Capitolul 1: Noua colega.


Sakura: Ma aflam intr-o incapere intunecata, ca de obicei, era ceva normal pentru Orocimaru-sama. Mereu ii placea intunericul, asa era si inima lui, neagra ca acest intuneric ce ma inconjura. Nu stiu exact unde ma aflam, dar era ceva ciudat, ceva se va intampla, simteam asta. Orocimaru-sama nu este tocmai o persoana buna, dar ii sunt datoare cu viata mea, pentru ca m-a luat de mica in grija lui si m-a crescut pana la aceasra varsta. Aveam un respect inimaginabil pentru el, un respect aparte care nu puteam sa il inteleg de loc, M-a antrenat ore intregi pe zi, ani a pierdut cu mine si de aceea ii eram recunoscatoare. Poate ca nu ma iubea , si nici acum nu ma iubeste , ci are doar un interes fata de mine , dar eu tot ii sunt recunoscatoare. Mi-a daruit un scop in viata, m-a luat de la suferinta mea. Am si uitat cat de mult am suferit in trecut. Amintiri chinuitoare imi strabat mintea cateodata, vise atat de reale ma bantuie in somn. Chiar ii multumesc acestui om ca m-a salvat si m-a facut mai puternica. Cat despre acolitii lui nu aveam niciun respect fata de ei. Insa era si o exceptie, Kabuto. Kabuto este un baiat care a fost luat de Orocimaru-sama in grija lui de cand era mic. Pot sa spun ca am crescut impreuna cu el si mi-e ca un frate. Dar sufletul lui este chiar mai negru si mai intunecat ca a lui Orocimaru. Este un copil cu o privire de demon care imi da fiori de fiecare data cand trec pe langa el, este puternic si dragut intr-un fel malefic. Desi eu tin la el, el ma uraste si ar vrea sa ma ucida din toata inima lui.Este invidos pe mine, deoarece Orocimaru-sama imi acorda mai multa atentie mie. Toata lume spune ca sunt puternica, insa eu nu ma cred mai buna ca altcinva.Nu stiu ce vad toti la mine. Sunt doar o pustoaica de 16 ani care nu stie cum sa devina mai puternica. Acum era ora 17:00 si am iesit din camera indreptandu-ma pe coridoare spre camera senseiului meu. Ajunsa acolo am batut la usa si am fost poftita inauntru. Am intrat. Lordul Orocimaru statea in pat cu aceeasi privire care o avea mereu pe fata.
-Sakura, am o misiune pentru tine.
Aceste cuvinte mi-au rasunat in cap. O misiune pentru mine? Niciodata nu m-a lasat sa plec de langa el, si acum dintr-o data imi da o misiune singura?
-Trebuie sa mergi in satul Konoha sis a te infiltrezi inauntru. Vreau sa te inscri la scoala sis a iti formezi o echipa. Misiunea ta consta in strangerea de informatii a satului si a echipei in care faci parte. O misiune Importanta, de aceea te trimit pe tine, doar in tine am incredere.
O misiune atat de importanta imi da mie? Nu sunt potrivita pentru asta , de ce ma trimite tocmai pe mine? Iar satul Konoha este departe.
-Ne vom intalni odata pe luna. Voi veni eu la tine sit u o sa imi spui toate informatiile pe care le-ai adunat. Am incredere in tine Sakura, stiu ca poti sa o faci. Si ar fi de preferabil sa o faci bine. Nu vrei sa ma dezamagesti nu-I asa?
-Da, Orocimaru-sama.
-Acum dute, fati bagajele si pleaca.
M-am intors spre usa si am plecat inapoi in camera mea. In acea camera intunecata in care abea puteai vedea ceva. Am aprins o lumanare, mi-am luat rucsacul gata pregatit si am plecat. Mereu ne schimbam ascunzatoarea, iar de aceea niciodata nu imi despachetam lucrurile. Iesirea din ascunzatoare era undeva intr-o padure. Nu aveam idée in ce directie trebuia sa ma indrept. Nici macar nu stiam unde era acel sat Konoha. Pana la urma am decis sa merg tot inainte sa vad undde ajung asa ca am inceput sa alerg.De ce era atat de important sa strand informatii despre acest sat? Probabil vroia s ail distruga ca data trecuta.Ma folosit sa distrug un sat intreg . Nu mi-a placut aceasta idée , dar nu m-am putut impotrivi ordinelor lui. Dupa 30 de minute de alergat la o viteza medie am dat de un sat si am intrat in el intreband o batranica daca stia ceva despre aces sat misterios.
-Esti pe drumul bun draguto, satul Konoha se afla la 60 de km distanta de aici. Daca mergi tot inainte sigur vei ajunge acolo.
-Multumesc mult doamna.
-Nu ai pentru ce draguro.
60 de km? Avand in vedere ca acum este 18:48 voi ajunge la noapte in ceva vreme daca voi merge cu aceeasi viteza medie. Dar nu are rost sa ma grabesc….daca ma voi forta poate voi intalni pe drum un inamic si nu ma voi putea apara , asa ca o luam incet ca nu ne grabeste nimeni. Alergatul era ceva placut pentru mine. Imi placea sa alerg, era mult mai usor decat antrenamentele lui Orocimaru-sama De obicei trebuia sa ii fac 2000 de flotari, 4000 de genoflexiuni , 3000 sarituri cu coarda, intr-o zi. Asa ca in comparative cu acestea alergatul era de 1000 de ori mai usor. Dupa aproximativ 3 ore nu mai stiu exact timpul, am ajuns in satul Konoha. La intrarea in sat se afla o poarta mare, si doi paznici.
-Te putem ajuta cu ceva?
Era ciudat , trebuia sa scap cumva de ei ca sa ma lase sa intru in sat.
- Buna. As vrea sa intru in sat daca se poate.
- Nu cred ca te putem lasa sa intri daca nu faci parte din acest sat.
Paznici stupizi. De ce tot timpul trebuia sa fie dificil?
-Ei bine asta e problema, nu stiu in ce sat fac parte si as vrea sa devin membru oficial al acestui sat maret.
