Anime. Naruto. Sasuke & Sakura
That's our forum way!
|
--- Ne-am gândit să ne facem o nouă (re)introducere în categoria de Ești nou? Prezintă-te. Dacă te-ai mai prezentat în trecut, caută vechiul topic și fă-o din nou tot acolo. ---
|
| | | Autor | Mesaj |
|---|
Litlle Pinguin
Genin
Sex :  Varsta : 23
 Localizare : intrebati cunoscutii
 acebook : andreea.cimpoesu@yahoo.com
 Nr. mesaje : 188
Puncte : 233
 Reputatie : 13
 Hobby-uri : muzica si ficuri
 Stare de spirit : ^-^ Secret ...
 |  Subiect: De ce iubim?  Dum 10 Iul 2016, 13:00 | |
| De ce iubim?
Capitolul I
"Prea multe întrebări in capul meu roz" ”Ce este dragostea? Mai bine spus, de ce ne îndrăgostim? Ce este atât de minunat de a fi într-o relație când știm că la un moment dat se va sfârși , iar singurul lucru pe care îl mai păstrăm cu noi este durerea din suflet...un suflet zbuciumat, rănit. Amintirile care îți duc gandul în trecut...un trecut frumos aș putea spune. Acel trecut însă a plecat cine știe unde. Dar nu-i nimic o altă dragoste apare.
Aceeași căutare a ochilor. Ce vrea să găsească, nu știu încă, însă știu că nu creierul caută, ci inima.
Organul ăsta de care nu te poți descotorosi, ce bate în tine pentru a te ține in viață. Tot vrea să găsească ceva...mai bine spus pe cineva. Și din nou aceeași întrebare, una stupidă căci nu vrea să îmi iasă din căpșor:Pe cine caută?. Cu toții căutăm acea persoană anume, care ne face să ne simțim speciali, iubiți, protejați. Ne căutăm de-a lungul vieții jumătatea, însă nu toți și-o găsesc. De asta scriu aceste rânduri acum, pentru a-i putea reciti mai târziu persoanei pe care am ales-o să îmi fie alături la bine sau la greu, pentru tot restul vieții mele. Sunt o copilă acum și probabil am spus numai baliverne, însă pentru mine contează aceste cuvinte, deci nu îmi pasă de ce cred alți, eu le-am spus din suflet.”
Uneori, chiar e bine să intri în lumea ta, ca să uiți de lucrurile oribile care se întâmplă în jurul tău. Off! Tăcere, mă faci să mă simt în largul meu. Păcat că nu rămâi o eternitate .
Sunetul strident și enervant al soneriei îmi strică echilibrul . Scot ușor telefonul din buzunarul blugilor. ”Marie”...Ce-o mai vrea și ea? Era o carte chiar interesantă. Îmi descrie gândurile în totalitate. Zici că eu am scris-o...Ooo! Stai, chiar eu am scris-o . Eh...ce să faci când ai 27 de ani si trăiești singură într-un apartament cochet din Paris. Mai bine i-aș răspunde că după mă omoară cu mesaje.
-Mda...? Ce e, Marie, ce s-a-ntâmplat? -Vai! Sakura, cartea este un succes, se vinde ca pâinea caldă! Deja am vândut 120 de exemplare! spune ea entuziasmată. -Eh..ce sa faci dacă am atâtea rude . -Hei, ce-ai zice dacă am ieși în oraș după-amiaza asta? -Da...sigur. Cum spui tu. Ne vedem în același loc ca-n totdeauna. -Okey! Au revoir!
Îmi place să știu că oamenii îmi apreciază arta. Întotdeauna am fost atrasă de carți, însă nu m-am gândit că voi scrie și una . Mai bine să nu delirez din nou că mă asteapta aia mică .
Ultima editare efectuata de catre DeeaBlueSky in Dum 10 Iul 2016, 15:40, editata de 1 ori |
|   | | xenomorphius
Chūbu
Sex : Varsta : 28
Localizare : În pădure!
Nr. mesaje : 3304
Puncte : 4254
Reputatie : 841
Stare de spirit : -
| | Subiect: Re: De ce iubim? Dum 10 Iul 2016, 14:03 | |
| DeeaBlueSky un capitol trebuie să aibe cel puţin 25 de rânduri, la tine sunt doar 17-19.
