Awakened Past

In primul rand, scuze pentru intarziere... Stiti cum e scoala uneori... Manca-o-ar cainii...

Awakened Past

~ Capitolul 7 ~ Let the Fun Begin... ~

Cascand cu pofta, o lua la stanga, printre masinile parcate pe marginea strazii. Avand un zambet subtil pe fata, isi continua drumul spre poarta uriasa a unui parc. Isi miji ochii, incercand sa desluseasca lacul albastru care stia ca se afla dincolo de brazii inalti de la intrare. Cum poarta era inchisa, se opinti, urcand gardul. In cateva secunde, era pe partea cealalta, admirand frunzele inverzite si iarba proaspata. Se indrepta alene catre apa clara si o ocoli, ajungand pe o alee secundara. Se aseza pe a treia banca dinspre capatul aleii si, strecurandu-si precaut mana sub ea, apuca un plic mare, invelit in hartie alba. Ascunse rapid plicul in sacoul negru pe care il purta si se ridica, suprimandu-si cu greu un alt cascat.

Se uita in jurul ei, cu o privire agila, inainte sa se ridice. Pasi aparent plictisita catre poarta din lateral a parcului si sari gardul. Scuturandu-si putin hainele, isi continua drumul pana cand ajunse in fata unei cladiri mari, impunatoare, vopsita in intregime in alb. Scoase din buzunar o cartela neagra, cu care descuie usa masiva din fier. Intra nestingherita si lua liftul pana la etajul sase. In tot acest timp, miscarile ei erau mecanice, automate, ochii de smarald fiind pierduti in spatiu. Ciocani usor la al treilea birou de pe coridor.

- Intra! se auzi vocea ragusita a unui barbat.

Pasi in camera, inchizand usa in spatele ei.

- Ai luat... incepu sa intrebe brunetul din fata tinerei, insa ea ii taie propozitia scotand plicul alb pe care il luase din parc si intinzandu-i-l.

- Normal ca l-am luat, replica asezandu-se pe unul dintre scaunele de piele din fata biroului din lemn de stejar.

Barbatul dadu din cap si il deschise. In urmatoarele minute, nu mai scoase niciun cuvant, asa ca femeia isi lua libertatea de a studia biroul in care intra foarte rar. Semana cu livingul unei cabane de pe munte, cu mobilier vechi din lemn si fotolii din piele inchisa la culoare. In spatele biroului, se gasea un raft inalt, unde erau asezate mai multe diplome, cateva poze si un trofeu cu piedestal din marmura. In mijloc trona o poza veche de familie. Angela observa femeia blonda si tanara din poza si isi muta instinctiv privirea la mana stanga a barbatului. Vazu doar un ceas din piele neagra si se incrunta. Gandurile ii fura intrerupse de un tusit grav.

Dupa ce isi delecta ochii cu decorul pitoresc, isi intoarse privirea catre barbatul care parea cufundat in ganduri si care tocmai ii atrasese inconstient atentia. Avea parul brunet, care se revarsa ondulat pana la umeri. Ochii caprui, imbatriniti si stersi de vreme erau concentrati pe hartia pe care i-o adusese. Dupa un moment, Brian isi inalta capul si o fixa staruitor cu privirea.

- Nu-mi spune ca am incurcat plicurile! exclama satena pe un ton usor disperat.

- Nu, nu, e cel bun, o linisti el chicotind. Cred, continua el, ca esti pregatita pentru munca de teren.

- Nu asta am facut si pana acum?

- Recuperarea plicurilor? intreba Brian amuzat. Crezi ca asta e munca de teren, Angela?

Angela pufni, uitandu-se in alta parte. Brunetul rase ragusit, inainte sa deschida unul din sertaruri. Scoase de acolo un ecuson, o cartela argintie si un pistol de dimensiuni mici. I le inmana zambind.

- Ia-le si pleaca de aici! o indemna pe un ton parintesc. Matt te asteapta in Camera.