-Va trebui sa vorbim cu doamna Hokage, iar daca ea va aproba intrarea ta in sat atunci poti intra. Hiroto dute si anunt-o pe doamna Hokage.
-Bine.
Cel mai scund disparu-se, iar celalalt se uita la mine ciudat, nu avea mai mult de 22 de ani, era un ninja puternic dupa cum se vedea, dar cateodata aparentele inseala.
-Dar cum te cheama? Si de ce vrei sa intri in Konoha?
-Sunt Sakura Haruno. Sunt multe motive pentru care vreau sa ma mut in acest sat. In primul rand pentru ca nu am o casa. Niciodata nu mi-am cunoscut parintii, nu stiu cum am crescut, nu stiu in ce sat m-am nascut, nu stiu nimic despre mine. Pana acum am trait pe drumuri si in padure. Nu am avut o casa, si acum m-am schimbat, vreu sa am si eu prieteni. Sa fiu acceptata printer cei normali. Vreau sa devin un ninja de elita.
-Este cam trist trecutul tau. Sper ca doamna Tsunade sa te primeasca in sat.
Hiroto sa intors si avea sa dea vestea.
- Doamna Tsunade te primeste la ea in birou.
Era o veste minunata. Puteam sa imi duc la bun sfarsit misiunea.
- Voi veni cu tine. Iti voi arata biroul.
Era de asteptat ca unul dintre ei sa ma insoteasca. Eram noua , nu puteau avea incredere in mine. Am fost insotita de acest baiat pana ce am intrat intr-o cladire imensa si m-a lasat in fata unei usi. Am intrat in incapere si acolo se afla o femeie blonda , tanara , stand pe un scaun dupa un birou imens. Avea o privire de gheata. Ochii ei erau duri, si nu se potriveau deloc cu trasaturile dragutea ale fetei ei.
-Deci, de ce esti aici?
Deja a inceput dur, o interesa doar de ce ma aflam aici , si nu o condemn pentru ca si eu as fi facut la fel.
-As vrea sa traiesc in acest sat. Am auzit multe despre el si chiar as vrea sa devin un ninja de-al vostru. Asa ca va rog, mai bine zis va implor sa ma accepta-ti aici, pentru ca nu mai unde sa merg. Nu mai stiu unde m-am nascut, nu stiu nimic despre mine. Am trait prea mult timp in paduri si m-am saturat…
-Opreste-te, pari o fata inteligenta . Dupa ochii tai se vede ca spi adevarul, asa ca iti voi acorda o sansa. Te voi pune intr-o echipa , iar maine vei putea merge la scoala impreuna cu echipa ta. Sa vedem care echipa e goala.
Se uita intr-o carte groasa , dand pe rand cate o pagina. Cam pe la jumatatea ei se opri.
-Am gasit, echipa nr. 7. Echipa lui Kakasi Hatake are doar doi membri pe Sasuke Uchiha si Naruto Uzumaki. Te voi baga in aceasta echipa. Shizune, vino putin.
Pe usa intra o tanara cu parul brunet sis curt, care era destul de draguta.
-Cheama-l pe Kakasi pana la mine.
-Da doamna.
-Acum as vrea sa te intreb mai multe despre tine si sa iti completez fisa care va aparea la noi in dosare. Deci prin urmare vei deveni un membru al acestui sat. Cum te numesti?
-Sakura Haruno.
-Data nasteri.
-24.09.1994
-Numele parintilor.
-Nu il stiu. Sunt decedati.
-Mai ai frati si surori?
-Nu stiu.
-Grupa sanguina.
-0
-Sa trecem mai departe….cam atat trebuie sa stiu despre tine. Daca mai am nevoie de ceva de la tine te voi chema inapoi.
Pe usa intra un barbat cam de 24 de ani cu parul carunt, care avea asupra lui o aura ciudata.
-Kakasi, ea este Sakura Haruno, va face parte din echipa ta. De acum incolo va merge la scoala impreuna cu ceilalti novici ai tai.
-Bine, vom pleca acum. Vino Sakura.
Am iesit din birou si din cladirea imensa si ne indreptam spre o destinatie necunoscuta mie.
-Sensei, unde mergem?
-La scoala. Este ora 06:06 imediat incepi orele.
-Bine.
-Sakura in ce esti specializata?
-Ghenjutu, taijutu, senjutu si medicaljutu. (scuze daca nu am scris bine, dar nu am stiut T_T)
-Ai kekeghenkai? (stiti ce inseamna asta nu? Pentru cei care nu stiu o sa explic.Este o abilitate care se intalneste doar la un clan anume exact ca sharinganul lui Sasuke sau byacuganul lui Neji.)
-Da. Am mai mult de 50 , dar marea majoritate sunt copiate.
-Cum asa?
-M-am nascut cu niste ochi speciali care ma ajuta sa copiez kekeghenkai , chiar si pe al tau l-am copiat. Ochiul tau stang este diferit fata de celalalt. Si l-am copiat.
-Adica ai copiat sharingan?
-Da. Priveste.
In ochii mei a aparut sharingan , exact ca a lui Kakasi.
-Pot copia orice cu ei , orice tehnica care ma impresioneaza.
-Uimitor. Sakura asteapta in curtea scolii, eu trebuie sa plec pana undeva.
-Bine.
M-am dus in curtea scoli si intr-o vitrina erau afisate maimulte foi asa ca am inceput sa le citesc pana ce am gasit o lista care mainteresa. Era lista cu clasa in care voi face parte de acum in colo. Diriginte era Kakasi Hatake…Interesant. Pe lista am vazut si numele coechipierilor mei. Deci se pare ca eram in aceeasi clasa. Noua clasa era extrem de mare si foarte interesanta. M-am pus intr-o banca de la mijloc si am asteptat ca ceilalti as vina in clasa, Dupa cateva minute pe usa intra un baiat cu parul negru ca smoala si ochii la fel de negri. Era ceva ciudat la el. Este extrem de frumos, nu am mai vazut asemenea frumusete. O aura intunecata plutea asupra lui. Era intunecata, se vedea asta pe fata lui Tristetea si ura din ochii lui era imensa. Era perfect intr-un fel haotic. Era ceva inneregula cu mine. Nu stiu de ce, dar ceva , ma facea sa ma simt nelinistita in jurul lui.

