Dupa 10 ani am venit si eu cu nextul asa ca lectura placuta
Capitolul 3:Secretul lui Alexander & Distractia incepe...
Sakura:
Dupa ore am hotarat sa ne ducem in parc. Ajunse acolo ne-am asezat pe o canapea. Eu si prietenele mele am inceput sa facem planificari pentru petrecerea de aniversarea mea de optusprezeca ani. Eu nu am putut sta foarte mult deoarece trebuia sa plec si sa imi aleg garderoba pentru acea seara. Asadar am plecat lasandu-le pe prietenele mele sa se ciondaneasca pe tema baietilor. Merg ce merg si linia orizontului imi este intrerupta de ditamai mall-ul. Intru si incep sa cutreier fiecare coltisor. Dupa mai mult de o ora, am gasit o rochie splendida. Era un corset negru cu niste trandafiri rosii ca obrajii mie dupa vizita bunicii, iar in jos era o fustita lunga de o plama sub fund care deasemenea era superba, rosie cu trandafiri negrii. Era un stil harajuku de care eu ma indragostisem inca de la varsta de zece ani. Era superba! Nici nu am mai stat pe ganduri si m-am dus si am cumparat-o nepasandu-mi de suma grasuta ce o dadeam pe ea.
Am iesit din mall urcandu-ma pe motor aproape sa-mi rup gatu' gandindu-ma la Alexander si punandu-mi tot felul de intrebari: Ii va placea rochia mea? Mai simte ceva pentru mine? A uitat oare "incidentul" de data trecuta cu Naruto? Era superb!
Cand am plecat de aici la varsta aceea destul de frageda era foarte frumos, dar acum e schimbat si e mai mult decat frumos e delicios e...nici nu mai am cuvinte!
Alexander este un tip inalt cam de 1,70-1,75 cu ochii negrii...foarte negrii, parul la fel de intunecat care pe langa asta il mai si "ciufuleste", dar cel mai tare lucru la acest baiat este ca se poarta demential cu toata lumea...sau cel putin asa mi-l amintesc eu. Daca s-a schimbat ca vremea nu este vina mea si nu mi-ar parea rau sa fie putintel mai obraznic si pervi.
Sa revenim, ma urc pe motor si gonesc ca nebuna (mda, nimic nou...). Ajung acasa in cateva minute pentru ca stateam foarte aproape de acel mall. Wow! Stop cadru! Foarte aproape? Si eu de ce nu am aflat pana acum?
Trecand cu vederea acest "mic" detalui intru si zbor direct in camera mea si incep sa ma aranjez pentru petrecere pentru ca deja era ora 16:00 p.m. , iar petrecerea incepea la 18:00 p.m. Cam devreme, nu? Dar vroiam sa ne distram la maxim in acea seara.
Sasuke:
Sunt la Gaara acasa ne pregatim sa plecam pentru a indeplini "visul" a catorva persoane (adica mergem sa schimbam marfa pe bani...ce mai? DROGURI). Gaara aducea pungulitele "magice". Iesim din casa trantind usa, ne urcam pe motoare si plecam. Presupun ca va intrebati de ce ne plac noua atat de mult motoarele. Pai e o poveste mica si foarte simpla. Pai noi asa ne-am imbogatit.Fratele meu Itachi se pricepea de cand era mic la motociclete, iar intr-o zi i-a venit o idee deaia tampita sa isi deschida un atelier cu sponsorizarea financiara a paintilor nostrii pe vremea cand traiau, desigur(Da sigur, eu cand le-am zis sa ma sustina cu fabrica de funerarii ei nimic. Nu te lasam si cu asta basta. Dar cand Itachi a vrut atelierul "Sigur Iatachi scumpul meu, tu macar ai idei mai bune decat Sasuke si nu sunt atat de sadice. La care eu ii raspund:"Lasa mama da daca se omoara Itachi cu motorul eu promit cu mana pe inima ca ii ofer funerarii gratis de la fabrica" Dar ea Batman Batman) Ehh se pare ca m-a corupt si pe mine...asta e. De la acel mic atelier s-a facut unul mare si dupa unul si mai mare si tot asa pana a inceput sa aiba angajati, iar acei angajati sa construiasca motoare' si tot asa ( si sincer e cam ciudat ca propietarul sa nu aive motociclete).