Tanara incuviinta, ascunzand pistolul si cartela in buzunar si punandu-si ecusonul la gat. Isi suprima cu greu fericirea pe care o resimtea. In sfarsit o trimiteau in misiune! Ii multumi din priviri sefului ei. Era putin dezamagita ca trebuia sa dea ochii cu tutorele ei, dar se gandi ca era doar o formalitate.

- Nu uita, a avertiza Brian pe un ton serios, daca vei fi omorata sau capturata, vom nega orice legatura sau contact cu tine.

- Stiu, replica scurt satena.

Purta pe chip un zambet aparte, sfidator, incat nu mai era nevoie de cuvinte. Se vedea clar
ca era pregatita pentru munca ‘de teren’. Brunetul ii zambi la randu-i, multumit. ‘Fata asta are meseria in sange’ gandi, studiind-o din priviri.
Angela se ridica si deschise usa.

- O, si..., domnisoara Lee? adauga Brian chiar inainte sa iasa, facand-o sa-si intoarca ochii verzi catre el. Mult succes!

Pai, cam de-aici incepe distractia, sa speram Va pup pe toti si astept pareri!

Euuu!!!

Dragut capitol, mor aici ca pe baricade, mai stii? :)))

Eee, imi place distractia, asa ca let's party!! :))

(GOO) Deci deja cred ca sunt dependenta :))

Noo, bine, pai spor la scris in continuare..

Te-am pupacit dulce..

choco^^

Subiect: Re: Awakened Past Vin 02 Dec 2011, 21:41

Hmmm... ma tot gandesc de ce a durat asa mult sa inceapa actiunea...
In fine, acum s-ar putea spune ca am intrat in paine
Mi-a placut capitolul, abia astept sa vad ce o sa mai nascoceasca imginatia ta!
Pupici!

Da, da, stiu, e tarziu... Au trecut aproape doua luni... Ma rog, oricum nu va intereseaza pe voi prea mult, altfel ati fi zis doua vorbe. In fine, lectura placuta si nextul probabil vine la anul.

~ Capitolul 8 ~

Dupa ce ii multumi inca o data nonverbal sefului ei, Angela parasi biroul. Rase ca o nebuna pana la lift, experimentand pentru scurta vreme sentimentul de bucurie. Renunta in curand la incercarea fara succes de a-si sterge zambetul de pe fata. Studie o clipa panoul plin de butoane si apasa unul negru, inghesuit intr-un colt langa celelalte. Liftul porni brusc si se opri doua etaje mai sus, deschizandu-se in spatele tinerei. Aceasta din urma isi dadu ochii peste cap si pasi in coridorul mic din fata. Scotoci prin buzunare si scoase cartela argintie pe care o primise de la seful sau. O flutura putin prin fata usii, insa aceasta nu se deschise.

‘Data viitoare o sa cer instructiuni...’ se gandi Angela incruntandu-se. Se apleca, mijindu-si bine ochii. Intr-un final, introduse cartela intr-un panou subtire si se auzi o voce robotizata: “Apropiati-va pentru a va scana retina”. Satena se uita chioras la usa ‘vorbitoare’ si facu intocmai. Nici nu apuca sa se indeparteze, caci cele doua lame uriase de otel scoasera un sunet infundat si se despartira.

In momentele ce urmara, Angela simti ca ii fuge pamantul de sub picioare. Un amalgam incurcat de sentimente opuse prinse contur si fata se simti ca si cum se scufundase in apa rece. Inspira adanc, prelung, insa parca aerul nu mai ajungea la plamani, se oprea undeva in gat, impiedicand-o sa vorbeasca. Un sentiment auster i se strecura in suflet si, pentru o clipa, Angela isi dori sa se intoarca, sa nu fi intrat niciodata in biroul sefului, in lift... Apoi isi scutura violent capul, expirand in surdina. Cu respiratia intretaiata, se ciondani putin cu lasitatea si pasi inainte, avand grija sa nu alunece pe cele trei trepte bine lustruite, parca sculptate in podeaua alba si stralucitoare.

