I won't survive without you +16

Hei Hei Hei ! Melly e pe val=)) Asa ca a revenit cu un nou fic. Ok, pai sper sa va placa. Mell va iubeste, stiti bine asta>:D<

Capitolul 1

Stateam pe aceeasi bancuta alaturi de copacii inalti, parca simtindu-mi durerea ce-mi sfasie sufletul pustiu. Niciodata in viata mea nu m-am simtit mai singura. Atata singuratate provoaca deprimare. Am nevoie de putina afectiune, chiar si foarte putina si tot as fi multumita. Am crezut ca am gasit ceea ce cautam, am crezut ca a fost buna alegerea pe care am facut-o. De fapt, mi-am dat seama cu adevarat ca totul este o iluzie, nimic mai mult. Ca tot ce am facut pana acum a fost o greseala. Viata e o greseala. Am profitat de oportunitati, m-am agatat de viata asa cum n-am mai facut-o, am ajuns undeva sus, dar din pacate am reusit sa cad. Ar fi trebuit sa raman jos, acolo unde imi era locul. Cine stie, poate cadea altcineva si eu probabil ca il prindeam. Am ales cai gresite ce eu credeam ca sunt bune. Si in sfarsit, am ramas singura, asta a fost consecinta prostiei mele. Pai chiar merit asta. Acum, va trebui sa iau totul de la inceput. Nimic nu va mai fi ce-a fost.

Amintiri dureroase imi acapareaza mintea. Nostalgie. Tristete. Ura. Vor sa ma distruga, sa imi distruga pshihicul. Sa ma innebuneasca. Nu vor vrea niciodata sa se opreasca? Imi pun mainile pe cap, afundandu-le in parul meu roz si matasos. Brusc, o voce necunoscuta se aude in mintea mea, spunandu-mi cu glas bland " Nu ai facut nimic gresit, ai facut ceea ce trebuie". Nu am facut ceea ce trebuie. Am gresit enorm. Ei doar au profitat de mine doar ca sa ajunga sus. Nu am sa ii iert niciodata. Niciodata! Nici macar pe cel pe care l-am iubit si inca il iubesc enorm. M-a facut sa sufar cum nu a mai facut-o nimeni. Am fost atat de naiva sa cred tot ce imi spunea, ca ma iubeste, ca nu va pleca niciodata de langa mine. Simple aberatii. Pe langa toate astea, inca il iubesc. Nu ma intrebati de ce, dar inca il iubesc. Simt asta, nu pot sa neg. Inca imi amintesc ultimele lui cuvinte inainte sa plece si sa ma lase alaturi de singuratatea mea...

~Flashback~

- Draga mea Sakura, cat de naiva si proasta ai putut fi. Nu ti-ai dat seama ca noi doar te-am folosit? Am profitat de talentul tau ca sa ajungem celebri. Si asta chiar s-a intamplat multumita tie. Nu am mai intalnit persoana mai naiva ca tine. Apropo, chiar ma credeai cand ti-am zis ca te iubesc? Pff, ai gresit facand asta. Nu pot sa te mint, chiar te-am iubit, dar doar ca pe o simpla sora mai mica. Nimic mai mult. Si cred ca stiai ca nu te vom lua in turneu cu noi. Timp de un an. Am plecat, altfel pierd avionul. Poate ne vom mai intalni! imi spune fara niciun pic de mila. Atata indiferenta in vocea sa. Nu imi vine sa cred. Sunt atatea cuvinte... Cuvinte care dor... Oare este adevarat tot ce mi-a zis? Visez? Doamne, sper sa ma ciupeasca cineva si sa ma trezeasca din acest cosmar oribil. Acum inteleg...Am fost doar o jucarie pentru ei. Dar trebuie sa fiu puternica, trebuie sa rezist, nu vreau sa par slaba. Dar, durerea e prea mare si prea puternica. Si ca intotdeauna, suferinta castiga.

~End Of Flashback~

Lacrimile amare nu au intarziat sa apara, acoperindu-mi chipul. Nu inteleg ce am facut sa merit asta. El...El a fost totul pentru mine, m-a invatat ce inseamna sa iubesti. Dar nu si ce inseamna sa suferi. Acum stiu prea bine asta. Am regretat si inca regret alegerea facuta. Am inceput sa imi urasc viata mai mult decat orice. De fiecare data ma intreb... Cum este sa fii cu adevarat fericit? Cum este sa ai pe cineva care sa te iubeasca cu adevarat? Atatea intrebari fara raspuns pentru mine. Sper ca intr-o buna zi sa pot fi si eu fericita. Sa simt iubirea. Sa nu mai sufar atata.

