Buun... in primul rand vreau sa lamuresc un lucru: Este un fic MadaSaku pe care il am in laptop de mult timp si nu vreau sa spuna nimeni ca plagiez sau alte lucruri!
Sper sa va placa si va urez lectura placuta! Este primul meu fic postat.

Capitolul 1

Este o noapte senina de vara si luna straluceste palid deasupra varfurilor copacilor. Stau pe banca alaturi de colegii mei: Ino, Hinata, TenTen, Sasuke, Naruto si Neji. Dezbatem diferite teme, cum ar fi prima zi de scoala... adica maine.
Precum alti adolescenti de 15 ani, suntem tristi ca vacanta s-a terminat si vom deveni din nou victimele catalogului. Naruto, blondul nostru cu ochi albastri este cel mai destept din clasa dar uneori cea mai proasta persoana din lume. Desi poate rezolva o problema de matematica foarte dificila in cateva minute. Dar este foarte superstitios si visul sau este sa creeze o emisiune "Vanatorii de fantome" in care vrea sa ne implice.
Nu am nimic impotriva, cum ei nu stiu de fobia mea contra fantome si lucruri de genul. Dar asta nu ma impiedica sa ma uit la cat mai multe filme horror, sa cred in lucruri paranoice.
Maine, pe 29 octombrie incepe scoala dupa multe amanari. Ultima noastra zi libera, ultima zi de vacanta trebuie savurata din plin la un suc pe banca la lumina unor faruri agata-te prin copaci.
- Si... a-ti auzit ca vom avea un nou profesor? Cica este de matematica si va fi noul nostru diriginte.
Incepe Naruto subiectiul privind doza de Cola atent, fiind sigur ca am auzit cu totii zvonurile ciudate cum ca persoane dispar.
- Adica unchiul meu? Da, am auzit. Dar stim si ca de cand s-a mutat el in Konoha dispar persoane misterios, cum a disparut si fosta noastra diriginta.
Continua Sasuke in speranta sa ne sperie, lucru reusit. Un fior rece trece prin mine, vantul de toamna trecand usor printre noi. Ne uitam unii la altii fara sa intelegem nimic, Neji venind cu o idee "geniala":
- Daca ne-am furisa in conacul lui... ala vechi, mare si ciudat de la marginea padurii?
Am inghetat. Ca toate casele vechi si nelocuite de mult timp, se spune ca este bantuita. Pe langa frica, nici bunul simt nu ma lasa. Daca intram in casa lui si ne prinde ne poate reclama la politie si o incurcam rau.
- Nu ar trebui macar sa-l intalnim maine la scoala sa vedem cum este, sa ne facem o parere despre el si un plan inainte sa facem asta?
Spun privindu-i pe fiecare in parte, scotand un suc din dozator.
- Crede-ma Sakura, nu vreti sa-l cunoasteti! Este o persoana dura, rea si desi preda foarte bine, este foarte strict si ciudat. Numai moaca lui de violator sperie elevii si numele... Madara, te duce cu gandul la nu stiu ce criminal in serie.
Graieste din nou Sasuke, dandu-ne de inteles ca nu se intelege prea bine cu el.
- Bun, asa ramane! Maine, dupa ce ne facem o parere despre el stabilim ziua in care mergem. Este ora 9 si deja parintii cred ca se ingrijoreaza; daca mai intarzii mult mama ma va face elefantel!
Spune Naruto, ceilalti inclusiv eu pufnind in ras. O stim pe Doamna Kushina, este o femeie buna la inima dar pe Naruto il trage de urechi in ultimul hal. Uneori imi este mila de el, dar alteori imi vine sa-l i-au si eu la bataie.
Ne-am ridicat de pe banca din piatra si am pornit toti in drumul nostru, fiind luminati de felinare.

