Cap 9: Dragoste la orizont
Ino se intrista.Isi dorea mult sa stie ce se intamplase cu adevarata Sakura,nu cea din prezent,care e rea si aroganta. Ii era dor de vremurile acelea cand ei 4 erau cei mai buni prieteni. Intre timp,bietul Naruto era tare confuz,din totdeauna a placut-o pe Sakura,dar se simtea atras si de Hinata.O vedea foartecuminte si docila. Nu se putea hotari pe care o place mai tare.Trebuia neaparat sa faca ceva anume,Si stia si ce:Sa se transforme in Sasuke.O urmari pe Sakura,care trecea prin parc.Si incepu sa-si puna planul in aplicatie..Se transforma in Sasuke si ii aparu in fata.
-Sakura, ai o frunte minunata!spuse Naruto transformat in Sasuke.
-Te-ai lovit cumva la cap?!spuse Sakura ridicandu-se de pe banca.
-Ce parere ai despre Naruto?spuse el oprind-o.
-Ca e prost,ca si tine!spuse Sakura dura si pleca.
Dupa cateva minute,Naruto era singur in parcul gol plimbandu-se.Il batea un vant rece si trist ca sufletul sau.
*Cel putin,nu-l place pe Sasuke...*gandi el melancolic dupa care se si indrepta spre casa.
Intre timp,catre drumul spre casa, Sakura se intalni cu Sasuke.Statu cateva clipe mirata.Cum era posibil sa ajunga atat de repede inaintea ei?Parca s-ar fi teleportat.
-Unde e Naruto?!intreba Sasuke cel adevarat.
-Iarasi?Ma intreb ce te intereaseaza asa la el.E doar un sclifosit,ca tine!!!
-Esti enervanta!!
-Iar tu ignorant!Mai inainte te amorezai in jurul meu,iar acum imi spui enervanta?
-Nu stiu despre ce vorbesti!
Sakura isi dadu seama in acea secunda ca cel cu care se intalnise mai devreme nu era Sasuke,ci Naruto.Numai Naruto putea sa faca asaceva.Dar prefera sa nu se mai incurce si sa-l caute,prefera sa plece acasa.Pe drum, inca se mai gandea la aceste goluri din viata ei care aparura la un moment dat.Simtea ca de cativa ani,parintii ei ii ascund ceva, dar ce putea face?
Veni si ziua urmatoare.Acum,Sasori era cel care incepea academia.Avea 7 ani deja.De dimineata, era tare neastamparat.Alerga din camera in camera si facea o gramada de galagie.In orice caz, era foarte nerabdator sa mearga la academie.Intr-un final ,ajunse sa o treazeasca pe Sakura sarind peste ea in pat.
-Iesi afara!!!Extraterestru ambulant!!!tipa Sakura aruncand cu lucruri dupa Sasori.
Sakura arunca cu tot ce ii venea la mana,papuci,carti,perne bibelouri.Nu-i prea pasa la ce nervi avea,ca il putea rani totusi pe Sasori.
-Mamaaaaa!Sakura arunca cu lucruri dupa mineeee!tipa el.
Ce dimineata tumultoasa in familia Haruno.Dar oare cum avea sa fie si la academie?Sakura il ajuta pe Sasori sa se pregateasca.Si pornira luandu-si ramas bun de la mama sa.Dupa cateva minute ajunsera in fata academiei. Se uita cateva clipe,si se gandea,ea de ce nu-si amintea si ea prima zi de scoala.Dar vor veni momente cand amintiri intetosate ii vor reveni in minte.Intra pe poarta academiei.Sasor tragea de ea ca tranvaiul.Era foarte vesel si nerabdator.
-Nee-san,sa ne grabim!!spuse Sasori tragand de ea.
In acea clipa Sakura isi aminti ceva fara sa vrea,si nici nu stia de unde vine acea amintire.
flashback:*-Hey,micuto,ai patit ceva?o intreba acesta ajutand-o sa se ridice de pe jos.
-Scuze!spuse micuta zambind dulce.
-Cine esti?o intreba acesta politicos.