Sasuke: Prima persoana pe care am vazut-o cand am intrat in clasa a fost o fata cu parul roz , lung pana la spate. Ochii de un verde deschis care iesea in evidenta, ceva nu era uman la ea. Ochii ei emanau o ura enorma, o ura si o tristete asemanatoare mie. Probabill a trecut prin multe. Cred ca ea e noua noastra coechipiera. Sunt curios sa vad daca e puternica sau nu. Desi sa asezat in banca mea, pe locul meu nu era nicio problema, iar eu m-am dus langa ea. Isi intoarse capul spre mine si se uita cu o privire ciudata. Era ceva ciudat la privirea ei. Vroiam sa o cunosc mai bine, dar Naruto tocmai a intrat in clasa si sari pe mine.
-Sasuke, ce faci?
-Naruto, idiotule, date jos de pe mine.
Naruto nu era atent, vorbeam cu peretii, cand a vazut-o pe fata de langa mine nu a mai fost el insusi.
-Sasuke cine este acest inger?
Fata necunoscuta cand a auzit aceste cuvinte se intoarse cu privirea spre Naruto si il privea ingrozitor de urat. O ura salbatica se nascuse in ochii ei, parca vroia s ail omoare. Ma simteam bine, si eu il uram pe Naruto, este mult prea enervant.
-Asculta blondule, daca mai spui vreodata ceva atat de stupid o sa te fac una cu pamantul. Nu sti cat de puternica sunt, asa ca nu ma provoca. Un singur cuvant gresit si te-am terminat.
-Imi place cum vorbesti , iubito.
-Te urasc deja. Tu chiar esti blond si inauntru.
Fata se ridica in picioare se se indrepta spre Naruto. In ochii ei a aparut sharingan. Este imposibil, nimeni din clanul meu nu a mai supravietuit inafara de mine. Si de ce nu am mai vazut-o pana acum? Cei din clanul meu au parul negru toti, nu roz. Nu pot sac red ceea ce am vazut. M-am ridicat in picioare si am luat-o de mana.
-Stai putin, vreau sa te intreb ceva.
-Ce vrei sit u acum?
-Tu faci parte din calanul Uchiha?
-Nu.
-Dar atunci cum ai sharingan?
-E greu de explicat. Si pun pariu ca n u ma-ti crede.
-Incearca doar.
-Am niste ochii speciali care imi permit sa copiez tot ce vreau eu, chiar si kekeghenkai. Si acest anumit sharingan l-am copiat de la Kakasi-sensei.
-Deci pana la urma tu esti colega noastra de echipa.
-Da , eu sunt. Dar blondul ma dispera.
-Da, nu il baga in seama, mereu e asa. Nici eu nu pre ail sufar.
-Haide , ce am facut sa te fac deja sa ma urasti?
-Pai ma deranjeaza sa mi se spuna iubito, sau ca sunt un inger. Sunt ca oricare alta fata asa ca tratati-ma normal, va rog, te rog Naruto.
-Ok. Asa voi face. Dar cum te numesti?
-Sunt Sakura Haruno. Ma bucur sa va cunosc , si ma bucur ca sunt in echipa cu voi.
Sakura se aseza din nou in banca si privea in fata clasei. Ceva nu era in regula cu ea, si acea abilitate a ei de a copia orice este minunata. Nu mi-am imaginat ca asa ceva poate sa existe. Simteam ca aceasta fata nu este ceea ce pare. Simt ca adevarata ei forma este malefica. Sufletul ei este intunecat, la fel ca al meu. Ma regasesc in el. Pana la urma eu traiesc doar cu un scop, de a-mi ucide fratele mai mare pentru ceea ce a facut familiei mele si a intregului meu clan. Il urasc si de aceea caut puterea de a reusi in viitor s ail ucid cu propriile maini. Nu mai suport aceste amintiri chinuitoare, amintiri care imi apar in fiecare minut al zilei si noaptea in vis. Am ramas fara familie din cauza a unui nenorocit care cauta doar putere. Trebuie sa ma concentrez pe scopul meu, nu pot sa pierd timpul. Nu o pot lasa pe aceasta fata sa imi atraga atentia asupta ei. Trebuie sa fiuindiferent si sa o evit pe cat posibil. Nimic nu ma poate opri de la razbunare.

