Ai pus caietul la ventilator =)) mooooooor =)))))))))))))))))))))
Scumpa mea dia imi faci ziua mai buna, amuzanta, fericita =))))

Asa..revenind la fic, sunt foarte multumita de faptul ca m-ai lamurit cu privire la tatal Sakurei si la brunet. Adica ma miram eu, imi pare rau ca te-am incurcat din treaba =))
Imi place moolt nextul asta, desi e foarte trist si ai avut niste greseli. Sper ca brunetul sa nu o lase singura, desi ideile tale cum am mai spus sunt mai bune ca ale mele =)) asa ca te las :*

Pupici

nextul incer sa il pun azi sau maine deoarece am creierul obosit,abia am inceput a 8a si deja am dat 3 teste abia astept vacanta de vara
sper sa nu imi pierd cititoriii va besc pe toti

Capitolul IV


Atatea intrebari sunt in capul meu dar nu stiu ce sa mai cred...niciodata nu mi-am dorit sa mor,niciodata nu am crezut ca ii voi face pe cei apropiati mie nefericiti insa se pare ca viata ne rezerva surprize...care mai de care neplacute. Stau la marginea unei prapastii intunericul de jos se termina cu un rau foarte adanc. Din cate am inteles cel care sare de aici si pica in intunericul nesfarsit nu mai ramane viu.

O data cand eram mai mica am mers la plimbare impreuna cu mama mea...nefiind atenta am picat intr-un rau adanc. Sinteam de parca mii te ace imi strabateau corpul, incet aerul din plamanii mei s-a sfarsit iar tot ce puteam simti era cum apa rece ca gheata imi strabatea corpul si interiorul. Desi pare putin incredibil cel care ma salvase atunci era...Sasuke iar din aceea zi am devenit prieteni foarte buni pana cand intr-o zi acesta plecase cu familia lui la Napoli.

In aceea zi am plans mai mult decat in primii mei ani de viata...cred ca aveam vreo 10-12 ani. Mama incerca sa ma linisteasca ...simteam cum am pierdut o parte importanta din viata mea. Imi placea felul lui de a fi,mereu imi culese flori din gradina si mi le punea pe par. De atunci nu aflasem nimic de el,nu ii puteam trimite scrisori deoarece nu stiam adresa exacta...nu ii vazusem ochii lui fermecatori pana in prezent.

Ma apropii mai mult si mai mult de marginea prapastiei pana cand puteam sa aud cum apa se izbea violent de pietrele din drumul sau...doar luna si stelele imi stiu decizia,doar ei stiu cu adevarat cat am suferit in acest timp. Nu vreau sa plece si sa ma paraseasca ca acum cativa ani,cand inca nu stiam ca ceea ce simteam pentr-u el era dragoste.

Am crezut ca si el ma iubeste, am crezut ca si tata vrea ca eu sa fiu fericita alaturi de Sasuke...chiar daca nu era fiul unui imparat,al unui politician sau al vreunui om bogat. Desigur...pentru el e mai important parerile altora,banii,sa devina cel mai cunoscut imparat facandu-i pe altii sa sufere.

Vantul ma sufla putin mai dur spre spate incercand sa ma indeparteze de prapastie, iar frunzele si ele incercau ca faca un fel de bariera in jurul meu. Totul e asa de ,,suparat” in jurul meu...frunzele copacilor sunt foarte uscate avand o culoare cenusie, nu mai aud cantecul greierului sau macar al bufnitelor cum le auzeam mai de mult. Ma simt putin incomoda,simt ca cineva sau ceva ma priveste...in sufletul meu isi face aparitia un sentiment numit neliniste. Cum spunea si vechiul poet roman Publio Virgilio Marone: ,,Nelinistea mereu prezice ceva rau precum dragostea care mereu aduce suferinta dupa ea. Nici un suflet nu scapa de acest sentiment...viata fara dragoste nu e viata” Acest lucru este adevarat dar, poate are noroc careva om sa scape de durerile dragostei? Niciunul.