Ce tot vorbesc? Eu nu voi avea parte niciodata de fericire. Sperantele si visele mele s-au stins de cand au plecat. De atunci, imi este cu adevarat frica sa ma mai incred in cineva. Incet-incet, cineva se apropie de mine. Nu poate fi el... Inima imi zvacneste in piept cu atata putere. Emotiile pun stapanire pe mine. Chipul sau angelic, vai de cand nu l-am mai vazut. Ma ridic repede de pe bancuta, uitand tot, pana si cuvintele sale care m-au durut enorm de mult. Pe fata sa apare un zambet bland, parca emanand caldura si iubire. Nu poate fi el, inca nu pot sa cred. Fug spre el, cu intentia de a-l lua in brate. Ma apropii din ce in ce mai mult si il strang tare la piept. Dar, din pacate, constat ca nu imbratisez pe nimeni. A fost doar o iluzie. Normal ca nu putea fi el.Oftez lung, iar lacrimile din nou imi acopera chipul. Tip cat pot de tare "De ce imi faci asta?! De ceee?!" Innebunesc. Asta e singurul cuvant care imi vine in minte acum. Sunt imbata de dragostea ce o port pentru el. Nu mai suport. Vrea doar sa ma distruga...sa-mi distruga sufletul.

Hei hei hei !! Sper ca v-a placut, doamnelor si domnilor. Eu astept cat mai multe pareri si sa nu fiti zgarciti. See ya ! Va iubesc. I won't survive without you +16 78717

So Mely
Este destul de dragut fiind primul capitol
Imi place totul , mai ales cum descrii
Abea astept nextuu
Zbay!

hei hei am trecut si eu pe aici si vreau sa zic cai super cap asta kiss

si astept cu nerabdare nextul please

Heii, mami! a hug

Deci... IUBESC FICU' ASTA. huh?

Nextu' , onegai please

Roxy-chan te pupaceste dulcik de tot ! kiss

Imi place foarte mult acest fic!^^
Stii sa descrii foarte bine sentimentele
Astept urmatorul capitol
C`ya!^^

Buna , imi place fic-ul , astept urmatorul capitol , apropo e SasuSaku ?

Mell <3
Mai bine zis mami
Imi place primul capitol si vreau sa vad cum dezvoltii ideea .
Soo :> ... E SaSuSaKu ?

Spor in continuare !

Xoxo ,
Shiba xD

Vizitator

Este super.
Pui te rog continoarea?
Astept next-ul.
:)

Este senzational...
Foarte reusit capitolul, dar tu stii asta fff. bn.
Sa nu te mai aud k nu-ti place si alte prostii..
Astept next-ul si nu uita k te iubesc :x
Kiss and Hug !

Hay Melysca cu nextu ca nu vezi ca toata lumea face infarct?

Buna Melly scumpo, un fic nou:x...chiar imi place.

* Descrierea * -- pai sa sti ca te descurci din ce in ce mai bine la acest cpitol. Se vede ca ai progresat fata de inceput si sunt mandra de tine. Ai descris sentimentele personajului iar descrierea sentimentala e prezenta in intreg capitolul ceea ce e foarte bine.
Ma bucur ca te-ai axat pe ceea ce era important si pot sa spun ca a fost foarte bine.

Dialogul - l-ai folosit doar atat cat trebuie si nu a fost mult. Ma bucur ca ai stiut cand sa-l pui si nu a fost sec.

Actiunea - nici ea nu e grabita deoarece te-ai axat pe sentimentele personajului si nu ai sarit de la o idee la alta.

Ideea - hmm...poate mi se pare originala, mai astept cateva capitole sa vad ce se v-a mai intampla.

Titlul - imi place si e chiar foarte interesant. Abea astept si celelalte capitole sa vad despre ce v-a fii vorba.

Estetica - imi place asezarea in pagina si am observat ca nu ai nici o greseala. Foarte bine.

