Vai, ai adus next-ul ce ma bucur
Imi place asa de mult, dar e asa de trist. Haide cu next-ul ca nu mai am rabdare si sunt prea curioasa sa aflu ce se intampla.
Te pup dulce si sa pui repede next-ul

Foarte frumos
Sa aduci repede next-ul ca devine interesant

Pai in primul rand la Multi Ani de Sf Maria in al doilea rand ma bucur ca ai adus asa repede next-ul
Imi place asa de mult, ca de obicei.
hai mai repede cu next-ul ca...vai e asa interesant

Multumesc dragilor, ma bucur ca va place.
Am revenit cu next-ul.

L-am imbratisat, simtindu-i degetele lungi cum isi fac loc pe spatele meu. Unghiile sale destul de mari imi zgariau pielea dorind parca sa-mi patrunda in carne. Ma durea, insa acea durere imi facea bine si ma simteam iubita. Parul sau galben, destul de ciufulit ii acopereau o parte din ochii sai ca marea. Pe chip i se observau usoarele cute, in timp ce sprancenele i se conturau si mai mult de cate ori se incrunta. Isi arcui buzele intr-un zambet, lasandu-si dantura perfecta la iveala. Doream sa spun ceva, insa pur si simplu nu puteam, ceva ma oprea sau poate nici nu trebuia sa vorbesc.
O raza de soara patruse timida in camera descoperind tablourile de pe pereti ce pareau ca stau sa cada, facandu-le vopseaua de ulei sa straluceasca, aruncandu-ne pe noi intr-o alta lume unde visele chiar devin realitate...o lume numita vis. Poate doar acolo puteam fi cu adevarat fericita. M-am retras sfioasa din imbratisarea calduroasa a blondului, zambindu-i. Asta era tot ce ii puteam oferi, insa nu insemna ca sunt pe deplin fericita. Acesta isi trecu mana rapid prin par, indepartandu-si suvitele ce se incapatanau sa-i impanzeasca chipul, nedorind sa-i lase ochii la iveala care te fermecau. Un albastru asa de pur ca si sufletul lui...baiatul perfect, insa nu si pentru mine. Mi-am indreptat privirea spre acele tablouri care ma fermecau. Unele din ele aveau ca tema moartea sau o lume nevazuta de om cu ochiul liber, o lume unde doar inchizand ochii o poti vedea cu adevarat. Jocul lor de culori ma faceau sa cred ca pana si aceste capodopere se vor plictisi de chipul meu, de starea mea deplorabila, iar culorile vor refuza sa-mi mai picteze obrajii intr-un rosu aprins ca si acum. Nu are nici o legatura, insa acum chiar cred ca fiecare reprezinta ceva foarte important pe lumea asta. Shin pleca din camera, trantind usa in urma lui. Parea asemeni unei fantome care nu isi gasea linistea si care nu facea decat sa hoinareasca pe potecile batute de timp. Atat de trist, insa intr-un fel atat de frumos. M-am indreptat spre micuta masa care era decorata cu diferite flori multicolore. Mi-am luat paharul din sticla, dorind sa savurez acel suc. Ma bucuram de caldura si de gustul sau mirific care imi treceau prin esofag. In partea dreapta se afla jurnalul meu, plin cu amintiri. Era putin prafuit, asta pentru ca nu am mai scris de foarte mult timp, insa nici nu aveam ce. As fi umplut fiecare pagina cu prostiile mele, plangandu-ma ca de fiecare data. Si totusi, a trecut foarte mult timp de cand paginile lui nu ii mai cuprind numele brunetului. Nici macar nu l-am citit si nici nu vreau...pentru ca as plange. Ca intotdeauna cand ma gandesc la el imi vine sa plang, insa pur si simplu las un zambet sa-mi apara pe chip. Atat de trist...sa nu-ti poti scoate la iveala adevarata fata, adevarata stare pentru ca te gandesti sa nu-i intristezi pe altii.
Stiam ca Shin plecase, insa ma intrebam unde. In jur nu se mai auzeau decat ciripitul pasarelelor ce iti incantau auzul. Am iesit in gradina, sprijinindu-ma de trunchiul unui stejar batran. Am inchis ochii, lasand vantul sa-mi mangaie chipul putin aspru ce se datora imprjurimilor.

