Capitolul 3


Bella P.O.V.




Parca as fi intr-o poveste de dragoste cu final nefericit. O poveste in care personajul negativ nu este soacra ci fiul. Un tanar cu un caracter puternic si destul de incapatanat. Pacat de comportament. Se pare ca nu are respect pentru cel care l-a crescut, pentru taicasu’[Inseamna ca respectul pentru masa, e egal cu -100]. Ehh, se vede ca, desi are douazeci de ani, nu are nimic in cap. E imatur si foarte nerespectuos. E…spacenu am cuvinte, chiar nu ma asteptam ca intalnirea asta sa decurga atat de prost. Nu credem ca are tupeul sa ma insulte.
Off, Doamne, in ce m-am bagat ?

Dupa ce luam pranzul, eu si Carlisle[Cine? o.O], parasim restaurantul destul de dezamagiti. Normal, din cauza fiului “perfect”. Oricum era de asteptat, ma rog[Nu te mai ruga].

Dupa cateva minute ajungem in apartamentul meu. Ii spun viitorului meu sot sa astepte putin pentru a-mi lua trolerul cu haine din dormitor.
Imediat dupa ce-mi iau bagajele din camera, ma intorc la Carlisle. Oftez sonor atunci cand ajung in dreptul lui si ma uit cu teama in ochii lui[Gen: Pff ce fata ai]. Imi ofera ca incurajare o imbratisare calda iar mai apoi parasim apartamentul. Oare fac ce trebuie? Oare ar trebui sa ma umilesc in fata lui Edward doar pentru iubirea tatalui lui? Oare chiar merita sacrificiul asta?

Dupa putin timp, Carlisle parcheaza masina in fata vilei lui. Casa in care va trebui sa locuisesc cu el…cu Edward. Cu cel care ma uraste pentru ca ii voi lua locul mamei lui. Cobor din masina odata cu logodnicul meu. Simt cu minima imi accelereaza, iar picioarele-mi tremura puternic. Mi-e frica. Pentru ce? De ce? Nu, nu merita. Ma voi comporta exact cum se comporta si el. Nu trebuie sa renunt doar pentru ca el e imatur.
Ajungem in fata useii. O usa metalica de culoare maro[Sa sti ca ma si interesa cum era usa]. Carlisle apasa pe clanta dar se pare ca usa este incuiata. Ciudata. Din cate mi-a spus el, Edward ar fi trebuit sa fie acasa. Il privesc putin , iar mai apoi observ cum isi scoate din buzunar niste chei. Baga una dintre chei in broasca , dar se pare ca nu intra.

- Se pare ca usa e incuiata pe dinauntru, iar cheia e bagata in broasca, rezulta ca nu putem intra in casa. Sunt dezamagit de Edward. Nu asa l-am crescut.
- Edwarddd !!![Sapte milioane de semne] Deschide usa in momentul asta! Deci jur ca daca nu deschizi iti nenorocesc masina. Ar fi pacat ca o masina ca asta, atat de scumpa si pline de fite sa ajunga la fiare vechi. Deci ce zici, deschizi usa sau renunti la masina? Incep eu sa tip incat toti care treceau pe acolo se uitau la mine ca si cum as fi o nebuna scapata din camasa de forta.

Carlisle se uita la mine socat de ceea ce am facut iar eu zambeam[virgula] deoarece nu m-am lasat calcata in picioare de un pusti care se crede buricul pamantului.
Incep sa ma agit, sa bat din picior din cauza ca mi s-a acrit de baiatul asta[Ai mai zis odata asta].
Imediat aud cum usa e descuiata ca mai apoi[SUNA ORIBIL, pute-ai sa spui: Pe ea facandu-si aparitia....] sa fie deschisa de Edward. Intram in vila, iar “fiul” meu urca scarile nervos. Pacat insa, pentru ca taicasu’ il cheama jos folosind un ton foarte serios si nervos. [Repetitie]
Incepe sa-l certe si iar sa-l certe pentru comportamentul lui, pentru felul in care s-a comportat cu mine, pentru absolut tot.
In acest timp in care Carlisle vorbeste, adica tipa, Edward se uita la mine cu o privire putin placuta. Ma omoara din priviri. E neplacut[MA interesa? OO, trebuia sa imi pese?].
Odata ce cearta ia sfarsit, Carlisle il pune pe Edward sa-mi arate dormitorul in care voi dormi. Tanarul, cu greu accepta, dar totusi cedeaza si urcam amandoi scarile.
Cu coada ochiului ma uit la el si la putinele haine pe care le poarta . Un maieu alb si destul de mulat si o pereche de pantaloni de treining negri.

- Te holbezi ! Nu vreau ca cea mai mare scorpie dintre toate scorpiile exsistente pe aceasta planeta sa se uite la mine. Te urasc prea mult, pricepi?[Aha, inteleg, dar cine vorbeste? Baba dochia?]

- Eu...ma holbez...la tine? Du-te ca aberezi. Oricum, si eu te urasc la fel de mult cat ma urasti si tu pe mine. Ba nu ! Te urasc mai mult, cel mai mult ! Doamne, parca am fi copii…[Mie imi zici? Nici nu stiu cine vorbeste, de unde stiu ca nu este Dumnezeu?]

- Ma rog, asta-i camera ta. Sper sa te trezesti la realitate si sa-ti da-i seama ca acesta casatorie nu va merge, esti prea tanara pentru tata. V-ati uitat vreodata in oglinda? Nu, logic ca nu v-ati uitat. Ma rog, noapte buna ![Baba dochia revine...]

Intru in camera iar apoi inchid usa lasand trolerele langa pat. Ma arunc in imensul pat[REPETITIE] si studiez camera.
Decorul e special, fara cuvinte. Patul imens deranjat de corpul meu este acoperit de o lenjerie crem. Grenaul pernelor asortandu-se perfect cu culoarea lenjeriei si a peretilor deasemenea crem[Repetitie]. Restul camerei fiind mobilata cu gust.
Las decorul camerei si ma gandesc la vorbele lui Edward in timp ce-mi aranjez hainele in dulap.
E ceva nou, e ciudat, e…nu stiu. Vorbele lui mi-au atins inima, m-au facut sa ma indoiesc de proprile decizii luate de mine. Oare are dreptate? Chiar dragostea asta pentru tatal lui este un capriciu, o greseala?

Dormitorul Bellei :





Gata si capitolul 3, sper ca v-a placut..
Ehh, astept comm-uri si sa nu va zgarciti..
Kiss and Hug !