"De ce imi faci asta?! De ceee?!"
Ei bine aici la acest ,, ceee '' dupa parerea mea era de ajuns un singur e.
Incearca sa nu mai pui doua semne de punctuatie in aceeasi propozitie. Ori semnul intrebarii ori semnul exclamarii?^^

Pai cam atat. Chiar imi place si sunt curioasa sa vad ce se v-a mai intampla.
Pupici:-*

Am revenit cu nextul ^.^ enjoy it <3

Capitolul 2

Alaturi de el ma simteam cel mai bine, credeam ca viata mea e perfecta. Din pacate, am crezut prost. Nu stiam ca in spatele acelui chip angelic sculptat parca de Michelangelo insusi, se afla un adevarat diavol. Un om mincinos, prefacut, egoist... Nu i-a pasat de sentimentele mele, i-a pasat doar de faima si bani. Era si tipic. Oftez lung, picioarele mele ghidandu-ma catre razi necunoscute, nici macar nu ma uit pe unde merg. Un lucru stiu sigur, ca este foarte tarziu. Becurile ce abia mai lumineaza imi dau impresia ca ma aflu in mijlocul unui film horror, adaugand si sirenele masinilor de politie. Hmm, uneori ma intreb, de ce a aparut in viata mea? De ce m-a facut sa sufar asa cum nimeni nu a mai facut-o? Simt ca imi lipseste o parte din suflet, ma simt aproape goala pe dinauntru. Inca imi mai amintesc ziua in care l-am cunoscut...

~Flashback~

"You're the remedy I'm searching hard to find
To fix the puzzle that I see inside
Painting all my dreams the color of your smile
When I find you It'll be alright
I need to try to get to where you are
Could it be, your not that far..."

Doar chitara si acest cantec imi poate alina durerea profunda ce imi distruge sufletul. Chitara mi-a fost alaturi si la bine si la greu, atunci cand eram trista cat si atunci cand explodam de fericire. Acum, plang si cant plang si cant fara sa ma opresc, pana ragusesc. Chiar nu imi pasa, durerea e prea mare. De ce, de ce ei? De ce tocmai cei care mi-au dat viata, care m-au ajutat mereu ? De ce nu am murit eu in locul lor? Nu meritau o asemenea soarta. Inca nu pot sa cred, trebuie sa fie un cosmar. Melancolie, deprimare, tristete, nostalgie. Atatea sentimente intr-un trup atat de firav. Oare asa a fost scris sa se intample? Simt ca cineva se aseaza langa mine. Putin imi pasa cine este, putin imi pasa daca ma vede ca plang. Parintii mei...Ei erau totul pentru mine, ma iubeau, ii iubeam. Si sunt sigura ca de acolo de sus ei ma vegheaza si ma iubesc, la fel si eu. Brusc, doua brate imi inconjoara talia. Raman incremenita, nerevenindu-mi din soc. Atata caldura, iubire, blandete. Toate acestea intr-o simpla imbratisare. Imi intorc capul si dau de doi ochi negri, abisali, care ma priveau cu o oarecare tristete. Vantul ii adia dintr-o parte intr-alta parul sau negru, ciufulit. Pentru o secunda, am uitat de absolut tot. Parca m-am desprins de lumea reala, am uitat pana si cine sunt.

- Ai foarte mult talent. Te descurci foarte bine cu chitara. Plus ca, ai o voce minunata. Hmm, dupa cate observ ai plans nu-i asa? S-a intamplat ceva grav, nu? O fata frumoasa ca tine nu ar trebui sa planga. Imi spune cu fericire, dar in acelasi timp si tristete in glas. Vocea sa, vocea sa parca nu este umana. Este mai mult decat minunata. Ma simteam ciudat in preajma lui, nu inteleg de ce.

~End Of Flashback~

De atunci a inceput totul...Il iubeam, il iubesc si il voi iubi mereu, chiar daca nu este aproape de mine. De ce Sasuke, de ce? De ce nu mi-ai oferit sansa sa fiu fericita alaturi de tine? De ce ma urasti atat de mult ? Cu ce am gresit?