-Sakura!spuse ea oprita de celalt.
-Nii-san sa ne grabim!spuse acesta agitat.
-Sasuke,ai rabdare,nu incepe nimeni fara tine!spuse Itachi zambind,dar Sasuke se stramba urat doar.*endback
De unde ii veneau acele imagini,si cine era baiatul brunte cu par lung.Isi puse mana pe ochi ramand socata.Pentru prima data dupa multi ani,isi aminti ceva,dar nu era sigur daca a fost ceva real,sau doar imaginatea ii juca feste.Dupa cateva secunde,isi spuse ca era doar un deja-vu.Nu avea de unde sa stie cine era acea persoana si pleca inainte cu Sasori.Dar totusi,nu-si aducea aminte ca Sasuke sa fi avut vreun frate mai mare.Stia doar ca parintii lui au murit cu mult timp in urma.Se duse si il lasa pe Sasori in fata academiei.Sasuke, era la poarta si o urmarea.In prezent,aflase motivele de ce Sakura reactrioneaza asa si nega intr-una ca ea si el au fost prieteni buni odata. Chiar in seara precendenta,al 3lea hokage dorea sa-l vada,si il astepta in fata fostului sediu Uchiha. Sasuke nu mai locuia acolo de mult timp, dar mai vizita cateodata locurile acelea. Dar nu se astepta ca hokagele sa fie acolo. Era timpul sa afle unele lucruri. Dupa acea noapte intunecata, Hokagele isi lua atributia sa aiba grija de toti 3, datorita multor lucruri si secrete. Hokagele iar fi spus adevarul si cu cativa ani in urma,dar n-ar fi inteles caci Sasuke era prea mic. Dar alesese sa-i spuna adevarul cand va fi ales in echipa cu ei 2.
-Hm?se uita Sasuke uimit la aparitia neasteptata.
-Stiu ca esti putin socat.Ce-ar fi sa luam o plimbare?spuse batranul.
Sasuke intra primul in sediu,urmat de hokage.
-Ce va aduce pe aici?spuse el rece ca de obicei.
-Trebuie sa afli, anumite lucruri de care nu sti.Este vorba despre Sakura.
Imediat,batranul hokage ii capta atentia lui Sasuke.Era foarte curios,chiar daca nu vroia sa o arate.De fapt,tot ce tinea de Sakura il facea curios, pentru ca odata cadva ,era era universul sau.
-Ea si-a pierdut memoria.Stiu ca si ea a fost martora la acel eveniment.
-Si ma rog de ce a trebuit sa treaca atatia ani ca sa aflu?!tipa Sasuke nervos.
-Deoarece erai prea tanar ca sa intelegi ce-ti voi spune acum.Ea a suferit o trauma foarte puternica care a facut-o sa-si piarda memoria.Ar fi putut ajunge foarte rau.Cred ca sti la ce ma refer,asa ca te las sa te gandesti....spuse batranul plecand.
Sasuke si-a dat seama ca a urat-o pe Sakura atat timp fara rost si regreta foarte mult.Acum ca aflse un adevar dureros, vroia sa-si indrepte greselile facut-e fata de ea,si sa-i aduca aminte totodata cine a fost ea candva.Vroia sa o revada pe Sakura cea timida si inocenta, nu cea din prezent.Motivele sale erau foarte multe,dar bine intemeiate.Vroia sa repare raul facut de fratele sau mai mare,si simtea ceva special pentru ea.Si cel mai important motiv,se simtea foarte singur.Desi poate ca era slabiciunea sa ,cea mai mare, dar avea nevoie de cineva care sa-l asculte si sa-l inteleaga.De cineva casre ii poate impartasi durerea si care sa-i fie mereu alaturi.Iar acea persoana era Sakura.
Acum o privea cu alti ochi.
Sasori se tranti intr-o fata la ingramadeala ce avea loc in curte.Cazura amandoi pe jos.Dupa ce isi reveni,Sasori vazu ce minunatie se afla in fata sa.Simtea cum inima sa i se facea tot mai mica iar in stomac sintea ca i se formase un nod.Ce era senzatia aceea ciudata?
