Hm :)) da, aşa e .Cred că toţi am păţit să stăm seara şi să simţim că nu suntem singuri în cameră.. sau să percepem o privire care ne examineayă gesturile, muşcările, vorbele fără măcar să rateze ceva. De cei 7 prinţi ai iadului..da am auzit. Unul din preferaţii mei este Asmodeus ce este prinţul poftelor. Ceilalţi 6 fiind: Lucifer-al mândriei, Satana-al mâniei, Baal-al îmbuibării, Leviatan-al ranchiunii, Mamona- al lăcomiei, şi Belphegor- al lenei. Subiectul ăsta este unul foarte interesant. Dar.. ce zici de ora 3 noaptea? Se spune că atunci, se deschid porţile infernului, demonii având frâu liber în mişunarea tuturor colţurilor lumii. Ora aceasta este considerată o batjocoră lui Dumnezeu, aceasta fiind ora la care Iisus Hristos a murit, porţile raiului descizându-se

Interesant subiect.
am si eu un fel de poveste de la mine de la tara pe care toti o cunostem.

La noi e un pod intr-un camp ec face legatura intre 2 sate. Multi prieteni de ai mei si locuitori au vazut la miezul noptii siluete de fete, purtand doar alb si par blond, stil mirese, trecand peste pod apoi disparand. Se spune ca sunt sanziene. Un prieten foarte bun trecea podul singur noaptea si vorbea cu mine la telefon si a vazut si el. Are 20 de ani si ii tremura vocea de frica, ziceai ca plange. 
Tot in zona podului este o troita. Acolo a murit acum 10 ani un baiat de vreo 23 de ani. In jur de 3-4 dimineata in acea troita este lumina, insa nu este aprinsa de nimeni. Nu sunt becuri, nici lumanari, insa este lumina. Si acolo a fost vazuta o mireasa ce aiesit din troita si a trecut strada prin fata unui om cu bicicleta. Acel om a fost gasit in stare de soc dimineata. Toti am vazut acea lumina, inculsiv eu.

Acum puteti sa credeti sau nu, insa eu si prietenii mei nu mai trecem noaptea prin zona aia. Noi am vazut cu ochii nostrii ce se intampla acolo. chiar si adultii au spus ca este ceva acolo, si preotii din comuna la fel. 
Voi ce credeti ca este? Ca farsa sigur nu e.

Buna! Foarte creepy. Am si eu o poveste pe care mi-a spus-o un prieten.
 Doi prieteni ai acelui prieten al meu erau noaptea, cam la miezul noptii, la camp, si eu stau la tara, sa coseasca. Unul din ei era cu bicicleta si se pregateau de plecare. Atunci din intuneric s-au ivit doi ochi rosii care-i priveau insistent, norii au acoperit luna, cainii au inceput sa latre si s-a facut frig. Cel cu bicicleta a crezut ca e un fel de gluma si a inceput sa pedaleze. Dar nu a mers mult si a cazut, cu bicicleta peste el si cu multe rani. Apoi, ochii au disparut, dar in aer tot se simtea un fior.
 Acum alta, care i s-a intamplat prietenului meu. S-au dus el si cu o gasca de baieti, noapte, in cimitir, fiindca unul din ei crede ca atunci ies mortii si Satana e acolo. Fiindca nu credeau, s-au dus cu el, dar apoi nu le-a mai trebuit plimbari noapte in cimitir. S-a intamplat cam aceeasi chestie ca mai sus, dar amicul meu s-a ales cu mana rupta.
 Legat de sanziene, am auzit si eu povesti din astea, unele chiar de la profesorul nostru de istorie. Se spune ca pe unde isi fac ritualurile sau se imbaiaza, acestea lasa urme in iarba, innegrind-o, de parca ar fii foc. Sau, daca manii o sanziana sau iela, recolta ta va fii distrusa de foc.
 Nu stiu ce sa cred, dar nu vreau sa aflu pe pielea mea daca e adevarat sau nu, asa ca mai bine cred pe cuvant.

Am o prietenă care mama ei este super ok, gen vorbeşte despre orice cu noi, şi... din vorbă în vorbă ne-a povestit cum la ea la ţară, la un sat în apropierea Iaşului, numit Goruni, mama sa când era copilă dormea cu fratele ei în cameră, fiind mulţi fraţi, şi la ţară pe timpul acela nu prea erau condiţiile din ziua de azi. Şi fratele ei trebuia să ajungă dimineaţa de la muncă. Iar la o bucată de noapte, a auzit o voce care ia zis să se dea mai încolo. Aceasta, crezând că este fratele său s-a dat. Acea fiinţă o tot bătea cu degetul în frunte, şi copila ia zis să termine. Spre dimineaţă nu a mai simţit nimic. IAr a doua zi, când a vorbit cu fratele său a sesizat că acesta nici nu fusese acasă noaptea pregedentă. După ani, femeia a conşientizat că defapt era un deget păros 
P.S. Mai ştiu multe poveşti de la aceasta doamnă, şi personale. Voi mai posta :-? mai târziu

Toate miturile, povestile cu si despre fantome, zei si asa mai departe trebuie sa fi pornit de la un fapt real. Acum care a fost realitatea si cum s-a ajuns la ce se scrie/stie astazi noi nu o sa stim niciodata adevarul.
Totusi, in putin "supernatural" eu cred :DD.