Mdah, sorry pt ca este scurt, dar ma cam dor degetele. Oricum, sper sa va placa. :x Mell va iubeste! >:D<

Melodia capitolului : https://www.youtube.com/watch?v=ITATxLI9ppo

Melisorul meu a adus next-ul >:D<
E deosebit capitolul, cuprinde atatea sentimente ..
E si trist sa ma gandesc ca Sakura sufera atat de mult :((
Deci ti-am m-ai zis si-ti voi m-ai k te descurci extraordinar la capitolul : descriere, in special cea sentimentala...eu practic nu ma compar cu tn. si tu stii foarte bn acest lucru.
In fn, nu vreau sa ma contrazici k vin la tn. si te bat raw de tot.
Abia astept sa scrii next-ul si fa-l mai lung :-L
Km atat..
K incheiere Kiss and Hug + I love you + Bananele dansatoare ( nu ma pot abtine )
dance 2

Hei

Nu mai fiti asa zgarciti cu comm-urile.
Eu vreau doar sa stiu daca va place sau nu capitolul I won't survive without you +16 734925

Te iubesc Mely
Te adooorr mai ales melodiaa
Plangem amandoua?
Te iubeeeescccc vreauuu nextulll

[b][i]

Deci...waaw..sentimentele sunt atat de bine descrise. Ma indrept catre Sakura: sufera prea mult sad

. Oricum capitolul este superb. Descrii asa bine sentimentele incat de fiecare data cand citesc imi apare in minte imaginea. Bravoo!

hei, imi cer mii de scuze de intarziere...
nu o sa pot pune nextul acum.
so, am o intrebare...merita sa continui ficul sau nu ?
caci pana la urma mie nu mi se pare prea grozav...si cred ca nici voua.:D

Imi place foare mult ficul I won't survive without you +16 78717

, descrierea este super frumoasa I won't survive without you +16 962758

.
Cand am citit capitolul multe sentimente au izvorat in mine.
Eu una as vrea sa l continui, imi place cum scrii, foarte frumos. I won't survive without you +16 348112

te pup

!

Subiect: Re: I won't survive without you +16 Joi 11 Aug 2011, 20:23

Capitolul 3

Până la urmă asta e. Nu am ce să fac împotriva acestui sentiment. Este mult prea mult prea puternic. Nu am mai simţit in viaţa mea aşa ceva... Pe de altă parte, nu mă cred în stare să îl uit. Sunt prea naivă şi prea pesimistă. Aş face orice, absolut orice, numai să îl uit! Dar pur şi simplu nu pot. Sau poate că... nu vreau? Şi ăsta ar fi un răspuns. Faza este că nu ştiu ce să mai fac, sunt atât de dezorientată şi neînţeleasă. Totul îmi merge atât de prost. Pentru mine există doar două categorii de oameni : unii care sunt fericiţi, au tot ce işi poate dori cineva, iar alţii trişti, neînţeleşi, deprimaţi, din care fac parte şi eu.

Cufundată în gânduri ajung într-un parc. Oftez lung continuându-mi drumul ce părea că nu se mai termină. Mi-am dat seama că viaţa nu este aşa cum ne dorim noi să fie. Întotdeauna va trebui să lupţi ca să fii fericit. Uneori nu trebuie decât să aştepţi , pentru că dacă nu ai găsit fericirea, te va găsi ea pe tine. Mă rog, asta se întâmplă foarte rar.

Nu ştiu de ce, am un sentiment de nelinişte în suflet. Simt că cineva mă urmăreşte. Este atât de ciudat, nu este absolut nimeni în spatele meu. Din nou, acel sentiment reapare. Inima îmi bate din ce în ce mai tare şi nu înţeleg de ce. Trag aer adânc în piept pentru a mă mai calma puţin. Mă apropii din ce în ce mai mult de un pod. O idee strălucită îmi săgetează mintea. Nu mai am nici un motiv să zâmbesc, nu mai am niciun motiv să trăiesc. Ce rost mai are viaţa pentru mine? Nimeni nu mai are nevoie de mine...nimeni nu îmi va simţi lipsa. Atunci? Care ar fi singura soluţie? Da, exact...moartea. Poate aşa nu voi mai suferi atât.

Privesc în jos. Apa este destul de limpede, îmi pot vedea clar reflexia mea. Oftez uşor şi mă sprijin cu ambele braţe de balustradă. Dar, cu câteva secunde înainte să pun ambele picioare pe aceasta, două braţe îmi înconjoară talia, forţându-mă să mă dau jos. De ce? De ce apare mereu un obstacol? De ce nu pot să termin odată ceea ce am început? Nici nu apuc să întorc capul să vad cine este cel sau cea care m-a oprit, îmi pune o batistă urât mirositoare la gură şi adorm, sau mai bine zis, leşin imediat.