Sakura:Rand pe rand, noi mei colegi de clasa veneau in incapere. Nu trebuia sa uit de ce sunt aici, nu pot sa ii las pe cei doi sa imi distraga atentia de la misiunea mea. Aveam o misiune importanta de indeplinit. Nu puteam sa il las pe Sasuke sa imi distraga atentia. Trebuie sa il evit pe cat posibil. Era un chin sa ma ascund in spatele acestei masti. Sa fiu mereu zambitoare si binevoitoare cu toti era o munca grea. Nu mai suport, simt ca in curand adevarata mea fata va iesi la iveala. M-am ridicat din banca si m-am asezat in singura banca goala care se afla in spatele clasei. Toti se itau ciudat la mine. Ce aveau cu torii? Nu imi placeau privirile lor. Erau pline de ura la unii. O ura apasatoare care ma facea instabila. Ma facea sa imi pierd calmul. Nu mai suport mult asta. Daca mai contiuna mult asa, vor fi raniti. Trebuia sa fac ceva ca sa scap din acest infern. Il compatimeam pe Orocimaru-sama de ce stateam mereu ascunsi, dar acum vreau sa ma intorc la singuratatea mea, vreau sa fiu din nou singura in intuneric si sa nu mai simt prezenta nimanui. De ce a trebuit sa ma pedepseasca asa? I-am gresit eu cu ceva? Mereu l-am ascultat si ii indeplineam actiunile. Urasc acest loc, vreau sa ma intorc in intuneric. Acesti oameni sunt rai. Pe usa intra acelasi profesor care m-a lasat singura in curtea acestei scoli. Nimeni altul decat Kakasi –sensei.
-Hey…ce mai faceti? Poate ca a-ti observat ca azi avem o colega noua nu-I asa?Ei bine ea este Sakura Haruno. Nu vreau sa ii spune-ti ceva rau , sau sa o priviti cu ura. Va cunosc si stiu cum puteti fi cand intalniti o persoana mai puternica ca voi. O urati si vreti sa o intreceti cu orice pret, iar daca nu reusiti sa o intreceti fizic atunci o faceti verbal, vorbind urat si facand-o in toate felurile, asa ca va rog sa nu faceti asta cu Sakura pentru ca ea e foarte puternica. Eh……stiu ca nu aveti acum ora cu mine , dar am venit sa le spun celor din echipa mea ca avem o misiune dupa ora aceasta. Naruto, Sasuke nu uitati de Sakura. Acum sa face parte din echipa noastra trebuie sa ii aratati locurile.
-Minunat.
Spuse Sasuke sarcastic. Nu prea era incantat sa ma cunoasca. Nici mie nu imi prea placea de el. Il urasc si vreau s ail ucid. Vreau asta foarte mult, dar nuaveam permisiunea, inca. De ce m-a trimis aici? Data viitoare cand il voi intalni ii voi spune ca nu mai vreau sa fac asta. Si ce misiune mai aveam acum? Sunt prea buna pentru misiuni de genini. Ora incepu-se. Ora de antrenamente cu Anko.
-Hei, voi maimutelor, afara acum. Vreau sa va vad in actiune.
Am iesit afara cu totii, desi nu mi-a prea placut cum ne-a luat. Adica cine era ea sa ne faca maimute?
-Acum san e antrenam. Veti lupta unul impotriva celuilalt, iar castigatori vor lupta intre ei pan ace ramane unul singur.
Eu am cazut sa ma lupt cu Neji Hyuuga, nici macar nu stiam cine era acest baiat. In scurt timp am vazut un baiat cu parul lung de un castaniu placut si cu ochii de o culoare lila ciudata , se indrepta spre mine.
-Tu esti Sakura nu-I asa? Eu sunt Neji Hyuuga, oponentul tau.
-Bine, bine. Sa terminam odata.
Lupta a inceput, baiatul era puternic si destul de rapid. Am observat ca si el avea kekeghenkai, niste ochi ciudati cu care ma privea in continuu. Mi sa parut interesant asa ca i-am copiat in detaliu si i-am activat. Baiatul cand a vazut ca si eu am acei ochi a ramas stupefiat. Nu intelegea de ce eu am putut sa fac acest lucru.
-Cum ai facut asta? Doar nu faci parte din clanul Hyuuga, dar totusi poti sa faci byacugan, de ce?
-O poveste lunga. Pot sa spun ca sunt foarte interesanti ochii tai. Pot sa vad prin tine, pot sa iti vad punctele de keakra . Esti interesant, multumesc pentru acesti ochi. Neji se enerva si ataca cu toata forta lui. In final eu am castigat.
-Ei bine, luptam ora viitoare, puteti lua o pauza.
Dupa ce Anko spuse asta sisparuse intr-un nor de fum.
-Hei Sakura, vino! Trebuie sa mergem in misiune , ai uitat?
Blondul acesta este enervant, nu am uitat, doar nu sunt idioata sa uit asa ceva.. Ma enerva la culme acest baiat. Intr-o buna zi iti voi arata eu cine e seful. Am mers langa colegi mei de echipa si i-am urmat. Sasuke, baiatul acesta imi dadea fiori pe sirea spinari, Simteam ca trebuie sa imi fie frica de el, dar nu stiam de ce. Era atat de tacut si indifferent. Nici macar nu il baga in seam ape Naruto care tot vorbea singur.

Imi pare rau pentru greseli.....Sper sa va placa....iar daca va placut o sa pun si nextu

Mama mia, ce capitol urias!!! Stii cat mi-a luat sa-l citesc? Asa, pai sa vedem:

Descriere: ai avut, dar ai descris mai mult peisajul decat santimentele. Mai trebuie sa adaugi descriere sentimentala mai multa si va fi bine.

Dialog: ai avut cam multicel, iar in unele locuri chiar nu era nevoie de el. Puteai nara mai mult. Oricum, nu este mare tragedie.

Actiune: putin grabita pe alocuri. Acest capitol putea fi despartit in doua dupa parerea mea. Ai incarcat mult prea mult capitolul acesta si de aceea actiunea pare grabita. Daca il imparteai in dou si mai adaugai descriere era mult mai bine.

Estetica: te-as ruga ca pe viitor sa lasi un spatiu liber intre dialog si descriere sau naratiune, este mult mai usor de citit asa. Inainte de semnele de punctuatie nu trebuie sa lasi spatiu, este de ajuns doar dupa.

Idee: sincer mi se pare destul de originala. Am mai citit ficuri in care Sakura este foarte puternica, insa nu am intalnit niciunul in care ea sa fie de partea lui Orochimaru. Pana acum imi place.

Greseli de tastare/ortografie: ai avut multe. Ar trebui sa-ti corectezi capitolul dupa ce il scrii. Nu stau sa ti le enumar acum pe toate, dar din cate am vazut, ai ceva de corectat.

Cam asta am avut eu de zis. Sper ca acest comentariu sa te ajute in continuare. Imi pare rau daca te-am suparat cumva, nu asta a fost intentia mea. Astept nextul cu nerabdare. Choco te pupaceste dulce de tot!!!

nu m-am suparat chiar de loc.....mai ajutat mult....de aceea scriu. vreau sa ma perfectionez. insa cu marimea capitolelor asa vor fi toate.....voi incerca sa le fac mai scurte....dar nu stiu daca voi reusi....multumesc inca o data ^_^

Hello`` draga mea!
Un nou fic...care mie`mi place foarte mult!
Poate pentru unii capitolele mari sunt enervante, dar mie`mi plac
Imi place ca nu ai facut`o pe Sakura sa se indragosteasca de Sasuke din prima, si invers.
Ideea imi place, e destul de originala si astept sa vad incotro o va lua ficul tau!