Încearcă de asemenea să pui doar anumite fragmenţele centrate, gen asta era bine - "Prea multe întrebări in capul meu roz" (gen citate), însă tot textul, se vede cam aiurea, mai ales că nici nu e mult. |
| | | | Litlle Pinguin
Genin
Sex : Varsta : 23
Localizare : intrebati cunoscutii
acebook : andreea.cimpoesu@yahoo.com
Nr. mesaje : 188
Puncte : 233
Reputatie : 13
Hobby-uri : muzica si ficuri
Stare de spirit : ^-^ Secret ...
| | Subiect: Re: De ce iubim? Mar 12 Iul 2016, 16:21 | |
| Capitolul II
”Cafeneaua”
Soarele încălzea asfaltul cenușiu pe care abia puteai păși. Talpa-ți lua foc cu fiecare pas pe care îl făceam, chiar dacă sandalele mele puțin înalte încercau să mă protejeze. Rochița-mi cu buline roșiatice frumos așezate pe materialul bleu, fin, care îmi mângâia corpul suplu și voluptuos flutura la adierea vântului. Șuvițele rebele de păr roz îmi ieșeau vioaie din cordeluta argintie, așezându-se pe fruntea-mi lată și palidă. Restul pletelor îmi erau înfașurate în jurul elasticului , ca un coc cochet.
Parisul nu a mai fost niciodată atât de liniștit. Turnul Eiffel se ridica maiestuos, precum un rege, în înaltul cerului. Copacii aliniați, îl păzeau cu multă atenție, ca niște soldaței de plumb, ca aceia cu care se jucau baieții pe vremea copilăriei mele, fără griji....Dulci amintiri ale vremurilor fiecărui om.
Cafeneaua ”Chez Jane” era un local micuț, înflorat, așezat într-un cartier select, aflat la trei străzi distanță de casa mea. Culorile de roz-pal, verde și lila întotdeauna m-au făcut să mă simt mai bine, în sigurantă , relaxată. Aici îmi beau mai tot timpul cafeaua, căci e cea mai bună din oraș...cel puțin din punctul meu de vedere. Mș asez la aceeași masă, lângă fereastră, pentru a putea admira frumusețea orașului...orașul meu . O superbitate. Cel mai minunat și cel mai magic loc din lume. Îl iubesc.
-Doriți să comandați? îmi spune o voce din dreptul meu.
Era o voce puternică, masculină, ce mă trezi din visare. Foarte ușor îmi întorc capul de la fereastră, dând de niște ochii negrii ca pana corbului. Păru-i ca abanosul i se așeza pe umeri, bretonul căzându-i pe ochiul lui drept. Un chelner mă întreba ce vreau...mă hipnotizase mai rău ca priveliștea de afară.
-...Nu încă, aștept pe cineva.
-În regulă, mă scuzați, spune acesta și pleacă .
Ochii mei nu se dezlipeau de pe el. Corpul lui mă amețea mai rău ca o cursă în carusel. Ziceai că e scos dintr-o revistă.
-Sakura! strigă o voce foarte cunoscută dinspre ușa cafenelei.
-Marie, însfârșit...
-Bună, draga mea, ce mai faci ! Te pup.
-Bine fac, așteptam să apari.
Pe Marie am întâlnit-o acum trei ani. Lucra la biblioteca unde obișnuiam să merg când vroiam să scap de stresul de la facultate. Ne-am înțeles foarte bine încă de la bun început. De atunci tot la fel a rămas. Aceiași ochi albaștri, același păr blond tăiat în scări, poate puțin mai lung, aceleași haine hippi, aceeași nebunatică.
-Vai! Chiar am foarte multe să îți spun. Primul lucru ar fi...
Eu nu o ascultam. Eram încă atentă la chelnerul care își făcea treaba. Nu am mai văzut vreodata o persoană atât de calmă la lucru. Parcă facea totul...perfect. Uneori mai scoteam din gură un ”Aham..”, însă nu știam exact ce aprobam. Știam că nu va fi o problemă pentru Marie. Oricum la fel făcea si ea când ieșeam. Dar mie nu mi se întâmpla așa ceva. E un sentiment nou. Sunt atrasă de cineva, iar asta mă înspăimânta puțin.
-Pământul către, Sakura Haruno! Mă auzi?
-...Ce? A da Marie...da, da sunt bine. Eu doar vroiam să chem chelnerul să vina să ne aduca comanda.
-Ei bine a venit deja o fată...
-Serios? Uau ce rapidă a fost...
-Ei bine, ce spui?
-Ce să spun?
-Astăzi trebuie să mergem la Hinata. I-am promis deja că o să ajungem mâine la ea.
-Da sigur, numai să nu fie Naruto acolo. Ști că uneori devine cam iritant și ne întrerupe .