Capitolul 2

Privesc pe fereastra, dandu-mi cateva palme ca sa scap de amorteala. Am 2 ore ca sa ma pregatesc perfect, cum ni s-a impus prin Kakashi-sensei. El este "spionul" nostru si-l cunoaste pe noul diriginte. Ne-a avertizat sa fim absolut perfecti la ora lui, altfel ne-am fript.
Am oftat si m-am ridicat lenesa din pat, luandi-mi inca o data "Adio" de la vacanta si am pornit spre baie. Am facut un dus rapid, parul meu avand acum aroma liliacului si corpul al levanticai. Mi-am pieptanat claia roz, int-rcandu-ma in camera. Am luat pe mine o fusta pana peste genunchi neagra si o camasa alba in carouri. O pereche de dress-uri albe si niste sandale negre ma fac sa par o persoana mai serioasa si parul mi l-am prins in coc, cateva suvite rebele cazand pe tenul meu palid.
Am stat asa o ora incercand sa caut defecte, poate exagerand. Nu vreau sa ma aleg cu nota scazuta la purtare sau un 2. Am tras aer in piept si mi-am luat pe mine geaca de toamna din piele alba si am iesit cu rucsacul in mana.
Nu a durat mult sa ajung in curtea scolii si dupa o ora de discursuri si vorbarie timp in care incercam sa-mi gasesc prietenii prin multime, am intrat in clasa.
Nimic nu s-a schimbat. Totul a ramas la fel, in ordine desavarsita. M-am asezat in ultima banca de langa perete, locul in care stau de fiecare data si am cercetat clasa.
Intr-un sfarsit, cu cateva minute inainte sa se sune apare si Hinata care se aseaza langa mine, gasca fiind completa. Toti sunt imbracati la 4 ace, Itachi si Sasuke fiind foarte agitati; tremurand usor amandoi. Serios. cat de rau poate sa fie unchiul lor?
Usa s-a deschis violent apoi s-a trantit, facandu-ne pe toti sa tresarim. Un domn inalt, bine facut, cu parul tepos, brunet si ochii rosii specifici Clanului Uchiha si-a intors privirea spre noi. Ne-a studiat pe toti in parte si cand a ajuns la mine, am simtit un fior rece si inima a inceput sa se agite. A zabotiv cateva secunde in plus sa ma studieze, apoi si-a intors privirea trantind catalogul de catedra sprijinindu-se de ea; dandu-si sacoul jos ramanand in camasa.
- Bun puslamalelor! Sunt noul vostru diriginte, Uchiha Madara si nu vreau deranj la ora mea. Nu-mi pasa ce faceti la celelalte ore, dar la a mea daca aud si musca va omor pe toti!
Spune ultimele cuvinte tipand, cu totii tresarind violent. Mamaa... am dat de dracu'-n picioare!
- In plus, daca aud plangeri sau va vad in alta imbracaminte inafara de uniforma -exceptand ora de sport, va scad 5 puncte la purtare din prima la toti!
Incheie sumbru si serios cu o voce masculina desavarsita si groasa. Cum dracu sa intram in casa lui!? Ne omoara din start, nu mai anunta la politie sau alte lucruri! Am inghitit in sec, rugandu-ma sa nu ajunga la mine cu prezenta.
- Haruno Sakura!
Aud si ma ridic din instinct in picioare, Madara-sensei facandu-mi semn sa ma asez, el continuand prezenta. Dupa ce termina ne spune ca suntem liberi si iese din clasa, plecand in cancelarie probabil.
Ne-am ridicat cu totii in liniste si ne-am strans lucrurile , iesind tip-til din clasa. Cand ne-am vazut in curtea scolii am respirat cu totii usurati si gasca de aseara s-a restrans si cu Itachi de data asta.
- Bai voi sunteti nebuni?! Vreti sa intram in casa retardatului asta?! Pai daca ne prinde ne omoara direct, ce sa mai anunte politia!
Spun nervoasa, privindu-i speriata.
- Un motiv in plus sa nu ne lasam prinsi!
Naruto spune, insistand pe subiectul asta. Nu am putut sa-i tinem piept si am cedat cu totii, hotarandu-ne sa mergem la el in noaptea de Halloween, profesorii fiind la o petrecere organizata de scoala.
Asa a ramas hotarat si acum, peste cateva ore ma aflu acasa gandindu-ma la ce avem nevoie. Pai, de ce ma grabesc? Mai bine astept pana vine ziua de Halloween, apoi ma stresez!

~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~

Bun! Sper ca v-a placut si puteti sa puneti intrebari personajelor! In seara asta s-ar putea sa vina next, nu se stie!

Am venit cu next-ul! Sper sa va placa si astept pareri!