- Ai fost si vei ramane mereu cea care imi v-a arata drumul cel bun, insa eu am sa plec iar tu ramai aici, inger cu ochii verzi.

Vocea sa imi rasuna in minte, insa preferam sa nu deschid ochii. Ar fi insemnat sa-i vad chipul...insa nu m-am putut abtine. Pleapele mi se deschideau incet, in timp ce ochii mei verzi erau deranjati de lumina orbitoare a soarelui. In fata mea statea Sasuke ce avea o expresie bine imprimata de nevinovat pe chip. Nu intelegeam de ce a venit si ce a vrut sa spuna. Acesta s-a apropiat de mine, tinandu-si bratele pe langa corp.

- Sti Sakura...intotdeauna ai fost si vei ramane un inger cu ochii verzi, intotdeauna vei fi pentru mine cea mai importanta fiinta si vreau sa-ti multumesc pentru ca ai fost mereu alaturi de mine si imi pare rau ca nu sunt asa cum a-i fi vrut. Sti, speram ca va fi altfel acum, ca am crescut insa am ramas la fel...aceeasi copii prostuti care nu stiu sa-i tina alaturi pe cei care ii iubesc. Asta am facut noi. Nu ai observat? Intotdeauna am avut prieteni si am avut grija de ceilalti insa ne-am neglijat pe noi. Niciodata noi nu ne-am apropiat cu adevarat si doar acum imi dau seama. Nici macar nu am incercat sa o facem. Insa stai linistita, acum poti fi fericita. Sakura...eu voi pleca maine dimineata in Londra.

Cuvintele lui ma dureau, ma faceau sa plang. Nu imi doream sa plece, aveam nevoie de el. Am inceput sa plang. Mici cristale isi faceau aparitia pe chipul meu. Imi doream sa tip, sa-i spun sa ramana insa pur si simplu am tacut si i-am dat voie sa se indeparteze, nespunandu-i macar ce gandesc si ce vreau cu adevarat. Asa sa se termine? Frunzele au inceput sa creeze un fel de bariera intre noi. Vantul batea puternic in timp ce acestea dansau un tango al iubirii, un tango interzis mie si brunetului.

Cam atat^^
Sper sa va placa.

ce superb...si ce trist..
pune repede nextul..ca lucrurile devin foarte interesante

Vai cat de mult imi place.
A fost asa de romantic acest capiotol, dar sper sa nu plece
Plizz pune mai repede next-ul ca e prea frumos

Alooo?mai e cineva aici ca sa puna nextul?Serios!!!!!!!!!!! Si de ce sa fie ei interzis cu Sasuke.Hai ma fa o minune te rog!!!!!11

Este super ficul capitolul asta este un pic cam trist dar sper sa puna o data cineva un next ca de cand astept sa puna cineva un next m-am plictisit

Vai cat de frumos poate fi
Deci e extra-mega-ultra-super frumos, nu mai am cuvinte
Te log dulce ca o savarina sa aduci mai repede next-ul ala ca nu mai am rabdare si chiar vreau sa vad ce se intampla. Sper sa nu fie asta finalul, Sasuke sa nu plece.
Plizzz vreau next-uuuul

Plizz pun mai repede next-ul.
A fost foarte frumoas dar si trist.
Ador ficul asta deci adu mai repede next-ul ca nu mai am rabdare

Forte frumos, ca de obicei. Ador cum scriix
Asa hai ca te rog pune next-ul mai repede. e ficul meu preferat, plizz

Vai cate commuri. Multumesc dragilor:x
Pai acest fic s-a apropiat de sfarsit. Spor la citit.