-Asta nu îți pot promite...
Totul era încă în ceață. Nu prea înțelesesem prea multe din acea conversație pe care o avusesem însă încercam să îmi revin. O voce puternică începe să îmi vibreze în urechi, spunând ”Atenție!” . Geamul de lângă noi se sparse în mii de cioburi , căzând în cafea. Două mâini puternice mă acoperiseră...Ce s-a întâmplat?
|
| | | | Insomnia
Genin
Sex : Varsta : 26
Localizare : București
Nr. mesaje : 75
Puncte : 100
Reputatie : 3
| | Subiect: Re: De ce iubim? Vin 22 Iul 2016, 13:59 | |
| Buna.
Vad ca adevarata actiune incepe din capitolul doi. E interesanta meseria lui Sasuke. Pana acum am gasit doar ficuri in care Sasuke e sef de mafie sau firma si tot felul de meserii de BOSS. Nu mi-l imaginam pe Sasuke in postura de a lua comenzi la o cafenea. Pare sub nivelul lui =))
Imi mai place ca ai scris la persoana intai.
Sper sa pui cat mai repede continuarea. Pupici. |
| | | | Neko
Academy Student
Sex : Varsta : 22
Localizare : In lumea mea
Nr. mesaje : 45
Puncte : 69
Reputatie : 8
Hobby-uri : ciclismul,innotul,muzica:)
Stare de spirit : Mdea ...nu ma enerva
| | Subiect: Re: De ce iubim? Dum 31 Iul 2016, 03:03 | |
| Deea sa nu te prind cail lasi neterminat ca te bat . Serios acum sa lasi asa bunatate de fanfic asa ...in fine astept un capitol nou cat mai repede :) P.S stiu ca ai tu inspiratie ;) |
| | | | Litlle Pinguin
Genin
Sex : Varsta : 23
Localizare : intrebati cunoscutii
acebook : andreea.cimpoesu@yahoo.com
Nr. mesaje : 188
Puncte : 233
Reputatie : 13
Hobby-uri : muzica si ficuri
Stare de spirit : ^-^ Secret ...
| | Subiect: Re: De ce iubim? Sam 03 Sept 2016, 18:06 | |
| Capitolul III
"Încep să mă apropi de domnul..."
O durere înfiorătoare începuse să îmi cuprindă trupul firav. Nu înțelegeam ce se întâmplă cu mine. Nu îmi puteam mișca membrele, nici un mușchi nu puteam controla. Groaznica frică începea să își facă prezența și panica mă cuprindea aproape în totalitate. Simt cum o lacrimă îmi curge pe obraz. Acesta mă ustură dar nu știu de ce. Un deget cald și fin îmi șterge lacrima. Deodată totul parcă se stinsese. Nu se mai auzea nimic, nu mai simțeam nimic . Murisem oare? Dacă îmi deschideam ochii l-aș fi văzut pe Domnul, așa cum cănta preotul la prohod: „Și cu ochii mei îl voi vedea pe Dumnezeu, Mântuitorul meu”? Mereu îmi pun întrebări înainte de a face ceva...nu cred că mă ajută în vreun fel. Ei bine...acum ori niciodată.
Ochi-mi verzi ca smaraldul se deschid, în jurul meu văzând alb, un alb pur și strălucitor precum prima zăpadă. Era acesta raiul oare? Credeam că în urmatoarele secunde voi vedea Poarta Raiului și pe Petru cum mi-o deschide în față, dar nu, căci ceea ce presupuneam eu că este lumea veșnică s-a dovedit a fi defapt o cameră de spital, un salonaș aproape gol - avea decât un dulăpior, o noptieră , lânga care era asezat un scăunel, o măsuță și patul de spital pe care eram așezată.
Nu știu dacă ar trebui să fiu ușurată sau îngrijorată că mă aflam aici. Mi- am întors ochii înspre dreapta. În acel moment inima-mi începuse a bate haotic, parcă voia să îmi iasă din piept, nebuna.
Pe scăunelul menționat anterior era asezat un bărbat. Nu cred că observase că mă trezisem căci statea cu capul cufundat în palme, avea o piele destul de albă ce-i drept. Ziceai că e un înger, îngerul meu. Parcă chelnerul și-ar fi dat jos sorțul, ar fi pus deoparte carnețelul, pixul și tava și și-ar fi pus aripi albe -chiar dacă era îmbrăcat în niște blugi negri, rupți în genunchi și un tricou alb pe care scria cu negru: „I will be with you forever, even if I was to die”.