Intrase intr-o incapere atat de mare, incat nu ii putea zari celalalt capat. In mijloc se crease un fel de coridor, delimitat de zeci de birouri. In intreaga camera predomina arhitectura moderna, simpla, mobilierul fiind de culoare negra, uneori combinata cu un alb transparent. O multime de persoane se perindau prin fata ochilor verzi care le priveau usor uimiti. Nimeni nu parea sa observe prezenta fetei care tocmai intrase si, intr-un fel, asta o facea sa se simta usurata. Nu putea face fata perechilor de ochi care s-ar fi atintit asupra ei, daca le-ar fi pasat de nou veniti.

Inspirand incet si expirand sacadat, Angela inainta. Dupa ce evita mai multi oameni cu un tact deosebit si se ciocni inevitabil de cativa din cauza miscarii generale haotice, satena ajunse in coltul opus intrarii. Dojenindu-se din nou pentru ca nu ceruse instructiuni, se uita enervata prin jur. Nu putea deslusi niciun chip cunoscut, niciun chip care putea fi dornic de a o indruma, nicio fata cat de cat prietenoasa. Se incrunta, scrutand cu privirea-i electrica peisajul deplorabil. Toti aveau un drum al lor, pe care nu-l abandonau decat la doua secunde, cand se loveau de alti oameni. Fara sa le pese, fara sa-si ceara scuze sau sa se asigure ca cealalta persoana nu patise nimic, isi reluau miscarile bruste, dezordonate.

Angela se sprijini deznadajduita de peretele din spatele ei. Ofta, simtind cum o furie nestavilita, aproape violenta, i se cladea incet, incet in piept. Si apoi cineva se lovi cu putere de ea. Si asta puse capac la tot. Insa avu prezenta de spirit sa se uite la persoana respectiva inainte sa inceapa sa tipe sau, si mai rau, sa loveasca. Doi ochi arginti o priveau cu o sclipire amuzata. Satena nu stia daca sa sara in sus de bucurie sau sa blesteme.

- Oare ce faci tu aici? intreba Matt pe un ton ironic, intepator.

- Nu e de ajuns ca nu mai scap odata de tine? se planse Angela, uitandu-se urat la el.

- Sa inteleg ca te-ai pierdut..., murmura multumit.

- Exact! Camera asta e foarte prost organizata! exclama intrigata fata.

- De parca tu ai face o treaba mai buna, bombani avocatul.

- Chiar as face! se auzi vocea nervoasa a fetei.

Matt mormai ceva indescifrabil si porni grabit in directia de unde venise Angela. Aceasta se uita la el cu gura cascata, inainte sa-l urmeze cu un aer plin de scepticism. Mersera cateva minute in liniste, depasira liftul si cotira la stanga. In fata se deschidea un coridor ingust, intunecos, aflat intr-un constrast deplin cu incaperea de alaturi. Avocatul incepu sa numere pe degete si pasi incet, precaut, oprindu-se in fata unei usi metalice. Ciocani de trei ori, astepta trei secunde si ciocani din nou. Usa e deschise cu un zgomot dramatic si Angela mai ca putea sa-si imagineze o dara de fum groasa iesind din camera. Il urma pe blond inauntru.

Parea ca intrase intr-un sediu de politie uitat de lume. Atmosfera parea foarte tensionata si rece. Angela arunca o privire fugitiva si decise pe moment ca nu-i placea ce vedea. Peretii erau decojiti de vopsea si intunecosi. In dreapta usii se afla un birou vechi si inghesuit. In fata lui se aflau douasprezece scaune pe jumatate rupte. Doar cinci dintre ele erau ocupate. Era atat de putina lumina, incat tanara nu le putea deslusi bine fetele. In rest, camera parea dezertata, pustie.

Zece perechi de ochii vicleni se atintira asupra satenei. Ea le intoarse privirea si, fara sa stie de ce, ceilalti isi aplecara capetele, strambandu-se. Matt ii facu semn sa se aseze si Angela il asculta fara nicio obiectie.

- Bun, acum ca suntem toti aici, incepu el, aruncandu-i o privire sarcastica Angelei, putem sa incepem!