Totusi aceea intrebare nu imi da pace de cand am venit aici: ,,De ce s-a inventat dragostea?Care e scopul lui in viata unui om?”
Eu nu pot sa fiu perfecta,nu pot sa fiu aceea fata pe care o vrea tata sa o lase pe tron...totodata nu pot sa stiu ce asteptari ar avea de la mine si brunetul. As vrea ca acum aceea lupta care este data intr-e inima si mintea mea sa se opreasca si sa hotareasca ambii ce sa fac. Am obligatiile mele ca viitoarea regina a Imperiului Roman,dar sentimentele mele nu pot fi acoperite cu o patura si ascunse in pamant. Imi place sa spun adevarul indiferent de sitoatie dar acum daca as spune lumii intregi despre iubirea mea fata de Sasuke atunci l-as face pe tata de rusine si toti ar rade de familia regala.

Oare...oare moartea e singura solutie? L-a aceasta intrebare creierul si inima mea s-au oprit. Oricat m-as gandi eu cred ca a te sinucite nu este o scapare in adevaratul sens al cuvantului...asa nu fac nimic altceva decat sa las lucrurile neterminate. Ma indepartez incet incet de la acel loc intunecat si oarecum infricosator indreptandu-ma inapoi la palat. De-al lungul drumului licuricii mi-au luminat calea alaturi de doamna Luna si de stele. Pe crengile copacilor paianjenii isi facuse din nou ,,capcana”ca sa-si prinda hrana. Totul era mai bine acum dar tot aveam parere ca sineva ma privea. Maresc pasul iar in urmatorul moment aud cum niste crengi sunt zdrobite in spatele meu asa ca incep sa alerg cat ma tin picioarele. Pasii din spatele meu deveneau grabiti dar dupa un timp se opresc...mai exact atunci cand eram aproape de palat. Urc scarile si ii vad pe garzi care sunt foarte nelinistiti si pe tata care e nervos,imediat scoate fulgere. Nimeni nu ma observa asa ca incep sa tusesc fortat si tare ca sa ma vada. Toti se opresc din lucrul lor si se uita la mine mirati,il aud pe Naruto care incepe sa tipe ,,Am gasit printesa!”.Deci pe mine ma cautau?

Tata se uita urat la mine si parca din priviri imi spune sa merg in biroul lui...cred ca nu v-a iesi frumos. Dau aprobator din cap si ma indrept spre holul din partea dreapta a palatului. Peretii erau de culoarea alba avand pe ele tablouri inconjurate de aur. Cateva lumanari faceau lumina in culoarul lung care cuprindea peste 60 de camere, 30 de bai o biblioteca mare di desigur biroul si camera tatei. Ajung in fata usii mari de culoaea neagra si langa aceasta pe o parte si de alta erau doi palmieri de aceeasi inaltime cu a mea fiind asezate in ghiveci din fier si cu modele din bronz. Intru inauntru in camera si il astept cu putina frica pe tata. Dupa mai putin de 5 minute apare si el trantind usa de cred ca a auzit tot palatul. Se apropie cu pasi apasati spre mine si imi inchid ochii deoarece stiu ce v-a urma:o palma! Cand este langa mine acesta …ma imbratiseaza? Deschid repede ochii si parca din comanda inimii mele il imbratisez si eu.

-Sa nu ma mai sperii asa de tare Sakura.ai inteles? El a fost ingrijorat pentr-u mine? Ma dezptind din imbratisare si dau aprobator din cap. Ochii lui verzi sclipeau pentr-u prima data de fericire. O mica lacrima iese la iveala dar mi-o sterg repede ca sa nu o observe. Il intreb pe tata unde este brunetul iar cand ii auzeam vorbele tot corpul,toate celulele se rupeau.

-Sakura,Sasuke a plecat dupa ce tu ai disparut in aceasta dupa-amiaza.
A plecat? Iubirea mea a plecat?! Cum a putut sa plece fara sa isi i-a ramas bun de la mine? Cum poate sa ma ureasca atat,din vina lui ai cunoscut dragostea!Si acum...el ma parasit.