Dupa toate astea cu motocicletele a inceput faza cu drogurile. Sunt readus la realitate de un
-"Am ajuns"!
-Poftim?intreb eu confuz
-Am ajuns! striga Garra cat il tin plamani
-Hooo! nu mai tipa asa ca nu esti la tine acasa
Dupa asta incepem ca prosti sa radem la unison.Dupa o portie copioasa de ras ne potolim coborand dupa...stiti voi ce( moroare nu mai spun pentru ca imi imaginez ca vati cam plictisit de cuvantul asta "motocicleta") coboram si....
WoW! Alexander?
-Ce cauti tu aici?spun eu putin socat
-Nu mai fi asa socat, toti tineri fac asta, si mai toti stiu ca ma droghez ma mira faptul ca tu nu sti tinand cont ca tu le vinzi
-Nu, nu stiam raspund eu mai socat de spusele lui
-Stop! am zis toti, reformulez aproape toti in afara de "surioara" ta si chiar nu vreau ca ea sa afle. imi spune el aproape rugandu-ma sa nu scot nici un sunet "surioarei" mele dragi si frumoase...mai ales frumoasa.
-Stai linistit omule! ii spun eu cu un zambet pervers pe fata. Inchei discutia dandu-le pungulitele cu praful "magic" si plec. Gaara oprindu-se la el acasa, iar eu vazandu-mi de drum. In cateva minute ajung acasa, iar acolo wow, casa era superba! Era impodobita mai ceva ca de Craciun. Intru si urc scarile ducandu-ma in camera Sakurei. Deschid usa usor,iar ea arata uimitor, uluitor, frumoasa, sexy si multe altele...Spunetii cum vreti pentru mine arata extraordinar! Mai deschid un pic usa, iar apoi imi fac curaj si intru cu riscul de a-mi lua o bataie zdravana.
-Yuhuu, Sakura ce bine arati! ii spun eu aparandu-mi pe fata un zambet foarte, foarte pervers pe fata.
-Merci, imi spune ea venind spre mine. Oooo Doamnee iar imi iau bataie! Dar doar i-am spus ca e frumoasa..bine si am urlat putin la ea dar daca nu ma mai tin pantalonii ce sa fac? Se apropie de mine si ma saruta pe obraz foarte apasat (daca asa sunt palmele de la ea vreau cate zece pe zi si-mi poate da si peste gura ca eu nu ma supar chiar de loc)
-Wow ce-a fost asta Sakura?
-Ce? Nu pot sa-mi sarut si eu "fartiorul"? Sasuke, imi faci si mie un serviciu? imi zice ea cu un zambet viclean pe fata.
-D...da, sigur cum sa nu. (Stiam eu ca acel sarut ma va costa ceva.)
-Pai am ramas fara deejay si vroiam sa te inteb daca ai vrea sa ii ti tu locul, deoarece stiu ca atunci cand erai mic iti placea sa te "joci" cu asemenea chestii.
-Da, sigur...de ce nu?
-Multumesc,esti salvatorul meu!
-N-ai pentru ce. Dupa aceea am plecat din camera ei sa am pregatesc pentru petrecere.
Sakura:
Dupa ce a plecat "fratiorul" preferat tinand cont ca il am numai pe el si pe Itachi.
Mai era putin si incepea petrecerea, mai exact un sfert de ora. Cobor sa vad daca mai lipsea vreun detaliu. Invitatii incepusera sa apara.Dupa cred ca o ora petrecerea era deja in toi. Spre mirarea mea, se aude din nou soneria.Eram mirata pentru ca dupa calculele mele toti invitatii ajunsesera deja. Da, stiu ca nu sunt foarte buna la mate, dar daca am gresit soarta. Deschidi usa si...
-A...Alexander?
-Hey Sakura!
-Bu...Buna.
-Arati minunat! Dupa cateva secunde te transa raspund si eu:
-Merci. Simteam ca toata timiditatea mea se ducea. Sa se duca ca si asa nu am nevoie de ea.
-Pot sa intru?
-Da, sigur...intra.