Spor la scris si multa inspiratie. Si vreau nextu` cat mai repede posibil!

Daca te`a suparat comentariul meu spune`mi!

Ja Nee``!!

Capitolul 2 : Misiunea.

Sasuke: Fata aceasta, este ceva ciudat la ea. Este prea puternica pentru noi. La invins pe Neji fara pic de efort, si i-a copiat byacuganul pana la cel mai mic detaliu, la fel cum a copiat si sharinganul meu. Trebuie sa fie ceva la mijloc, este mult prea misterioasa, nu am incredere in ea. Va trebui sa stau cu ochii in permanenta pe ea. Cred ca o sa imi creeze probleme daca o sa ajung sa ma lupt cu ea. Are sanse sa ma invinga. Nu pot permite asta, nu pot lasa o fata sa ma bata, trebuie sa devin mai puternic decat sunt acum. Ma voi antrena de 10 ori mai mult ca pana acum. Am aruncat o privire asupra ei, era frumosa, o frumusete care rar este intalnita la o fata. Avea tot ce trebuie. Nu lipsea niciun detaliu. Parca era un inger. Ma simteam foarte atras de ea. Mult prea atras. Nicio fata din sat nu a avut acest impact asupra mea, de ce tocmai ea. Poate de aceea o uram atat de mult. Mi-a readus la viata cateva sentimente care le-am pierdut odata. Ma simteam in preajma ei prea vurnerabil, oarecum inferior ei, iar de aceea o uram....Fata ei este mult prea gingase si frumoas, tot corpul ei este frumos si gingas, pana ajungi la ochi. Ochii ei sunt ingrozitori. Nu ma refer la uratenie cand spun ingrozitori, din contra sunt frumosi mai ales ca au culoarea aceea de un verde foarte deschis. Sunt ingrozitori prin faptul ca privesc cu prea multa ura. Mult prea multa ura. Nu pot sa imi imaginez ce, sau cine a putut sa o transhorme in asa ceva. Dar stiu ca, cu siguranta ceva grav i s-a intamplat in trecut. As vrea sa aflu mai multe despre ea, dar am o retinere. Nu vreau sa incep sa tin la persoana ei. Trebuie sa stau la distanta. Nu vreau sa ma atasez de ea, trebuie sa evit sa o mai privesc. De fiecare data cand ma uit la ea imi simt corpul tremurand din toate incheieturile. Simteam cum 100 de ace imi patrund prin corp facandu-ma sa urlu ingrozit. Sentimentele pe care le simteam erau noi. Nu am experienta in asa ceva. Pana acum nicio fata nu mi-a captat atentia numai ea. Eu am un scop pentru care traiesc, nu trebuie sa uit de el. Voi incerca sa o eit pe cat posibil, voi incerca din rasputeri, si ma voi impotrivi ratiunii mele care imi spune mereu sa ma atasez de ea.
- Sasuke........Mi-am intors privirea spre Kukasi care statea in fata mea nedumerit.
- Da, ce este?
- Vino, trebuie sa plecam!
Am pornit la drum. Nu ma interesa in ce consta misiunea, vroiam doar sa se termine odata cat mai repede si sa ma duc acasa in singuratatea mea. Singur era cel mai bine pentrumine.
- Ascultati, misiunea noastra consta in recuperarea unei comori care a fost furata de o banda de hoti. Va trebui sa ii capturam si sa recuperam comoara.

Sakura: Ce prostie. Aceasta era misiunea noastra? Era mult prea usoara. Eu eram obisnuita cu misiunile de asasinat. Nu ma simteam prea bine. Ma simteam ciudat. De ce se tot uita Sasuke la mine? Ce are acest baiat de ma atrage? Vreau sa stea departe de mine. Vreau sa il fac cumva sa dispara din mintea mea. Banda de hoti aparu in fata noastra si lupta a inceput. Acesti oponenti erau mult prea usor de tintuit la pamant. Am ajuns fata in fata cu liderul. O sete nebuna de sange imi cuprinse corpul. A doua latura a mea iesea la iveala. Am atacat si dintr-un singur pumn l-am trantit la pamant. Am scos un kunai si am inceput sa il lovesc salbatic. Sangele sarea din corpul lui, fara vlafa, ca ploaia. Nu ma puteam opri, mai vroiam. Imi placea sa fac acet lucru. Puteam auzi cum pocnea pielea lui cand infigeam cutitul in el. Stiam ca deja cealalta latura a pus stapanire pe corpul si mintea mea. Mi-am intors putin privirea si i-am vazut pe cei trei, uitandu-se la mine cu groaza. In momentul in care am vazut ochii negri a lui Sasuke, m-am oprit. Ma privea cu atat de multa ura, incat puteam sa spun ca, chiar acum vroia sa sara pe mine si sa ma ucida. M-am ghemuit pe pamant, si incercam din rasputeri sa ma controlez, sa inchid aceasta latura intunecata a mea inauntrul meu din nou.
- Nu te voi lasa sa pui, iar stapanire pe mine.
Durerea pe care o simteam era ingrozitoare. Era o durere mai mare decat oricare alta. Imi urasc viata, de ce mereu trebuie sa sufar atat? Kakasi se apleca spre mine si imi puse mana pe spate.
- Kakasi-sensi, salveaza-ma de aceasta suferinta. Simt o durere imensa de fiecare data cand a doua latura din mine iese la iveala. Nu mai vreau, fa sa se opreasca totul. Ajuta-ma
- Dar cum sa fac asta Sakura?
- Ucide-ma!
In acel moment am vazut negru inaintea ochiilor si am cazut. Ma indreptam spre pamant cu viteaza. Am auzit cum trepul meu sa izbit puternic de pamant, acesta este ultimul lucru pe care mi-l amintesc.