- Sa incepem ce? se auzi o voce pitigaiata, vizibil nerabdatoare.

- Pregatirea, bineinteles. Bine ati venit la Academia CIA! le spuse avocatul cu un zambet vesel. Eu voi fi indrumatorul vostru!

Insa nimeni altcineva nu mai zambea. Angela se uita la el cu un aer indiferent, dar ochii verzui ii scaparau de entuziasm.

- Ce noroc pe noi... murmura persoana de langa ea.

Bun, in primul rand sa stii ca eu tot ajung sa te bat pe tine, chit ca si astazi am facut asta. (D) Ne intereseaza, chiar foarte mult si alta data sa anunti si tu cand postezi ceva. Oricum, am intuit eu bine, dar asta pentru ca mi-ai zis azi ca nu ai de scris asa ca vei scrie. :))) Eii, auzi, sa nu ne placa. Da' eu ce-s aici? Curatator de coji de nuca? (D) Deci sunt suparata pe tine. (D)

Asa, acum in legatura cu capitolul. Hmm, deci asta visezi tu noaptea. Adica si eu visez chestii ciudate, dar nici in halul asta. =))) In orice caz, vad ca ti-ai folosit replica favorita pe post de titlu si cand am vazut-o adrenalina mea a luat-o nitel in sus. :> Sa stii ca lucrurrile chiar devin interesante si se complica. Acum sper sa fie si niste scene gen: daram zabrelele pentru tine, desi stiu ca asta este exclusiv pentru celalalt fic. =))) La care sper ca nu pui nextul prea curand apropo =))) Asa, ce mai este de zis? Data viitoare cand postezi sa imi faci si niste pop-corn, macar sa stiu ca am ce manca, ca acum am avut doar un iaurt urias.

Noo, deci inca o data sa stii ca te bat daca ne zici ca nu ne place. Deci o sa ma consider prajitor de castane de-acum incolo, asa ca ai de grija. (D) Te tin sub observatie 24-7 >:) Si asta inseamna dracusor apropo. (D) Stiu ca am repetitii cu galeata, insa nu am chef sa editez, asa ca va trebui sa te multumesti cu asta. Bun, spor la scris in continuare si multe idei pe viitor. Te-am pupacit dulce.

choco^^

Nu, ma, pai cum sa fii tu prajitor de castane?! Se poate asa ceva! yeah

Esti ficat tocat lough

Mai tii minte? Normal ca mai tii minte! Si, mon chouchou ficatel tocat, nu vorbeam de tine. A si, apropo, ai incurcat titlul... Capitolul 8 n-are titlu pentru ca e ca o continuare a capitolului 7... Sau mi-a fost mie lene... Nu-mi mai amintesc. heh

Oricum, mersi de comm. Te pupicesc dulce dulce de tot! kiss

Daaa :)))) Eu ma apucasem de citit capitolul anterior. Deci citeam eu citeam. SI cand colo, mai dar parca a mai scris asta o data Ce doamne iarta-ma?1 Si dupa am vazut ca era din noiembrie ala =)))) Asa, mai carnacior. (D) Deci inca o data spor la scris. Vezi poate ma visezi pe mine felul principal. xD :))))

choco^^

Of of of... sunt atatea zile de cand nu am mai trecut pe aici incat mi-e prea lene sa le numar.. Dar oricum stiu ca sunt destule!
Oricum, ficul tau e foarte tare! Mi-a placut ideea cu Academia CIA si dialogul acela dintre Angela si Matt. Dar de ce a trebuit camera de sedinte sa fie atat de veche si ponosita? Adica serios acum, ai crede ca celor din CIA le merge mai bine decat atat...
Astept nextul!

Subiect: Re: Awakened Past Mier 08 Feb 2012, 17:08

`oy!=','=
Este foarte interesant ficu`
Sper sa pui si tu mai repede nextu`.. de nu`, e vai de tine
Sa`ti dea` Domnu ` inspiratie
Buh bye bye!^,^

Subiect: Re: Awakened Past Vin 13 Apr 2012, 13:18

Acest fic este blocat din cauza inactivitatii.