M-am schimbat in pijamalele pufoase si verzi de toamna, verificand mesajele de pe telefon. Aproape toate erau reclame, oferte de la Orange si alte lucruri de genul. Din plictiseala le-am citit pe toate cu atentie si dupa ce am terminat l-am inchis.
Am oftat efectiv traumatizata de Madara-sensei, un profesor foarte sever si infricosator. Dar curiozitatea ma roade mult mai tare decat bunul-simt, in plus el va fi la acea petrecere si nici macar nu va sti ca am intrat.
Ma ridic de pe pat si asez alene la birou, facandu-mi orarul pentru maine. Imi place la scoala, socializezi si iti faci prieteni, inveti lucruri noi dar... acum mi se pare o inchisoare. Ma simt dominata total de acest profesor, simt ca ceva e in neregula cu el. Este mult prea perfect fizic si mintal, are acel "ceva" precum restul Clanului Uchiha.
Ei ascund ceva, am incercat sa aflu dar nu am reusit. Am impresia ca Sasuke si Itachi nu stiu de asta, ei nu sunt precum ceilalti membri. Sunt mult mai comunicativi, draguti si prietenosi.
Oricum, de ce-mi bat capul? Nu voi afla acest "secret" daca nici macar Itachi si Sasuke nu stiu de el!
Mi-am scuturat capul ridicandu-ma de la birou, stingand lumina. M-am bagat in pat si am inchis ochii, asteptand sa adorm.

~~~~~~~~~~

Ma trezesc confuza in miez de noapte, uitandu-ma somnoroasa in jur. Capul meu bubuie din cauza miilor de voci ce rasuna in el, descifrand doar "Mi-e frica", "O sa-mi bea sangele, monstrii o sa-mi bea sangele" si " Nu trebuie sa ma apropii de vampiri". Ce vampiri? Ce frica? De ce imi este frica?
Ma intreb observand cum tremur incontrolabil, desi nu simt frica sau spaima. Nu simt nimic, precum un mort. Ar trebui sa fiu panicata din cauza vocilor, sa simt cum sangele in mine pulseaza. Sunt nervoasa ca nu simt teama! Vreau sa inghet de frica, sa fug de ceva.
Ma uit prin camera pana un fulger lumineaza usa balconului, o silueta masculina zarindu-se urmata de niste ochi rosii precum ai Diavolului. Tresar, simtind cum pupilele mi se micsoreaza, inima mea incepe sa bata mult mai rapid si instinctul imi spune sa fug si sa tip.
Dar nu ma misc, raman pe loc in acea noapte intunecata fulgerele fiind singurele dovezi ca nu visez. Il privesc intens in ochii ce exprima dragoste, o obsesie nebuna si totodata dorinta. Un sentiment placut ma patrunde pana in maduva oaselor, simtind adrenalina cum imi curge prin vene. Vreau sa aflu cine este, curiozitatea ma roade si tot ea ma va ajuta sa descopar.
Ma ridic de pe pat silentios desi stiu ca ma vede foarte clar. Imi urmareste cu privirea fiecare miscare, fiecare particica a corpului precum un animal de prada alarmat. Inghit in sec mergand cu pasi mici si totusi rapizi spre usa balconului. El nu se misca, ramane acolo pana ajung in dreptul usii.
Observ ca este cu un cap mai inalt decat mine si inca ma fixeaza cu privirea. Ma lipesc de geam, privindu-l intens. Ceva ma atrage spre el, ceva imi spune ca lipseste un detaliu. Simt cum nu imi amintesc ceva, vreau sa fie totul ca inainte dar totusi vreau sa ramana asa. Deschid incet usa de la balcon, vantul si ploaia rece lovindu-ma in fata. Ma apropii de el si vreau sa-i ating fata, degetul meu mai avand doar cativa centimetri pana ii atinge fata.