O durere de cap insuportabilă îşi face simţită prezenţa în capul meu. Tot corpul îmi este amorţit, nu pot mişca niciun muşchi. Încerc să deschid uşor ochii, dar nu pot distinge nimic. Doar întuneric. Încep să mă mişc, dar îmi dau seama că sunt legată. Nu mai are niciun rost, nu o să scap. Acelaşi sentiment de nelinişte mă cuprinde din nou. Teama intensifică şi mai mult ceea ce simt acum.
Nu pot gândi logic, nu ştiu ce să fac.

Deodată, mai multe voci se aud de afară, sau mai bine zis din altă încăpere. Nu pot înţelege, parcă ar vorbi în şoaptă. Brusc, uşa se izbeşte de perete, făcându-mă să tresar speriată. Imima îmi bate nebuneşte, în viaţa mea nu mi-a fost mai frică. Sper ca totul să fie un coşmar...Să se termine cât mai repede.

- În sfârşit, Sakura...Ce dor mi-a fost de tine. Timpul parcă s-a oprit în loc. Rămân încremenită, este...este vocea lui. Pare imposibil. Sigur doar mi se pare. Nu poate fi el, nu pot să cred. Nemaiputând rezista, dau drumul lacrimilor amare ce doreau să iasă la iveală. Este prea mult pentru mine...Dacă este el, lucru imposibil, ce mai vrea? Nu i-a ajung că m-a făcut să sufăr atât de mult?

Brusc, becul se aprinde, făcându-mă să închid ochii, deoarece nu eram încă obişnuită. Clipesc de câteva ori şi totul începe să prindă contur. Mă aflam într-o încăpere destul de mică. În faţa mea stătea...Nu, nu poate fi el! Cu greu, mă abţin să nu dau drumul lacrimilor. De data aceasta, nu este o iluzie. Este chiar el, faimosul Sasuke Uchiha. Atâtea sentimente pun stăpânire pe sufletul meu. Sunt atât de fericită că îl revăd, dar pe de altă parte sunt atât de tristă...Dacă aş putea da timpul înapoi, aş repara marea greseală ce am făcut-o. Însă, o altă întrebare mă macină pe dinăuntru. Ce doreşte de la mine?

Mdeah, cam atât. Ştiu că nu vă place, nu trebuie să îmi spuneţi. I won't survive without you +16 635867

Subiect: Re: I won't survive without you +16 Joi 11 Aug 2011, 20:46

Iubire, pufoshie, te iubesc >:D<
Ti-am zis pe mess de fic, nu vreau sa te mai supar..
doar k eu zik ce gandesc...sorry..
Astept next si nu cumva sa te aud ca inchizi fic-urile k te omor :_L
Kiss and Hug!

Subiect: Re: I won't survive without you +16 Joi 11 Aug 2011, 22:32

Super!!!

Iubesc fic-ul asta!! in love

Sunt curiosa ce se va intampla!! nervi!

Te rog adu nextul please

Te rog dulce ca o savarina !!!!! kboom

Roxy te pupaceste! kiss

(Sa nu indrasnezti sa inchizi fic-ul ca ma supar, mami) angry

Subiect: Re: I won't survive without you +16 Mar 20 Dec 2011, 16:19

Bun scumpo, stau si ma intreb de ce nu ai mai postat neztul la acest fic. Adica pana acum are cam tot ce ii trebuie, descriere sentimentala care ma patrunde, emotii care ma fac sa simt ceea ce simte si personajul.. Sper sincer ca nu ai uitat de el, deoarece este chiar reusit si eu una vreau sa vad ce se va mai intampla in continuare. In legatura cu restul nu prea am nimic de spus, deoarece esti una dintre persoanele care stiu cum se redacteaza o poveste, cu paragrafe, multa descriere si tot tacamul. Apropo, imi place cum dezvolti ideea. Asa, acum sa vedem daca vei pune sau nu continuarea.

Te-am pupacit dulce.. in love

choco^^

Subiect: Re: I won't survive without you +16 Mar 20 Dec 2011, 16:50

Foarte, foarte, foarte frumoos
Me guuusta
Sasuke, nu poti sta departe nu?
Ce tupeu are, sper sa se puna in genunchi sa isi ceara scuze
Spor la scris, astept next-ul
imi pare rau ca nu am trecut mai devreme pe la fic-ul tau