Scuze de intarziere dar e tare greu cu scoala abea trecuse o saptamana si deja imi explodeaza capul asta. Vai abea ma bucur sa termin a 8a
Sper sa va placa nextul chiar daca e scurt
Si vreau critici din alea dure
Sper sa aveti comentarii ca stiu ca e criza dar nu chear in halul asta

ma bucur ca scoala nu te-a impiedicat in a scrie nextul.El este super frumos si este bine ca nu ai aruncato pe Sakura in lac.
Acu stiu ca este greu cu scoala dar te rog frumos ca macar sambata sau duminica sa pui un next.
Succes de la inceputul anului scolar sa sa ai note mari

Buna dia
Te cred in ceea ce priveste scoala
Si eu o sa trebuiasca sa pun next
So... vad ca ne-ai adus continuarea...
Aleluia!!! Era si timpul sa o faci
Pai, vad niste imbunatatiri majore si chiar ma incanta.
Insa tot n-ai corectat capitolul precedent si se regasesc si niste greseli de acolo aici...
Cum ar fi: "pentr-u" <-- asta nu e corect scris
De asemenea in unele fraze n-am inteles ce vrei sa zici...
N-am sa mai stau sa-ti mai i-au tot capitolul la corectat deoarece o critica sa de macar la vreo 4-5 capitole... nici atunci, chiar mai rar
Sa stii ca vad mari imbunatariti cum ar fi:
Lasi spatiu dupa punct ( insa as dori si dupa virgule si puncte de suspensie ) , pui ghilimelele si multumita lor si a capitolului cu mai putine greselu de tastare - bravo ca l-ai corectat - estetica pot spune ca e de nota 9.
Mi-a placut continuarea si astept sa vad ce se mai intampla.
Te pup Zbye

vai nu cumva sa va ingramaditi la comuri
Mda.....mai astept niste critici si pareri

Ti-am citit ficul si este fffffffffff original.Ma bucur ca Sakura nu s-a sinucis dar ma intreb cine o urmarea si unde a plecat Sasuke.Sper ca intr-o zi se sa intalneasca Sakura cu Sasuke.

Capitolul V

Autor pov:

Timpul...este singurul leac pentru vindecarea ranilor,pentru vindecarea unei iubiri pasionale intre doua persoane. Zilele treceau incet incet pana cand acel sentiment cald si plin de tandrete din inima Sakurei isi facuse un coltisor in inima ei si nu mai iesea la iveala. Lacrimile s-au oprit odata cu trecerea timpului...odata cu plecarea marii iubiri, sau poate ca ele se inecau un inauntrul corpului fraged al rozaliei fara ca cineva sa le observe. Trecusera zile, saptamani, luni...trecusera incet incet 2 ani. Nimeni nu stia nimic de Sasuke decat imparatul care refuza ca sa ii dea vreo explicatie sau vreao informatie despre brunet.

Dupa traditiile sau...legile unei familii imperiale Romane Sakura trebuie sa devina sotia celuia care i-a fost ales de catre familie. Dragostea si iubirea, doua cuvinte care inseamna acelasi lucru...doua cuvinte care erau total necunoscute pentru tatal ei. Traditiile erau mai importante decat poate propria fiica, sange din sangele lui.

Sakura pov:

Eu...o fiinta demn de mila, o faptura slaba care mereu ajunge la mila altora... asta sunt eu! Asa va o pot prezenta pe acea Sakura care a aparut dupa plecarea lui Sasuke, iubirea mea. Poate ca...singura persoana care cu adevarat se ocupa de mine este Hinata, prietena mea. Desi dupa unii ea nu este decat o servitoare in inima mea ea este cea mai buna prietena impreuna cu Ino. Sunt fericita pentr-u ea deoarece v-a avea in curand un copil alaturi de soldatul Uzumaki.

-Maiestate!Maiestate! O voce gingasa si catifelata se aude din holul palatului, as recunoaste oriunde aceea voce prietenoasa si amabila...e Hinata. Pe usa isi face aparitia Hinata tinand in mana o scrisoare. Ochii ei de un lila pal straluceau de fericire iar parul ei mov era zvarlit de catre mica briza de vant de a evadat inauntru. Purta o rochi putin mai jos de genunchi de culoarea roz pal care ii venea foarte bine.

