca nu ii apartine.

bombonico, nu ai alta treaba decat sa iti faci cont ca sa poti sa spui ca sunt ficuri plagiate? ... ea a mentionat clar ca nu e al ei ficul, nu se vede? ... of of of ... ce oameni.

imi plk ft ft mult fiku!
next!

Si mie imi place ficul!
Next next next

Vreau next
De nu te bat
E mistooooo :>:D<:
Pwp

CaNd PuIi Mi pui si tu next /:)?

[i]iubesc ficul asta!NEXT please :X

Hei scumpo !
Imi place fic-ul , asa ca pune next-ul

Vreau nextu fara alte comentarii!!!!!!
Deci asta este primul fic GaaSaku pe care l-am citit si am un mare respect pentru el.
Mereu m-am intrebat de ce nu ai mai pus nextu iar acum ca m-am inregistrat pe forum si am gasit ficul vreau neaparat nextu!!!

E super ficul scumpo am citit si eu ficul pe un alta forum si pot spune un cuvant extraordinar
astept nextu pentru a vedea ce se intapla

Hai cu nextu, ca fierb de nerabdare!