Am bagat next-ul si e mai scurt.....So....sper sa va placa si spor la criticat ^_^

:O Draga, dar Sakura va mai trai, nu? Nu-i asa? In fine, scumpiiiii am vazut o greseala care mi-a atras atentia adica" Trashorme" cred ca era transforme....Dar in fine..

Hai mai repede cu next!!!

Capitolul 3: O veste proasta data de Kakasi.

Sasuke: Cuvintele ei m-au uimit. Avea ceva inauntrul ei care o chinuia. Este la fel ca mine. Nu credeam sa am atatea in comun cu ea. Kakasi ii lua trupul de pe jos si o ducea in brate. Naruto ducea cutia cu comoara, iar eu am ramas in spate privind fata Sakurei de la departare. O lacrima i se scurse pe obraji albi ca neaua , acum. Si-au pierdut acea roseata splendida. Ma simteam ingrozitor vazand-o asa. Deodata o durere imensa se trezi undeva inauntrul meu. Imi facea corpul sa tremure fara incetare. Vroiam sa tip, insa nu puteam face asta. Trebia sa indur totul de unul singur. Asa cum am facut mereu. Am fost in agonie doar cateva minute, deoarece durerea a disparut exact asa cum a si aparut, adica dintr-o data. M-am uitat din nou la Sakura. Nu imi placea sa o vad asa, dar ce puteam sa fac eu? Un om oarecare? Nu ma puteam pune cu timpul. Nu puteam sa dau inapoi timpul, chiar nu puteam sa o ajut. Ceea ce puteam face eu era sa o privesc si sa ma simt prost pentru ceea ce a pati si pentru ceea ce este. De ce imi pasa atat de mult de ea? Habar nu aveam, de cand a venit ea aici ma port ciudat. Mainile ei atarnau in aer fara vlaga, miscandu-se incet. Deschise ochii pentru un minut si ma privea. Deodat afisa un zambet gingas pe fata, iar dupa aceea isi inchise din nou ochii.
Acea imagine.....imi bantuie mintea chiar si acum. Cum a mai avut puterea de a zambi intr-o situatie atat de dificila? Ea desi nu era bine a mai avut puterea de a zambi. Ce lucru magnific. Mi-a demonstrat inca o data ca avea un suflet pur si foarte bun. Am incercat, am incercat sa mi-o scot din minte, dar nu pot. Si cel mai rau lucru este ca nici macar nu o cunosc, si nu inteleg de ce imi ramane in minte. O uram, si inca o urasc, deoarece ma face sa ma simt atat de nesigur si ciudat. Nu ma mai recunosc. Nu mai sunt vechiul Sasuke. As vrea sa plece si sa scap de ea o data pentru totdeauna. Am reusit sa ma calmez si am adormit, in patul meu rece si pustiu. Ca de obicei, ca in fiecare seara, am avut acelasi cosmar. Nu puteam scapa de el. Ma urmarea pretutindeni, oricat incercam sa uit nu puteam. O sa plateasca pentru ca mi-a ucis familia. O sa io platesc cu varf si indesat. A doua zi, sakura nu a venit la scoala. Prima ora o aveam cu Kakasi. Intr-un fel era bine ca nu a venit la scoala, pentru ca am scapat de ea, dar asta insemna ca era grav ceea ce a patit si de aceea nu m-am bucurat atat de tare pe cat ma asteptam. Dupa ce ora cu Kakasi se termina, cu totii au iesit afara in curte mai putin eu si Naruto. Kakasi nu iesi nici el din clasa si se uita la noi cu o privire ciudata. Ce vroia sa faca acum? Oare ce la ce se gandea? Aveam de gand sa aflu, dar cred ca imi va spune el, pentru ca, chiar acum venea spre noi.
-Hei, ce mai faceti? Nu a-ti fost prea activi azi. Ce s-a intamplat cu voi?
-Nimic, am fost obosit. Nu prea am dormit azinoapte.
-Te inteleg, Sasuke, nici eu nu am dormit prea bine. Imi fac griji pentru Sakura. Kakasi-sensei cum se simte?
Ce tot vorbea Naruto? Eu nu mi-am facut griji pentru Sakura, eu nu am putut dormi pentru ca am avut acelasi cosmar ingrozitor, de aceea nu am dormit. Nu pentru ca mi-am facut griji pentru aceasta fata necunoscuta.
-Sakura nu e prea bine. Am aflat ca inauntrul ei se afla un demon. Si cand lupta, cateodata acest demon iese la iveala si vrea sa o domine. De data aceasta era sa o domine de tot, dar ceva a facut-o pe Sakura sa se impotriveasca si sa revina la normal. Corpul ei e destul de agravat si este in coma. Se va trezi abia peste o saptamana. Aceasta fata este ca voi doi. Nu credeti? Amandoi aveti demoni in voi. Stiti cum se simte ea, stiti ca si voi puteati fi in locul ei. Se pare ca echipa mea este speciala si foarte puternica, dar din pacate si foarte instabila. Aceasta fata are ceva special asupra ei, ceva care te face sa te apropi de ea. Ceva care te face sa o respecti si sa ti la ea. Cred ca si voua vi sa intamplat asta. Recunoasteti, pana si eu imi fac griji pentru ea. Pana si eu m-am atasat de ea si nu am nici cea mai vaga idee de ce am facut asta.
-Acelasi lucru mi sa intamplat si mie. Simt ca sunt atras de ea, simt ca imi pasa de ea, simt ca vreau sa o protejez mereu. Si nici nu inteleg de ce simt atatea pentru ea. Nu o cunosc. Inafara de numele ei nu stiu nimic despre ea.
Si mie mi sa intamplat asta, si mie mi sa intamplat sa fiu atras de ea, dar eu nu am recunoscut-o ca ceilalti. Am preferat sa o ascund, sa o tin in mine. Pana la urma o sa o uit asa ca nu eram nevoit sa spun ca si eu tin la ea.
-Nici eu nu stiu prea multe despre ea. Va spun ce mi-a spus doamna Tsunade. Este in zodiac balanta, nascuta pe 24.09.1994, are grupa sanguina 0, si are un trecut prea fericit. Nu stie carui sat apartine. Nu si-a cunoscut niciodata parintii. Toata lumea a respins-o, fortand-o sa locuiasca in padure. In fond este doar un copil, un copil terorizat de oameni. Un copil care sufera din cauza ca nu a cunoscut dragostea parinteasca.
Ultimele cuvinte a lui Kakasi-sensei m-au trezit la realitate. Eu am cunoscut dragostea familiei si dragostea parinteasca. Si pot sa spun ca aceasta dragoste este ce-a mai frumoasa dragoste din lume. Iar acum mi-a fost luata. Prefer sa nu fi cunoscut aceasta dragoste, pentru ca acum sufar enorm de mult dupa ea. Nu are nimeni idee cat de rau ma simt.
-E mai bine sa ni simti aceasta dragoste.
Spunand aceste cuvinte m-am ridicat de pe scaun, lasandu-i pe cei doi singuri in clasa. Am iesit in curte si ca de obicei m-am asezat la umbra copacului care era pozitionat in centrul curtii. Ceva nu era bine cu mine. Ma simteam rau. De ce am acest sentiment de vina asupra mea? Nu am idee ce se intampla. De cand a aparut ea aici toti ne comportam ciudat, mai ales eu. ce am? Urasc totul la ea, o urasc pe ea din adancul sufletului meu. Vreau sa o fac sa dispara.......