♥ Capitolul 19 ♥

Mi-am indreptat privirea spre cerul albastrui ce gazduia norii albi care isi croiau cu ajutor vantului drumul, modelandu-si forma dupa bunul plac. Mi se parea minunat, credeam ca in fiecare zi se joaca la fel insa si ei plangeau, sufereau ca noi oamenii si stiam asta de cate ori ploua. Mi-am dus mana dreapta la tampla simtindu-mi capul cum imi zvacnea. Si daca as fi murit ar fi plans cineva pentru mine? Poate doar cerul, ceilalti lasand doar lacrimi false in jur, din simpla mila. Cat de stupida si ilegala era lumea...atata otrava in jur.
Parul mi se unduia o data cu vantul care isi facea loc cu greu printre suvitele mele ciufulite. Mi-am intins bratele care imi erau incordate lasand un mic oftat sa se faca auzit. De ce trebuia sa plece? De ce l-am lasat? Insa nu aveam ce sa fac, poate sorta nu ne era scrisa impreuna ci departe unul de altul, atunci de ce sufeream? Pasii mei se afundau in iarba verde si moale, lasand varfurile pline de roua sa se incline intr-o parte si in alta. Am auzit vocea blondului care ma striga. Mi-am intors privirea observandu-l cum statea cu mainile incrucisate, avand piciorul stang pozitionat in fata. Mi-a facut semn sa ma apropii de el. Mi se parea ciudat comportamentul lui, nu intelegeam ce vrea. M-am indreptat cu pai grabiti spre el, lasand putin spatiu intre corpurile noastre.

- Sti Sakura, din prima clipa cand te-am vazut te-am iubit. Am stiut ca esti speciala ca si acum, insa mereu am purtat cu mine acel sentiment de a nu te pierde. Si sti de ce? Pentru ca mereu doream sa te vad fericita si inca vreau asta din tot sufletul, iar cu mine nu esti, se vede. Dar el...el te face cu adevarat sa zambesti, in preajma lui radiezi de fericire, am observat asta insa te iubeam prea mult ca sa stiu ca te voi pierde. Dar acum imi dau seama ca e mai bine sa lasi o pasare sa fie libera nu captiva, pentru ca atunci cand tu zambesti si esti cu adevarat fericita ma faci si pe mine sa ma simt mai bine. Sakura, te iubesc insa Sasuke chiar tine la tine si tu la fel, nu vreau sa suferi de pe urma lui. Te rog, pleaca, du-te dupa el si spune-i ce simti. Fiti fericiti, asta vreau.

Cuvintele lui ma faceau sa ma simt cu adevarat fericita insa ma si intristau. Am vrut sa-i mai spun ceva insa acesta tipa ca sa plec. Mi-am incordat bratele, incepand sa alerg in aceeasi directie pe unde a luat-o brunetul. Copacii batrani umbreau poteca, impiedicand razele soarelui sa-si faca loc printre frunzele verzi care atarnau lenese de crengi. Din cand in cand auzeam glasul subtire al pasarilor si zaream cate o veverita mica ce se ascundea de trecatori. Ma intrebam daca nu plecase deja, nu vroiam sa-l pierd, il iubeam prea mult. Am accelerat ritmul, dorind sa ajung cat mai repede la gara. Erau o multime de oameni care asteptau trenul. Il cautam cu privirea pe brunet insa nu il zaream. Speram sa nu fi plecat. Am continuat sa merg mai incet, incercand sa dau de el. Intr-un final am ajuns pe unul dintre peronuri, sperand ca aici il voi gasi. Nu era asa de multa lume, asta pentru ca nu multi doreau sa se intoarca in acel oras poluat. Mi-am ridicat privirea, zarindu-l in cele din urma, stand pe o bancuta rosie proaspat lacuita. Am zambit usor, crezand ca Dumnezeu ne-a mai oferit o a doua sansa de a fi impreuna. M-am apropiat de el, soptind pe un glas aproape stins numele lui. Acesta ma privea cu uimire, neintelegand ce caut aici. Sasuke s-a ridicat, imbratisandu-ma strans. M-am apropiat mai mult de urechea lui, soptindu-i ,, Te iubesc '' . Acesta ma saruta patimas sub privirile oamenilor care incepusera sa ne aplaude. Nu-mi mai imi pasa ca ne priveau si altii, nu-mi pasa ca eram la gara, eram cu el iar asta era tot ce conta. Ne-am indepartat cu greu unul de altul, privindu-ne pret de cateva secunde in ochi. I-am spus ca as vrea sa ne intaorcem la cabana. Acesta dadu din cap, sarutandu-mi crestetul capului. Eram asa de fericita, il iubeam si stiam ca si el ma iubeste. Niciodata nu am crezut ca exista dragoastea adevarat, niciodata nu am crezut ca voi iubi insa el mi-a aratat acest univers al iubirii si ma bucur ca l-am cunoscut impreuna cu el.
Pasii nostrii striveau firele de iarba, privind in fata cabana construita din lemn. L-am observat pe Shin, tinand-o in brate pe Ino. Ma bucuram pentru ei, mai ales pentru blond care merita pe cineva care sa-l iubeasca cu adevarat.
Sasuke ma lua in brate, ducandu-ma in camera lui. Ma aseza cu grija pe pat, managaindu-mi chipul ce radia de fericire.