-Ce s-a intamplat Hinata? Vocea mea era putin ragusita dar puteam sa imi stapanesc sentimentele dureroase create acum 2 ani...nu vroiam ca sa stie tot regatul de sentimentele mele. Fericirea mea se terminase in acea seara cand tata imi spuse ca el plecase, nu m-a iubit...am fost o mare proasta ca am crezut ca intradevar ma iubeste...ca totul este format din iubire.

- A venit!S-a intors Maiestate! Vorbele Hinatei abea ieseau pe gura...abea daca putea sa mai primeasca aer . Imi inmana scrisoarea si imi spune nerabdatoare sa citesc scrisoarea. Ce e cu nerabdarea asta? Chear nu inteleg nimic. Intind mana si iau plicul din mana ei si incet incet o desfac.

,,In seara aceasta v-a ajunge la palatul Romei noua cavalerie impreuna cu capitanul Sasuke Uchiha. Toate pregatirile au fost facut si soldatii impreuna cu noul capitan au avut rezultate excelente Maiestate, in seara aceasta vom ajunge si speram sa fie si Maria Ta fericit de rezultatul muncii.

Sergentul Kakashi”

Vine!Vine! Se intoarce inapoi in palat?! Nu pot sa cred ceea ce am citi in aceasta foaie, o bucurie mai mare ca aceasta nici ca se putea! Trebuie sa pregatim o cina fabuloasa,trebuie aduse vinurile din pivnita, carne, tacamurile din aur si argint trebuie spalate trebuie sa am o noua rochie! Totul trebuie sa fie perfect!

Scap scrisoarea pe jos si ies vartej afara din camera mea si merg in bucatarie. Cum intru toti servitorii vin langa mine si ma intreaba ce fel de carne trebuie fripta, ce fel de desert, vin si asa mai departe... Merg la cei doi bucatari Choji si Kankura si le explic ce trebuie sa gateasca: .Friptura de miel cu platou de orez, urmata de peste cu legume, ceafa de porc la fratar si cu paste(spaghete),lazagne, iar ca desert m-am gandit la o
prajitura cu fructe de padure si niste fructe exotice aduse de tata din ultima lui calatorie in Africa.

Dupa ce le-am dat ordine bucatarilor merg pre camara si scot de acolo vechile tacamuri de aur cu modele de argint ale mamei. Chem trei ervitoare si le spun sa le spele si sa le duca in sala de tron unde v-a avea loc festivitatea. Sunt atatea de facut dar timpul e prea scurt...ce mai trebuie de facut?Ce? Gandeste Sakura...asta e! Ies afara sin bucatarie si merg in gradina din spatele palatului unde culeg cateva zeci de fire de flori care mai de care mai frumoase dupa care le duc gradinarului si ii spun sa faca 5 buchete mari pentr-u a le pune pe masa si am ales trandafiri galbeni,lisiantus si niste verdeata. Abea acum realizez cat de complicat este sa fi printesa, trebuie sa ma ocup de toate...dar nici saracul tata nu e in ipostaza mai buna.

Merg spre sala de tron si inca din departare aud cum srvitorii se cearta pe toate prostiile vai,vai! Deschid usa dubla de culoarea alba a tronului si ma uit la servitori care incep sa se certe, sunt mai rau ca gaitele!