Sper sa va placa.....si va multumesc mult ca imi cititi fic-ul.....spor la criticat ^_^

Imi place mult ideea ficului tau. O ador
Vreau Nextu

Singurul lucru pe care il pot spune in afara de ficul tau grozav este........................... NEXTU`

Este uimitor.Vreau next-ul urgent ca daca nu mor aici.Vrei sa mor?Eu cred ca nu,deci pune next-ul.

shti ce mi place cel mai mult la acest fic ??? In primul rand ca e sasusaku si in al doilea rand ....MAMAMIA FACI NISHTE CAPITOLEEE :))))))) de ci nexutl cta mai arepede :)):

Buna am aterizat pe-aici si cand ti-am citit ficul era sa cad de pe scaun. Imi place suuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuper mult, iar ideea este chiar originala;Sakura e un fel de Anko 2 cand era copil doar k mai rea si ...imi place latura asta a Sakurei. Abia astept nextu .

Va multumesc pentru vorbele frumoase despre acest fic...va sunt foarte recunoscatoare asa ca acum bag next-u.....Enjoi it.

Capitolul 4: trezirea la realitate.

Sakura: Mi-am deschis ochii, nu stiam unde ma aflam, eram intr-o camera necunoscuta mie. M-am ridicat din pat si am iesit din camera. Am gasit un hol imens ai am decis sa vad unde mergea. La capatul acestui hol imens, era o incapere cu multi oameni, femei si barbati care erau imbracati in alb. Iar in fata unui birou era Kakasi care vorbea cu o doamna. Eram speriata. Ce era acest loc? Nu am mai vazut niciodata asa ceva. Am fugit spre Kakasi si l-am luat in brate. Acesta se uita la mine uimit.
- Kakasi-sensei, unde sunt?
- Sakura? Cum te-ai trezit atat de repede din coma? E inregula. Esti in siguranta aici, crede-ma. Totul va fi bine.
- Bine, am incredere in dumneavoastra.
- Haide sa mergem inapoi in pat.
Ne-am intors in camera de unde am fugit si m-am pus in pat, iar Kakasi-sensei m-a invelit.
- Credeam ca vei sta mai mult in coma, dar ma bucur ca ai stat doar doua zile.
- Asta nu e nimic, a fost odata cand am stat o luna in coma, iar senseiul meu a crezut ca am murit si m-a aruncat, dar eu tot m-am intors la el pentru ca nu aveam unde sa merg.
- Cine e acest maestru al tau?
- Nu conteaza. Nu mai conteaza. El este omul care m-a facut puternica, care mi-a dat un scop in viata, care m-a ingrijit de mica. Uneori simt ca doar se foloseste de mine, simt ca vrea sa ma ucida pentru ceva anume. Simt ca vreau sa ma ucida sa imi fure ochii, doar de aceea m-a antrenat atatia ani. Stiu ca asta se va intampla, dar nu pot fugi de el. El este ca un "tata" pentru mine. Mi-a redat viata, iar copilul nu fuge de parinte, chiar daca acesta vrea sa ii faca rau. Ii sunt recunoscatoare pentru tot ceea ce a facut pentru mine, si de aceea ii dau viata mea de buna voie, pentru ca el mi-a redat-o. Ii sunt recunoscatoare pentru tot, asa cum iti sunt recunoscatoare si tie, Kakasi-sensei. Tu si Naruto sunteti familia mea. Tot ce am eu.
- Cum poti sa spui asa ceva? Cum poti sa iti dai viata unui asemenea nemernic. Daca sti ca te va ucide, de ce nu scapi de el? De ce nu fugi, sau ai fugit si te-ai ascuns in acest sat
- Nu am fugit de el. El m-a trimis in acest sat. Iti spun toatea acestea pentru ca nu te pot minti, nu pot sa imi mint familia. Nu vreau sa te pierd Kakasi-sensei. Recunosc am facut multe la viata mea. Am ucis fara motiv, doar pentru ca el imi spunea, am facut toate ordinile lui. Nu imi mai suport viata, vreau sa ma schimb.
- Nu inteleg nimic din ce spui. As vrea sa mai stau sa imi explici ceea ce vrei sa spui, dar trebuie sa plec ma voi intoarce repede......

Sper sa va placa......am dat ce am avut mai bun ca sa creez acest capitol :X:X:X
Spor la postat.