~~~~~~~~~~

Respir greoi, deschizandu-mi ochii. Usa balconului este deschisa si eu ma aflu in pat. O durere incredibil de mare a pus stapanire pe gatul meu. Inchid ochii, un geamat de durere iesind din gura mea. Inghit in sec si ma ridic tinandu-ma de gat, apoi ma tarasc pana in baie. Ma sprijin de peretele din gresie si ma asez pe jos, luand o oglinda.
Ochii mei se maresc atunci cand vad doua intepaturi pe gat si urme de sange pe pijamale. Imi aduc aminte de ce s-a intamplat aseara, lucrurile legandu-se cat de cat. Stiu ca mi-am pierdut memoria intr-un accident cand eram mica, am cazut pe scari si am avut amnezie. Asta s-a intamplat cand aveam 11 ani, eu acum am 16 deci ceva s-a intamplat inainte sa-mi pierd memoria.
Asta ar insemna ca vampirii exista. Dar este absolut imposibil, asta incalca legile fizicii.
Ma mai uit odata in oglinda si imi trec degetele peste rana, disparand. Raman uimita si fara cuvinte, nestiind cum sa reactionez. Oare am avut vedenii? Ce mi se intampla!? Innebunesc?
Ma uit la ceas si vad cu stupoare ca este 7:30 si ca voi intarzia la scoala daca nu ma grabesc. Ma ridic durerea accentuandu-se, dar reusesc sa merg pana la dulap. I-au pe mine uniforma si imi pieptan parul, apoi cu ghiozdanul in spate ies din camera.
Mama se uita ingrijorata la mine si imi spune ca ma poate invoi, lucru ce ma bucura.
- Chiar ma simt foarte rau, mama.
Spun cu greutate si ragusita, mama intelegandu-ma. Nu am lipsit de 3 ani deloc de la scoala, mereu eram prezenta. Am dreptul macar acum cand simt cum pic din picioare la o zi libera. Mama formeaza numarul lui Madara-sensei, in camera aparand si tata care se aseaza langa mine si incepe sa ma mangaie usor pe par.
Un "Alo" calm si linistit se aude, fiorii trecandu-ma din nou.
- Buna ziua Domnule Uchiha, sunt Midori Haruno, mama lui Sakura. As dori sa o invoiti astazi de la ore, vrem sa o ducem la spital.
- Nu este nicio problema, o invoiesc cu cea mai mare placere.
Telefonul se inchide, eu fiind inca uimita ca Madara-sensei a fost atat de calm.

~~~~~~~~~~

- Hmm... foarte ciudat! Ii lipseste o mare cantitate de sange, lucru foarte suspicios. Se poate sa fie de la lipsa de odihna si hrana, i-ar prinde bine o saptamana de odihna.
-Nu!
Spun grabita, explicandu-le ca nu vreau sa pierd din lectii si ca ma simt mai bine dupa un calmant. Chiar ma simt mai bine, durerea a disparut. Ma ridic de pe scaun si iesim din cabinet luandu-ne "La revedere" de la doctor. Dar poate putina odihna nu strica, sunt pornita sa le spun ce am patiti gastii mele.

P.o.v Hinata:

Stau in clasa si astept ca Sakura sa apara, ea fiind singurul meu sprijin sa nu lesin in ora lui Madara-sensei. Imi este foarte frica de el si nu il mai vreau ca profesor dar nu eu decid.
Ma agit pe scaun, fataindu-ma, vazand cum toti apar numai Sakura nu. Ma intreb daca este bine, nu mi-a raspuns la mesajele trimise dimineata.
Inghet cand in vad pe Domn' Diriginte cum intra pe usa, fiind foarte calm astazi.
- Haruno a fost invoita din cauza unor probleme de sanatate, nu vreau sa aud intrebari deoarece nici eu nu stiu detaliile.
Ne priveste pe toti apoi isi incepe ora, timpul trecand foarte greu. Cand in sfarsit ora se termina proful iese din clasa si ne lasa singuri, unele fete susotind despre "cat de sexos este". Recunosc, arata chiar bine, doar are 25 de ani! Dar eu simt ceva special pentru Naruto. Totul la el este perfect, este dragut, frumos, atragator, amuzant si destept. Ce fata nu si-ar dori un astfel de iubit?
Da.... il iubesc. Il iubesc mai mult decat orice si visez ca si el sa aiba aceleasi sentimente pentru mine, dar este putin probabil. Sunt atatea fete care se tin dupa el, nu s-ar uita niciodata la mine.



Sper sa va placa!^^

Capitolul 3

Parul meu roz sta ravasit pe perna, eu fiind foarte somnoroasa. Inca ma gandesc la ce s-a intamplat, dar nu-mi explic ce putea fi. Nici nu vreau sa ma complic pentru moment dar imi este teama. Ce vrea acel vampir? Totul a fost o iluzie sau realitate pura? Cum as putea crede ca un vampir a fost la mine aseara si m-a muscat?

Este atat de greu de crezut, dar nu sunt nebuna. Acea persoana imi parea atat de cunoscuta, acei ochi ciudati... dar ce tot spun? Delirez. Nu numai ca am fost muscata de un vampir, sa fie si cunoscut? E clar, am innebunit total.

Dar am incredere in instinctele mele nu prea dezvoltate si continui sa "investighez" acest caz.

Informatii de pe internet nu o sa i-au, deja le stiu si sunt putine si foarte diferite intre ele. Cel mai bine ar fi sa merg la biblioteca si sa imprumut o carte, nimeni nu o sa afle. Si de ce le-ar pasa oamenilor de cartile pe care le citesc?

Oftez, ochii mei privind tavanul alb. Peretii sunt aurii, avand pe ei trandafiri albi. Pe jos se afla un parchet vechi si inchis la culoare; mobila este putina dar folositoare: un birou, sifonierul cu oglinda, o biblioteca, o masuta de cafea langa pat si patul acoperit de asternuturi moi, rozalii si multe perne, ursuleti.

Camera aceasta a apartinut bunicii, apoi mamei mele si acum mie. Totul a ramas la fel de cand a fost cumparata. Acelasi mobilier, acelasi fel de tapet. Camera aceasta imi trezeste siguranta si liniste, ma face sa ma simt protejata. Peretii acoperiti de tablouri, mirosul vechi dar foarte placut al lucrurilor ma fac sa cred uneori ca sunt alaturi de bunica, in timpul tineretii sale.

Mi-am prins colierul in mana, colierul din argint si foarte simplu de care este agatat numele meu. Iubesc locul asta si nu l-as parasi niciodata. Aceasta casa in felul ei te atrage. Zambesc si inchid ochii, strangand un ursulet in brate.