Încerc să îmi îndrept mâna înspre el, dar în loc să o fac un geamăt îmi iese din gura, atrăgându-i atenția. Acesta își ridica ochii negri și mari către mine făcându-mă parcă să amețesc mai tare . Un „Ești ok?” îi iese printre buzele acelea roși și mari. Vocea lui groasă dar blandă parcă mă face să mă cutremur. Deschid gura pentru a-i raspunde dar nu pot vorbi așa că o închid la loc. Mă uit mai atent la chipul lui și observ o urmă uscată de sânge pe tâmpa stângă, această imagine facându-mă să mă gândesc la lucruri sumbre, ce îmi aduc fiori pe șira spinării...În secunda doi mă ridic din pat și mă îndrept către dulăpior -acesta avea geamuri în care îti poți vedea cu ușurință reflexia- unde văd că am o zgârietură mare pe obraz și nu numai pe obraz, ci și pe tot corpul. Acum se explica de ce ma ustură peste tot. Această imagine din oglinda mă face să amețesc. Simt cum cad din picioare. Eram pregătită să mă fac una cu podeaua, dar două brațe ma împiedică. „Ce s-a întamplat?” mă întreb eu în gând. Cred că din greseală am și spus-o cu voce tare căci „domnul” îmi dă răspunsul:
- Cineva a împușcat geamul cafenelei. Dacă nu mă aflam aproape de masa ta, acum erai moartă.
- Cine a făcut asta? întreb eu încă buimacă din cauza noilor informații pe care încercam să le inteleg.
- N-am nici o idee, spune el privind în pământ. Acum ești în siguranța, zice el după un timp de tăcere acum uitându-se la mine cu un zâmbet fals, un zâmbet ce mă neliniștea.
- Și prietena mea? Este bine? am întrebat eu cu o voce tremurândă de teama unui răspuns sumbru.
Vrea să îmi răspundă însă în acel moment ușa salonului se trântește de perete, iar pe ea întră -evident- Marie.
-Sakura, draga, ești în regulă. Slava Cerului! striga ea cu voce puternică de auzea întreg spitalul.
Mă ia în brațe și mă strânge cu putere la pieptul ei, capul meu cufundându-se în sânii ei mari și rotunzi.
După puțin timp aceasta pleaca, „domnul” rămăsese nemișcat pe scaun de parca ar fi fost o statuie.
###
Noaptea întunecată uneori poate fi mai prietenoasă decât cel mai firbinte Soare. Stelele se întindeau păna la infinit pe bolta neagră, la fel de neagră precum părul celui ce se află lângă mine in acest moment. Mergeam împreuna pe o străduță îngustă - se oferise să mă ducă acasă- și de abia dacă puteam vedea ceva în bezna asta. Încă eram buimacă din cauza perfuziilor date, căci nu prea stiu cum ajunsesem aici. Eram atât de obosită că abia puteam să port o conversație cu el. Tot ce mai țin minte esteca numele acestui „domn” -abia avea 27 de ani, iar eu aveam 26- este Sasuke Uchiha. La prima vedere te-ai fi gândit că este un polițist tânăr la început de carieră si nu doar un simplu chelner într-o cafenea.
Totul era atât de liniștit, doar că din spatele unor tomberoane se auzea un zgomot, un fâșâit mai degrabă. Probabil o pisică ce își caută cina,însă Sasuke nu era de aceași părere căci brusc se oprise și mă trase de umăr, înapoi. O luminița slipea din spatele coșului de gunoi precum o stea ce ajunsese pe pământ. Era un pistol. Respectivul apasă pe trăgaci și un zgomot supărator se aude din apropierea mea. Trăsese oare? Nu văzusem căci îmi pusesem mâinile la ochi. Mă uit pe furiș printre degetele mele subțiri. Din spatele tomberonului se ivea un lac de sânge. Dacă nu el trăsese...atunci cine? Mă uit în dreapta mea. Îngelul meu ținea o armă în mână și nu părea să fie prima dată...Ce se întâmpla cu viața mea?
Ei bine dragilor a venit și capitolul III. Scuze de întârziere dar am fost la țară și de unde net...mai degrabă de unde semnal :) . În fine. Multumesc pentru comentariile date, sper să va placă „De ce iubim?” momentan și să-mi împărtășiți părerile. |
| | | | Continut sponsorizat
| | Subiect: Re: De ce iubim? | |
| |
| | | | |
| | Permisiunile acestui forum: | Nu puteti raspunde la subiectele acestui forum
| |
| |
| |
|