E superb, apsolut superb, pune terog repede nextu

este super ficul tau sper sa nu dureze mult sa pui continuarea si spor la scris

Capitolul 5 Part 1 : O vizita surpriza

Sakura: Kakasi a plecat, si am ramas singura in aceasta camera pustie. Nu am nici cea mai mica idee de ce i-am spus atatea despre viata mea, despre trecutul meu. Stiam ca daca Orocimaru-sama va afla ca i-am spus atatea lucruri lui Kakasi ma va omora pe loc. Am ichis ochii si am incercat sa ma linistesc, dar ceva avea sa se intample, simt asta, ceva se va inatampla. Ceva crea nu o sa se termine prea bine pentru mine. Nu mai stiu cat am stat asacu ochii inchisi, aproximativ o ora. Am stat relaxata, fara nicio grija, dar gandurile mele si relaxarea mea au fost intrerupte de Orocimaru-sama si Kabuto-neechan. O vizita surpriza. A venim mai repede decat ma asteptam. Mult mai repede. Ce aveam sa ii spun acum? Nu puteam sa zic "Vezi ca am spus aproape totul despre noi lui Kakasi Hatake." Nici vorba sa spun ada ceva, deoarece ma puneam si pe mine in pericol dar si pe Kakasi, si nu vroiam asta. Aceasta problema era intre mine si Orocimaru.
- Orocimaru-sama. Ai venit mai repede. Ai spus ca vi doar dupa o luna.
- Da, stiu ce am spus, dar eram prin apropiere si am spus sa vad ce faci. Deci ce informatii ai pentru mine?
- Nu prea multe. Sunt aici doar de cateva zile. Nu am reusit sa strang informatii, sunt noua aici, nu au incredere in mine si de aceea trebuie sa fac fiecare miscare cu precizie si grija.
- Mai dezamagit Sakura. Am avut incredere in tine. Credeam ca pana acum o sa afli totul despre acest sat si imi vei raporta mie, sau ai aflat, dar nu vrei sa imi spui? Care din variante este corecta?
- Prima.
- Nu te cred Sakura.
- Atatia ani de munca, atatia ani de supunere, atatia ani de sacrificiu pentru tine si tu nu ma crezi? Am facut totul pentru tine. Nu am vrut sa ma dau de gol, nu am vrut sa afle cineva ca sunt spion, pentru ca nu am vrut sa afle de tine. In tot acest timp am vrut doar sa te protejez. Am stiut de la bun inceput de ce ai grija de mine. De ce mai luat in grija ta de cand eram mica. Ma vrei doar pentru tine. Am atins punctul maxim de putere si acum vrei sa ma ucizi, sa imi furi corpul si ochii. Desi stiam asta nu am spus nimic si am continuat sa te ascult. Dar acum nu mai fac asta, sunt libera, nu vreau sa mai am deaface cu tine.
- Adica ma sfidezi? Eu care ti-am dat un scop in viata? Care te-am crescut de mica?
- Iti sunt etern recunoscatoare pentru tot ce ai facut pentru mine, dar vreau sa am si eu viata mea. Mi-am facut prieteni aici care mi-au deschis ochii. Care m-au facut sa vad realitatea si adevarul.
- Nu mai imi esti folositoare. Iti voi spune ceva Sakura. Eu ti-am ucis patintii, eu am distrus toata familia ta. Rand pe rand, unul cate unul. As fi vrut sa auzi tipetele lor de frica, as fi vrut sa le vezi ochii cum se inecau in apa mortii, as fi vrut sa vezi cum sangele curgea afara din trupurile lor. Sa vezi trupurile lor albicioase, fara pic de culoare, reci si tepene, fara suflare, fara nimic. Erau doar niste papusi. Iar acum sunt doar niste oase putrezit, ascunse undeva in pamant. As fi vreut sa vezi toate acestea, dar cred ca si acum ca ti le-am spus te-am facut sa te simti destul de rau.
Avea dreptate, m-a facut sa ma simt extrem de rau. Am inceput sa plang de nervi si simteam cum inima imi bate mai tare in piept. Eram instabila. Corpul meu a inceput sa tremure si simteam cu sufletul meu tipa de durere inauntrul meu vroind sa iasa afara.
- Vom pleca acum, dar nu uita ca intr-o zi ne vom intoarce aici si vei regrata ca m-ai sfidat. Vei fi ingropata in cenusa, toti for fi impreuna cu acest sat, iar din cenusa lui va renaste un nou sat sub puterea mea.
Nu prea cred acest lucru. Acum aveam un nou scop in viata. Un scop foarte important pentru mine. Il voi ucide pe acel nemernic chiar daca va trebui sa omor si nevinovati. Nu suport gandul ca l-am slujit atatia ani pe cel care mi-a omorat familia. Nu mai suport aceasta lume. O urasc, o urasc din toata inima mea, fara niciun regret. Am inceput sa plang. Lacrimile mele, curgeau siroaie pe obraji si cadeau pe podea.Nimeni nu putea sa ma faca sa ma simt mai bine acum. Kakasi a venit din nou in camera mea, dar de data aceasta era insotit de Naruto si Sasuke. Ma uimit faptul ca a venit si Sasuke, dar stiu ca Kakasi l-a obligat sa vina.
- Sakura, Sakura te-ai trezit. Ce bine, imi faceam atatea griji pentru tine.
Naruto a sarit pe mine ca un nebun. Nu aveam chef de asa ceva. Ma enerva la culme acest baiat. Nu a vazut ca nu aveam dispozitia necesara pentru glumele lui nesarate? Of.....Naruto tot Naruto ramane.

TE RRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRROG NNNNNNNNNNNNNNNNNNNNEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEXXXXXXXXXXXXXXXXXXTTTTTTT

deci nu shtiu ce sa zik...e SUPER TARE! MINUNAT, INTERESANT, te face sa vrei sa citesti fara oprire... deci ador ficul tau, cand pui nextul? sper sa il pui cat de repede poti te rog