-Taceti odata! Urlu eu ca din gura de sarpe de cred ca tot palatul m-a auzit. Toti se opresc din munca lor si se uita uimiti la mine, e prima data cand am urlat la ei dar trebuia sa o fac. Ma indrept catre Temari si Tenten intrebandu-le care este problema. Problema este nimic altceva decat fata de masa?! Temari vrea de culoarea rosie iar Tenten de culoarea verde...ca sa le impac eu aleg culoarea alba care se potrivea de minune cu buchetele de flori de la gradinar si tacamurile de aur. Masa din incapere era foarte lunga, incapeau circa 100-150 de persoane. Tacamurile de aur erau asezate in ordine pe fata de masa de culoarea alba cu modele tesute din fir de aur. In curand soseste gradinarul cu buchetele de flori pe care i le-am cerut. Trebuie sa recunosc ca acesta facuse o treaba minunata, florile aratau superbe pe suportul special. Totul e bine si frumos acum dar....uf cu am putut uita de mine? Merg cu pasi repezi spre camera mea si pornesc apa calda care se zdrobea brutalic de marginile cadei. Ma dezbrac incet, lasandu-mi materialul hainei sa pice usor pe jos dupa care ma asez in apa cea calda. Incep sa ma spal cu o esenta de trandafiri iar dupa 15 minute de relaxare ies din apa infasurandu-mi corpul intr-u prosop alb. Merg in camera mea si vad pe pat intins o rochie de culoarea argintie cu mici pietricele de desubtul sanilor care venea din ce in ce mai sus,era cea mai frumoasa rochie pe care am vazut-o vreodata. Ma imbrac repede cu acea rochie dupa care ma incalt cu o pereche de sandale romane de aceeasi culoare. Aud zgomote de trasui si vocile unor oameni...Au sosit!

Sakura,linistestete..comportate ca o printesa! Aceste cuvinte imi tot spunea interiorul meu dar cu adevarat vroiam sa sar in sus si sa alerg prin tot palatul exact ca atunci cand eram mica. Deschid incet usa camerei dupa care ma trezesc fata in fata cu tata care imi zambeste dulce dupa care ma saruta pe frunte. Trompetele incep sa sune anuntand ca regele isi face aparitia, cortina se ridica si dau nas in nas cu zecile de persoane necunoscute,dar una...doar una am recunoscut si am privit-o direct in ochi facand si el acelasii lucru. Nu se schimbase deloc fizic..acelasi par negru ca smoala,aceasi ochi care te hibnotizeaza. Fluturii din nou...dupa atat timp isi regasesc locul in inauntrul meu facand un mel de dans al dragostei. Merg spre masa si ma asez paralel cu el,iar tata fiind in capatul mesei adica chear intr-e mine si Sasuke.


buchetele de flori




rochia Sakurei

Soo...ata e tot pe ziua de azi..stiu ca nu am descriee si ca e grabit dar de la mine doar la asta va puteti astepta si scuze de greseli

Ooooo
Se pare ca ne-ai adus nextu
Sa stii ca-mi place mult
Pe capitol ce trece te dezvolti
Cred ca pana la urma elevul devine profesor
Insa pana atunci v-a trebui sa inveti sa scrii "pentru".. off
Asta e a o mia oara cand iti zic ca nu e nevoie de cratima
In rest totul e bine, cateva greseli de tastare, insa e bine.
Astept next nerabdatoare... sper sa nu asteptam mult
Te pup Zbye

O.o sa stii ca-mi place mult ficul. E interesanta ideea. Vroiam si eu sa fac un fic cu sasusaku in antichitate, dar mi-ai luat-o inainte Nu imi pare rau deloc, caci ai un fic minunat. Poti totusi te rog sa nu mai grabesti actiunea? nu o spun cu rautate. Sa nu cumva sa crezi asta, dar ai spus ca astepti critici si eu ti-am dat un sfat. Las criticile pe mana celor care se ocupa cu asta Astept next-ul!

ador povestea asta . nu mai am rabdare vreau next acum

Craciun fericit!


Ce faci Dia? Nu mai pui nextul ala ca eu una il astept de mult sau o astepti pe katty cu comentariul?
Saraca nu mai are timp de nimic.
Iubire sti ca ai un fic minunat? Daca nu ti-o spun eu acum: e minunat.
Vino mai repede cu nextul ala ca-l astept de mult timp si nu-si face aparitia.
Vrei comentarii multe sau ce? Ca daca vrei comentarii se aranjeaza.
E foarte originala ideea si-mi place foarte mult si m-ai lasat intr-un suspans foarte mare.
Te rog sa vi cu nextul ala mai repede.

hei sa sti ca sunt suparata pe tine nici craciu fericit nu meriti pentru ca nu pui next-ul si e 25 decembrie!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!