In fata sa se afla o fetita de 7 ani din clanul Hyuuga. Avea fata mica si rotunda,si ochi mari de culoare lila deschis.Avea un par lung ca al Sakurei si era bruneta.In fata,avea o sufita lasata,aratand ca o emo.Numele ei era Hanabi si era sora mai mica a Hinatei.
-Scuze....,spuse el rosind.
-Hi-hi!radea ea frumos.Esti dragut!!!spuse ea.
Sasori intinse bratul, iar Hanabi il lua de brat si plecara amandoi.Sakura era ceva mai in spate,da tot vazu scena.Insa era fericita.Si isi dorea sa se indragosteasca la fel de usor ca fratele ei.Dupa ce se suna de intrare in clasa, Sakura dadu sa iasa din curte,cand in dreptul portii o lua o durere de cap atat de mare, incat era sa isi piarda cunostiinta.Reusi sa se rezeme de poarta si se lasa jos.Sasuke urmari totul, si se gandi sa reactioneze,insa observa ca Sakura isi reveni si putea sa se descurge de una singura.

Se sfarsi zi ziua aceasta. Cei 3, aveau o misiune importanta in dimineata urmatoare si trebuiau sa se pregateasca. ...
Un soare briliant aparu pe cerul zorilor de zi.O expplozie de lumina si culori vesele aparura pe cer si colorara peisajul adormit. Naruto, ca de obicei, dormea dus. Numai el stie cum s-a fatait toata noaptea si a ajuns cu capul la capatul patului, si cu picioarele pe perna. Horcaia de parca din gura sa se auzea un monstru infricosator. La un moment dat, suna ceasul, dar nu-l trezi pe Horcaila. Suna intr-una pana cand, Naruto se decise sa se trezeasca in sfarsit. Se ridica in funs si casca larg. Apoi, scarpinandu-se pe spate, se intreba cum ajunse in partea aceea.
Se uita la ceas, si vazu ca deja intarzia, dar uitase ca ceasul acela mergea cu o ora inainte.
Nici macar ramenul nu si-l mai savura si se pregati sa se imbrace. Incerca sa faca mai multe lucururi deodata, si sa se spele pe dinti, si sa se schimbe si sa-si faca 'ghiozdanul'. In cele din urma, dupa vreo 10 minute era gata, dar dupa ceasul sau, el credea ca intarzia. Fugea pe strazile prafuite ale satului incheindu-se inca la pantalonii portocalii. Dupa 10 minute de alergatura buna, ajuse in la locul unde trebuia sa se intalneasca cu ceilalti. Trebuia sa se intalneasca cu restul, pe un teren de antrenament imprejmuit cu un gard si o padure luminoasa.
Naruto, cand vazu ca nu era nimeni, se sperie mai tare ca mata fugarita de caine.Se temea ca ceilalti sa nu fi plecat fara dansul. Isi rodea mainile si se uita cu o privire inspaimantat in mai toate directile. Isi arunca rucsacul pe jos si pleca sa-i caute si pe restul. Striga in stanga si in dreapta ba numele Sakurei, ba al lui Sasuke si Kakashi.
La un moment dat, ajuse sa se uite intr-o scorbura parasita, intr-un stup de albine, riscandu-si viata. Apoi, in apa. Isi baga capul si provoca bulbuci strgandu- pe cei 2 coechipieri ai sai. Cam totul dura o jumatate de ora. Cand isi ridica capul, ii vazu in spatele sau pe Sakura si Sasuke cu rucsacul sau in mana lui.Ambii se uitau seriosi la Naruto.

-Naruto, ce tot faci?!spuse Sakura nervoasa.
-Pai, am crezut ca ati plecat in misiune fara mine! Azi dimineata cand m-am trezit, am vazut ca e ora 9, si am intarziat vreo 20 de minute.
-Baka, abia acum e ora 9. Nu te-ai uitat bine la ceas!!spuse Sasuke pe un ton serios.

