Este primul meu fic , sper sa va placa !
Cap I
Draga Itachi,
Eşti un idiot! Uită-te cum vrei la bucata aceasta de hârtie. Oricum ai lua-o, tot asta eşti: un bou fara inima , un idiot, un prost ce mi-a ranit sufletul !
Nu ai putut să vezi, să realizezi în ciuda a tot ceea ce am spus, ce am făcut , că eu chiar te iubeam. Erai totul. Speranţa oarbă de care mă agăţasem, cârligul ce trebuia să mă scoată la suprafaţă. Şi în mijlocul a tot, mi-ai dat drumul. M-ai părăsit! M-ai lăsat să mă înec în propria durere şi nenorocire!
A fost o greşeală. Totul. Să mă îndrăgostesc de tine a fost ultima picătură. Nu, de fapt, a fost penultima. Lovitura ta de graţie, minciuna ta a prăbuşit totul, întregul castel din cărţi de joc.M-ai lăsat singură, în vântul rece şi prevestitor de furtună. Singură, fără apărare, fără nimeni alături. Pentru tine, am fost doar o jucărie, o distracţie pentru moment. Ceva de care să râzi cu prietenii tăi pe la spatele meu.
Ţi-ai bătut joc de mine!
Sau poate doar eu am fost prosta care s-a îndrăgostit orbeşte. Am devenit mielul ce se bagă singur în cuşca leului nemilos. Căci asta eşti. Şi eu, biata făptură ce s-a lăsat sedusă de tine...
Te urăsc! Te urăsc cum n-am urât pe nimeni, cu toată intensitatea inimii mele!
Te urăsc pentru că te iubesc!
Pentru că mi-ai intrat în inimă şi nu vrei să ieşi. Pentru că mă dispreţuieşti şi calci în picioare toate sentimentele mele pentru tine. Nu îţi pasă! Nici azi, nici ieri, nici mâine!Eşti fără inimă şi aşa vei rămâne!
Nu te pot schimba, nu încerc să o fac. Pot doar să fiu acolo sus şi să te păzesc. Să fiu umbra pe care soarele tău o va umbri. Nu mă vei vedea, iar eu doar te voi veghea.
Până la revedere,
A ta, Sakura ...
Ochii mei se plimbau cu repeziciune peste cuvintele insirate pe acea foaie de un alb pur.Trageam cu putere din tigara , iar fumul sau ametitor imi incanta papilele.Dupa ce am terminat de citit acea scrisoare de "Adio" am ars-o aruncand-o in semineu.Am inchis ochii de un negru pal gandindu-ma la acea fata cu parul rozalii ce s-a stins datorita mie.Nu imi pasa de ea , era doar un suflet ratacitor fara noima pentru mine.A fost doar o jucarie , o marioneta ca oricare alta , o copie fidela a pitipoancelor ce umbla prin curtea liceului.Am inceput sa zambesc ironic cand in minte incepu sa se deruleze amintiri cu "scumpa mea" Sakura.Pentru un moment a inceput sa ma cuprinda un sentiment de remuscare si compasiune pentru ea.In clipa urmatoare am scuturat capul si acele sentimente de vinovatie au disparut.Eram din nou eu.Brusc usa se deschise trantindu-se de perete.Cu pasi amenintatori se indrepta catre mine , ochii lui negrii asemnea onixului ma fixau , privirile noastre ducand un adevarat razboi.
-Cum poti sa te mai numesti om , dupa ce un inger si-a dat duhul din cauza ta ?Proasta aia , asa cum o numeai tu chiar te iubea , in ciudea defectelor tale.
-Dumnezeu nu o sa ma pedepseasca ,doar findca nu am ajuns sa o iubesc.Ea si-a cladit singura acel univers plin de basme , nu am putut iubi o copila proasta , am fost nevoit sa evapor acele vise.
Sasuke imi infipse adanc in inima acel sentiment de melancolie si remuscarea.Stiam ca gresisem , dar nu vroiam sa recunosc asta.Nu doream nimic sa ma lege de ea , nici o amintire , Sakura pentru mine era un suflet pierdut intr-o lume fantomatica.