- Te iubesc Sakura, pentru tine ma trezesc dimineata, tu esti cea mai importanta persoana din viata mea, tu imi faci fiecare zi, fiecare ora si fiecare minut mai fericit. Fara tine nu as putea trai, esti ingerasul meu cu ochii verzi si nu te-as parasi niciodata. Vreau sa fiu alaturi de tine pana cand moartea ne va desparti. Cu alte cuvinte, Sakura Haruno vrei sa fi sotia mea?

Acesta scoase din buzunarul de la pantaloni o micuta cutiuta ce avea un inger argintiu pe ea. O deschise cu grija, scotand un inel ce avea o micuta perla verde si inscriptia numelor noastre pe el. Ochii mei se umezisera, lasand cateva picaturi sa-si faca aparitia pe chipul meu. Acesta statea in genunchi in fata mea, asteptand un raspuns. Nu doream sa-l mai tin in suspans asa ca m-am apropiat de el, prinzandu-i buzele intr-un sarut. L-am tras peste mine, imbratinsandu-l strans.

- Normal ca vreau sa fiu sotia ta. Te iubesc Sasuke, mereu te voi iubi, esti cel mai minunat lucru care mi se putea intampla.

Ne-am unit buzele intr-un sarut ai iubirii lasand muzica pe care numai noi doi o puteam auzi sa ne invaluie in mrejele ei. Asa se termina povestea noastra, sau poate nu. Stiu doar ca il iubesc si sunt fericita alaturi de el. Am trecut prin mult obstacole impreuna si am reusit. Pentru ca stiti? Iubirea invinge intotdeauna si e cel mai frumos sentiment. Asemeni unui crin, e sensibila insa e si puternica asemeni unei stanci. Sa nu spuneti niciodata ca iubirea nu exista pentru ca ea apare pe neasteptate si va face sa va simtiti altfel, iubirea e minunata chiar daca mai si suferim, insa pana la urma ea ne face sa zambim.

♥ THE END ♥

Ei bine am terminat si primul meu fic. Chiar imi pare rau insa trebuie o data si o data sa-l termin. Va multumesc voua, celor care m-ati sprijinit si mi-ati citit ficul. Va iubesc si inca o data va multumesc celor care mi-au dat sfaturi si celor care mi-au citit de placere acest fic.
Pupici!

ce?si asta s-a terminat?dar era fain,si imi placea...........Sasuke si sakura impreuna!!!!!!!!desi nici nu ma asteptam la alt final,

ce supeeeerb....mia placut foarte mult..pacat ca sa terminat dar sper sa mai scri muulte alte ficuri lafel de superbe

s-a terminat?deja?pacat.chiar imi placea.sper ca vei face si un al doilea sezon.

Vai s-a terminat deja?
Sa sti ca afost un fic foarte frumos, unul din preferatele mele. Ai descris foarte frumoas si ideea foarte frumoasa
A fost trist dar si romantic, ma bucur ca sunt impreuna.
Asa, mult noroc cu celelalte ficuri si inca o data felicitari pentru acest fic minunat

Vai cat de superbx
Deci nu mai am cuvinte, subperb acest fic, felicitari:x
Deci numai am cuvint, am adorat si inca ador acest fic.:x Asa de frumos. A avut de toate, cu fiecare capitol l-ai facut mai interesant. Ma bucur ca a fost un happy end.
Imi pare rau ca s-a terminat insa sa sti ca ai facut o treaba foarte buna si te felicit.
As fi vrut sa-l mai lungesti(A)...da eu vreau multe..eh oricum a fost genial, superb. Ai descris ce era important, nu ne-ai plictisit.
Felicitari:-*
Mult succesc cu celelalte, kiri

Nu nu nu spune-mi ca nu s-a terminat:(:
Macar un sezon 2, ceva? plizz, afost prea frumos.
Vai imi vine sa plang, nu pot sa cred ca s-a terminat.
Oricum mi-a facut placere sa-l citesc si il voi mai citi ca il ador:x