Hmm ,interesant subiect si destul de infricosatoare povestile.
Si eu stiu una ,defapt mai multe ,dar nu stiu cate din ele sunt reale si cate nu ,totusi  samburele de adevar exista.
La mine in oras ,in Copou mai exact ,este o gradina, defapt un parc mai mare ,undeva mai jos aflandu-se un lac natural destul de mare .
Se zice ca acum ceva timp avea o loc o nunta acolo ,ca mirele si mireasa au simtit sa isi oficieze cel mai important moment din viata in natura ,acest lucru fiind destul de ciudat in timpurile acelea. La un moment dat cerul a devenit negru ,iar o furtuna groaznica s-a starnit. Mirele si mireasa faceau poze in acel timp ,pe un fel de punte micuta ,insa care nu era construita bine ,materialul predominant fiind lemnul.
Stiam ca atunci barbatul a fugit ,insa  cand a vazut sa proaspata lui sotie nu mai era langa el a vrut sa se intoarca , prea tarziu insa. Din cauza fenomenelor naturii (ploaia si vantul ) , din cauza rochiei lungi care o incurca si algele ce isi fac veacul in acel lac ,mireasa a decedat.
De atunci se zice ca nu e bine sa mergem in Gradina Botanica (asa se numeste locul) pe intuneric sau dupa/in timpul furtunilor. Sotia apare cautand persoane fericite pentru a le putea distruge visele ,asa cum s-a intamplat si cu ea.
Nu credeam ca mitul este adevarat pana cand intr-o seara ma jucam cu mingea in apropierea Gradinei Botanice ,la casa unei prietene si am vazut o doamna ce mergea grabita spre intrarea in parc. Intradevar nu era imbracata in rochie de mireasa ,insa singurul loc pe unde putea ajunge la poarta era pe langa noi , desii am stat acolo si ne-am jucat nu am observat-o si nu am observat nici o alta poarta de la casele de imprejur deschisa. Asta a fost ciudat si m-a speriat destul de tare.
Desii poate nu am explicat eu bine ,sper ca s-a inteles ceva.
Sunt sigura ca demonii ,fantomele si restul exista  si ca au legatura cu oamenii ,insa sper ca niciodata sa nu dau de o fiinta de acesta suparata :)) .

Dupa ce am citit tot m-am hotarat sa comentez, din nou. Unele creatii pot fii imaginate, pot fii doar inchipuirile oamenilor, dar unele pot fii reale. Orice poveste are un sambure de adevar.
 Legat de inchipurile oamenilor asupra a ceva ce cred ca au vazut, auzit sau simtit, am sa va povestesc un fragment dintr-o carte spusa de doamna de romana din generala, deoarece a fost data intr-un an la capacitate. Erau doua femei ce veneau, la amiaza, de la camp, unde se secera graul. Au lasat cosurile afara, in curte, si au vrut sa mearga in casa sa bea apa, deoarece afara era o vreme caniculara. Cainele latra in curte, iar femeile se gandeau ca cineva e acolo, cautandu-le. Una din femei parca auzise un sunet, ca de pasi, si un fosnet. Speriate, s-au uitat pe geam si au vazut o umbra umbland. Au inceput sa tipe, sa se agite si, infricosate, au chemat ajutoare. Au venit oamenii si, spre suprinderea femeilor,nu era nimeni, fosnetul fiind facut de soareci.
 Acum, va pun intrebarea: De ce credeti ca femeile si-au inchipuit toate astea?

De ce sa faca o mama asa ceva fiicei sale?! E ingrozitor! Daca as fii in locul femeii, m-as duce noaptea si as omori-o pe femeia aia care se spune mi-ar fii mama.
La noi mai este o legenda cu un bou de balta. Da, ciuuudat! Dar se spune ca noapte se ridica un fel de abur dintr-o parte a unui loc anume si se aud sunete ciudate, si mai era ceva cu niste clopote, si de acolo iese un bou turbat mai mare decat unul obisnuit. Sincer, e cea mai mare prostie pe care am auzit-o. Dar daca oamenilor le place sa creada in asta, ce am eu impotriva?
Oricum, la povestioara aia care am scris-o, baza raspunsului e una simpla: era cald.