~~~~~~~~~~~~~~~



Atat de bine si de cald... patul meu, cu plapuma subtire de toamna pe mine, inconjurata de ursuleti. Afara s-a luminat foarte putin, fiind 5 dimineata. Este mult prea devreme ca sa ma trezesc acum, mai zabovesc putin. Ma intind, ma foiesc si pana la urma ma ridic.

Ma duc in baie, imi fac obisnuita siesta si imi pieptan claia de par rozalie.

Afara s-a luminat de mult si acum sunt in drum spre scoala cu telefonul in mana, controlandu-mi mesajele. Majoritatea sunt de la Hinata care pur si simplu a fost disperata ca sa-i raspund si trebuie sa-mi cer scuze din cauza nepasarii mele.


Am cascat obosita si intru in clasa, fiind bombardata de intrebari la care nu reusesc sa raspun caci se suna. Toti fug in banca lor alaturi de mine, stiind ca avem ora cu Madara-sensei. Oh Doamne, proful asta ne terorizeaza!

Buna!
Am trecut si eu pe aici!
Deci Madara e vampir?Si probabil asta este secretul clanului Uchiha,asa-i?
E primul fic pe care il citesc cu MadaSaku
Pana acum ficul este fromos,actiunea nu este grabita si descrierea nu intarzie sa apara dar ce zici ca nici next-ul sa nu intarzie prea mult,ok ?
Si te rog anunta-ma si pe mine!

Bunaa..Am ajuns si eu deabia acum e la ficul tau..Pot sa zic ca este unul foarte bun si frumos..Ai niste ideei originale cu acest cuplul..Nu am mai vazut pana acum un asa fic..Imi place mult de tot...Daca nu te deranjeaza, cand pui nextul, anunta'ma si pe mine...*..Bethyzz. ! Te :X..

Bunn..Decii vreu next-ul cat mai repede..:X:X

Editat de Choco :) : nu mai faceti Spam, un comentariu trebuie sa aiba cel putin 10 cuvinte. De altfel, cum ti-ai putea exprima parerea despre un fic in mai putin de 10 cuvinte? :|

Uite ca am venit si eu pe aici si sincer am intrat mai mult de curiozitate ca sa vad despre ce cuplu este vorba,iar cand am vazut ca este vorba de Madasaku am zis clar de inainte sa il citesc ca o sa il ador.Cum am si crezut il ador si sunt chiar curioasa sa aflu ce se mai intampla in continuare.
Daca nu e deranjul prea mare as vrea sa te rog sa ma anunti si pe mine printr-un PM cand pui nextul pentru ca eu nu prea am timp sa intru atat de des pe forum din cauza scolii si uit sa mai verific sa vad daca ai pus sau nu nextul.Multumesc anticipat si spor la scris si la idei

Dupa ce am lipsit destul de mult timp, am decis sa mai trec si eu pe aici cu forte proaspete! Sper sa va placa si scuzati intarzierea.