Apoi, Sakura si Sasuke se indreptara spre un copac, sa-si lase ghiozdanele la radacina sa. Naruto o auzi pe Sakura spunand:" Ce bleg!" pe un ton destul de rautacios, facandu-l trist pe Naruto. Isi lasa privirea in pamant, si isi privea imaginea din apa. Incepea sa se simta inferior lui Sasuke si Sakura, si sa se consider slab si fara nici un rost.
*Are dreptate, chiar sunt un bleg. Nu am nimic special!! Sasuke e puternic, Sakura e intelingenta, iar eu sunt bun pe post de claun doar. Asa, nu o sa devin niciodata un ninja de prima clasa, si nici nu-mi voi putea indeplini vizul vreodata* gandi Naruto trist.
Sasuke si Sakura il facura sa se simta asa. Erau prea duri cu el, si prea exigenti.
Dupa o ora, aparu si Kakashi intr-un nor de fum alb. Sakura si Sasuke il certara de ce intarziase o ora intreaga si de ce ea facut sa astepte atata, dar Naruto era trist. Era retras acolo in micul sau coltisor de lume, prins in micul sau univers. Kakashi observa usor starea lui Naruto si i se facu mila. In timp ce Sakura si Sasuke tipau de zici ca doar ei trebuiau sa fie in centrul atentiei, Kakashi il privea pe Naruto trist si se intreba ce s-a mai intamplat. Cunostea povestea lui Naruto si de aceea, trebuia sa aiba grija intr-un fel ca nimeni sanu-l mai faca sa sufere.
In scrt timp, trebuiau sa plece in misiune. Se aflau la iesirea din sat dupa 20 de minute de strabatut satul. Tot drumul Naruto a fost tacut si trist. Si ramanea mai in urma celorlalti. Sakura mergea in fata ca o stapana de fier, iar Sasuke era cel nepasator care doar indeplinea ordine. Kakashi parea ca e cel care ii supravegheaza, iar Naruto nu er decat cal lasat balta. Cam asta se citea din atitudinile lor, desi nu era chiar asa staea treba.
Iesire din sat, pe un drum lat, inconjurat din ambele parti de o verdeata deasa, care era de fapt coronamentul verde al copacilor.
Tot trupul cu totii erau foarte tacuti. Intr-un timp, Kakashi ramasese in urma ca sa vorbeasca cu Naruto. Il privea plin de compasiune pe copilul vulpe. Dar pana la urma ce vina avea el de destinul propriu?
-Naruto, ce se intampla? Tot timpul ai fost tacut, spuse Kakashi privind cerul.

-Sunt un bleg. Am fost cel mai slab student in academie. Nimeni nu are nevoie de mine!spuse Naruto trist.
-Sasuke si Sakura te-au facut sa te simti asa?spuse Kakashi punandu-si mana pe bratul lui Naruto.
-Ei bine, au dreptate, degeaba ai merge acum sa le reprosezi. Ei doi au aptitudini pentru a fi ninja. Sunt puternici, destepti si ce e mai important, lumea nu se teme de ei!!
-Naruto, intr-adevar, lumea e nedreapta. Dar iti spun un secret, nici ei nu au avut o viata prea usoara in spatele lor. De aceea se comporta asa, crede-ma, eu cred ca e un semn faptul ca ai picat cu ei. Poate ca sunt unicele persoane care te pot intelege si indruma, Naruto!! Doar ca asta e felul de a o face.

Naruto se simtea mai bine dupa cuvintele incurajatoare ale lui Kakashi. Nu prea stia la ce s-a referit senseiul sau cand a zis ca fiecare a avut o viata grea in spate, dar asta conta prea putin. Prinse din nou curaj in el insusi, si inima ii radea din nou de fericire. Ochii sai radiau a lumina. La un moment dat, Naruto fugi in fata intre Sasuke si Sakura, si ii apuca pe amandoi de mana tragandu-i dupa el, fortandu-i sa alerge. Sasuke si Sakura tipara iarasi la ei, dar Naruto nici nu-i mai baga in seama. Pana la urma eru colegii sai, iar din cuvintele lui Kakashia inteles ca trebuie sa-i accepte asa cum sunt ei, si cu bune si cu rele....