Buna seara ! 
Sigur in noaptea asta nu o sa mai stau pana la miezul noptii. Nu am citit toate povestile pentru ca imi e frica, ce e drept, nu cred in fantome, demoni sau alte lucruri din astea. Adica nu zic nu, pot sa existe, dar miturile povestioarele de genul asta cred ca sunt inventii cat se poate de umane. Nu inteleg de ce ielele sau demonii sau fantomele s-ar arata asa, pe drumuri pustii noaptea, mai crezi, dar in case, din cate stiu eu, nu pot intra decat daca sunt invitate, regula e valabila pentru orice spirit malefic. 
Ei bine, eu credeam ca o sa mai  vad si dovezi. Despre ingerii cazuti ca si Lucifer eu stiu vreo doua chestii, cum ar fi motivul pentru care au cazut, adica Lucifer a pacatuit cu mandria lui, dar au mai existat ingeri care l-au urmat, dar nu s-au dus in iad. Ei au "cazut" pentru ca au facut copii cu fiicele oamenilor, iar din aceasta impreunare au rezultat nefilimii, am gasit in Biblie confirmat acest lucru, si chiar mai multe in Cartea lui Enoh. 
Dar bineinteles, nu poti crede tot ce citesti.

Yolo a scris:

Hmm ,interesant subiect si destul de infricosatoare povestile.
Si eu stiu una ,defapt mai multe ,dar nu stiu cate din ele sunt reale si cate nu ,totusi  samburele de adevar exista.
La mine in oras ,in Copou mai exact ,este o gradina, defapt un parc mai mare ,undeva mai jos aflandu-se un lac natural destul de mare .
Se zice ca acum ceva timp avea o loc o nunta acolo ,ca mirele si mireasa au simtit sa isi oficieze cel mai important moment din viata in natura ,acest lucru fiind destul de ciudat in timpurile acelea. La un moment dat cerul a devenit negru ,iar o furtuna groaznica s-a starnit. Mirele si mireasa faceau poze in acel timp ,pe un fel de punte micuta ,insa care nu era construita bine ,materialul predominant fiind lemnul.
Stiam ca atunci barbatul a fugit ,insa  cand a vazut sa proaspata lui sotie nu mai era langa el a vrut sa se intoarca , prea tarziu insa. Din cauza fenomenelor naturii (ploaia si vantul ) , din cauza rochiei lungi care o incurca si algele ce isi fac veacul in acel lac ,mireasa a decedat.
De atunci se zice ca nu e bine sa mergem in Gradina Botanica (asa se numeste locul) pe intuneric sau dupa/in timpul furtunilor. Sotia apare cautand persoane fericite pentru a le putea distruge visele ,asa cum s-a intamplat si cu ea.
Nu credeam ca mitul este adevarat pana cand intr-o seara ma jucam cu mingea in apropierea Gradinei Botanice ,la casa unei prietene si am vazut o doamna ce mergea grabita spre intrarea in parc. Intradevar nu era imbracata in rochie de mireasa ,insa singurul loc pe unde putea ajunge la poarta era pe langa noi , desii am stat acolo si ne-am jucat nu am observat-o si nu am observat nici o alta poarta de la casele de imprejur deschisa. Asta a fost ciudat si m-a speriat destul de tare.
Desii poate nu am explicat eu bine ,sper ca s-a inteles ceva.
Sunt sigura ca demonii ,fantomele si restul exista  si ca au legatura cu oamenii ,insa sper ca niciodata sa nu dau de o fiinta de acesta suparata :)) .

Știi ca și eu am trăit așa ceva? Eram cu mama, nu mai știu de ce treceam prin fata intrării, când deodată se aude o femeie tipand. Mama a intrat cu mine după ea în gradina și am văzut o femeie desfigurata. Am uitat sa menționez ca era 23:00 noaptea? Chiar nu mai știu ce căutăm pe lângă grădină, știu doar ca era vară.

Eu stau fix lângă. Şi prietena la care era Yolo eram fix eu.M-am uitat în spate şi am vazut o femeie în negru  care mergea spre botanică. Este un singur drum care duce spre intrare. Si pe drumul ăla eram noi. Si pot jura cu mâna pe inimă că nu a trecut absolut nimeni pe acolo. Doar eram de ceva timp afară.Şi primul nostru impuls a fost să mergem după ea. Dar am tras-o repede in curte pe Yolo.
 Dar alta întamplare ciudată a fost când eram la o prietenă seara.  Şi părinţii ei  erau la munte În casă eram eu cu ea şi încă vreo 4 fete din care una era verişoara sa mai mare de 18 ani (noi aveam vreo 8) şi bunică-sa se uita pe geam şi a vazut familia tipei (stefana) cum facea cu mâna şi a chemat-o jos să îi ajute cu bagajele(ea stătea la 1 şi geamul era deschis pentru că era vara). Si bunicuţa a vrut să coboare tipând prin toată casa ca au ajuns. Si verişoara Stefanei s-a uitat pe geam si nu a vazut pe nimeni. Si a oprit-o pe bunicuţă spunându-i să stea în casă că nu e nimeni. Când au sunat părinţii fetei am aflat că ei nu plecase de la munte.