Capitolul 6

~Misiunea-Problema ~



Telefon a inceput sa vibreze, facandu-ma sa-l i-au plictisita de pe noptiera. Am privit ecranul uimita, repetandu-mi numele scris acolo. Poate o fi vreo farsa? Ori am uitat ceva pe la scoala? Am raspuns cu teama in glas dar persoana de la celalalt fir refuza sa-mi raspunda. Inca o data am intrebat cine este dar un tarait a inceput sa se auda. A inchis.
- Frumoasa farsa, dar nu ma voi lasa speriata atat de usor.
Am mormait aruncand telefonul inapoi pe noptiera, privind plictisita fereastra aburita. Clipele au trecut repede, reamintindu-mi de "misiunea" noastra buclucasa. Am gemut de teama, ridicandu-ma ametita din pat. Mirosul imbietor al prajiturilor pregatite de mama ce a patruns pana in camera mea ma indeamna sa raman si sa-mi las balta prietenii. Dar nu pot fi ispitita de niste prajituri, oricat de bine ar mirosi.

Am pasit in baie imbracandu-ma in costum, o rochie neagra lunga pana la genunchi. Mi-am pieptanat parul si l-am prins intr-o coada nedorind sa ma deranjeze in misiunea noastra. Un sentiment de teama m-a cuprins, instinctul spunandu-si sa nu ma duc. Adevarat, in seara de Halloween sa intri in casa profesorului ciudat care se spune ca este posedat, nu as crede ca este placut. Dar de ce sa nu imi incerc norocul atat de rar?

Am ranjit ironic gandindu-ma in cate necazuri am intrat datorita norocului meu minunat. Totusi am acceptat si acum nu mai pot da inapoi oricat as incerca. Am iesit din baie privind peisajul sumbru si melancolic de afara, punandu-mi mantia cu gluga rosie. Am sters geamul cu prosopul, zarind luna umbrita de nori. Niciun pic de lumina de la luna nu patrunde printre ramurile uscate ale copacilor. Scenarii de groaza imi patrund in minte, inghitind in sec. Sperca totul sa iasa bine si sa nu ajungem mancati de domn' profesor daca nu de lupi. Cu pasi repezi m-am indreptat spre usa iesind din camera, privind in jur. Mama este in bucatarie si tata cred ca tot acolo. Am coborat scarile incet si spre nefericirea mea s-au terminat. Ochii mi s-au inchis instinctiv, amintindu-mi de intamplarea ce a avut loc acum cateva zile. Sper doar sa nu se repete, ar fi un dezastru international pentru psihicul meu.

Mi-am scuturat violent capul, punand mana pe clanta rece a usii.
- Sakura, sa nu vii tarziu draga!
Vocea mamei m-a facut sa oftez, aproband-o. Eu nu sper sa vin devreme, eu sper doar sa vin. Am mormait morocanoasa, iesind afara in frigul unui inceput de noiembrie. Am privit in jur incercand sa ma orientez, inaintand pe aleea plina de frunze. Felinarele slabe lumineaza slab din cauza cetii abundente. Efectiv nu pot vedea nimic in fata mea. Am auzit voci puternice in dreapta mea, indreptandu-ma spre ele. Grupul meu sta pe o banca, discutand.
- Sakura, credeam ca nu mai apari!
Ma observa Naruto, vocea lui fiind iritata.

E un capitol atat de frumos incat chiar nu ma mai satur de el.Nu stiu de ce nu ai postat nextul pana acum,dar te rog eu sa o faci cat de curand posibil.
Sunt nerabdatoare sa aflu ce se va intampla in casa lui Madara si suspansul asta ma omoara.

Un nou fic. Foarte interesant!
Imi place ideea .Ma intreb ce gasesc in conac. Sau daca ii prinde Madara.
Astept nextu cu nerabdare!
Anunta-ma si pe mine te rog cand il pui.
Spor la scris si sa iti vina un cârd de idei!
Zbye te-am pupacit