imi place enorm fanficul tau. Ar mai fi trebuit ceva descriere. Dar in rest, naratiunea e buna, iar povestea e interesanta. Ai cam grabit usor actiunea, si era frumos daca descriai putin mai bine sentimentele. Dar in fine,ai scris ca seara l-ai facut si e logic ca n-ai avut timp probabil. Ce proasta sunt!!! Nici eu nu-s nici macarla fel de buna ca tine. Orium astept nextul

ei bine pot sa spun ca e chiar foarte fain
recunosc ca am m-ai intalnit aceasta idee de mi de ori dar mereu mi-au placut fic-urile in care Sakura face sau va face parte din AKATSUKI
presimt ca va fi ceva mult mai special in ideea ta
ei bine iti urez noroc
astept next-ul cu ardoare

Capitol 2: Prima lupta catre succes

Au trecut doua zile. In tot acest timp tot ce am facut a fost sa alerg ca o naluca in noapte fara destinatie, fara oprire. Singurul lucru pe care il faceam era sa alerg de parca viata mea depindea de asta. Nu ma opream nici macar pentru a manca deoarece in ultimul timp devenisem anorexica. De trei ani singurul lucru de care simteam ca am nevoie era sa ma antrenez. Era dorinta arzatoare care ardea inauntrul meu ca o flacara fara incetare. Ajunsesem sa distrug hectare intregi din padurea din jurul satului numai cand ma trezeam in miezul noptii cu imaginea lui Sasuke in minte si cu o dorinta nebuna de a lovi si a omora. Au existat si cazuri mai speciale cand am fost gasita de oamenii din sat in mijlocul a mai multor animale omorate violent, insa niciodata nu imi aminteam cum ajunsesem acolo sau ce le-am fost facut bietelor fiinte. Satenii incepusera sa ma ocoleasca ca si cand as fi avut vreo boala contagioasa. Simteam cum existau gropi imense in memoria mea si dupa fiecare caz de genul asta uitam si cate un lucru important din viata mea. De exemplu acum un an am ajuns sa cred ca cel de-al treilea Hokage era inca in viata si eu ma aflam la examenele chiunin impreuna cu tantalaul de Naruto si cu Sasuke. Din fericire acea fusese doar o amnezie temporara si in cateva zile imi revenisem. Suferisem un soc atat de mare incat incepusem sa cred ca o iau pe aratura. Simteam ca nu mai sunt in toate mintile. Alte dati aveam vise ciudate in care ma luptam cu Sasuke, insa de fiecare data ma trezeam cand faceam o ultima miscare cu care credeam ca pot sa il inving.
Ei bine, la fel ca si in acele nopti simteam nevoia vantului care imi biciuia fata si a plamanilor care stateau sa explodeze din cauza efortului. Nimic nu este mai bun decat un antrenament ingrozitor de greu care sa ma lase fara vlaga asa ca atunci cand ajung acasa sa cad lata in pat si sa nu mai visez lupte si confruntari. Continui sa alerg. Asta am facut toata viata. Am fugit dupa visele mele. Adolescenta mea sa maturizat sever. M-am lovit de fel si fel de critici dar am continuat sa alerg chiar daca simteam ca voi ceda.
Prea mult am aberat despre viata si abia am observat kunai-ul care a trecut chiar pe langa fata mea. Cateva varfuri de par au fost luate de o briza sarata de vant. Probabil sunt undeva pe langa Tara Oceanelor. Se pare ca am ajuns intr-un loc interzis. De mult nu a mai dat asa noroc peste mine.
-Ce cauti pe aceste pamanturi? Nu stii ca cine trece pe aici nu ajunge pana in cealalta parte a padurii? Era o voce glaciala, rece care iti dadea fiori pe sira spinarii insa nicaieri nu se vedeam cel care vorbise. Inainte sa imi dau seama inca cateva duzine de cutite au zburat spre mine. Am reusit sa ma feresc de ele sarind intr-un copac, insa pe creanga aterizasera doua corpuri scheletice. Semanau mai mult cu niste papusi de lut. Ca la un semnal s-au napustit impreuna asupra mea. Eram incoltita prin amandoua parti asa ca puteam doar sa fug sau sa lupt. Si cum eu nu fug niciodata din fata unei lupte am lovit cu piciorul jumatate papusii din dreapta care se rupsese in jumatate iar cu cotul lovisem capul celei de-a doua papusi care zburase pe jos. Resturile corpului continuau sa se miste si la prima atingere a unei papusi am inteles ca emanau o caldura mult prea mare. Ca un foc, atunci cand le-am atins m-am ars la cop si marginea papucului meu se parlise. Dracie!!! Si erau noi. Ei bine acum m-am enervat. Am concentrat cheakra in pumn si am lovit corpul fara cap. Nici macar nu am simtit arsura insa papusa s-a transformat in bucatele. Restul corpului celei de-a doua papusa am rupt-o si pe ea in bucatele. Am apucat-o de la baza si i-am rupt picioarele. Ei bine nu a fost asa de greu dar... ce naiba e asta?!!! La baza copacului se aflau doi tigri uriasi care semanau cu monstrii lui Sai, insa acestia erau albi in totalitate si acoperiti cu un fel de saliva scarboasa. Dezgustator! Am sarit din copac deoarece incepuse sa se clatine ingrijorator. Probabil ca folosisem putin prea multa cheakra. Primul tigru se napustise imediat asupra mea. Ridicase o laba uriasa cu gheare ascutite care semanau cu niste cutite si le indreptase spre fata mea. Cand laba fiarei se afla la cativa centimetri de fata mea am prins-o si invartind tigrul in aer il aruncasem la cativa metri departare. Explodase intr-un norisor cand aproape atinsese varful unui copac. Cel de-al doilea tigru sarise la gatul meu. Aproape ca imi franse gatul cand l-am prins de dupa ceafa si l-am aruncat cu capul intr-un copac. In jurul meu aparusera trei baieti. Un roscat, un blond si un ciudat cu mutra de peste. Nu imi trebuise decat o privire ca sa stiu peste cine dadusem. Pelerine negre cu norisori rosii si contur alb. Erau cu siguranta cei din Akatsuki si nu o pornisem pe picior bun deci asta ma ingrijora intr-un fel peste masura. In jurul meu se formase un rau care abia il observasem. Se ridica in vartejuri mari si eu erau in mijlocului acelei tornade. Apa veneam de peste tot si in curand inotam ca sa imi salvez viata, insa pierdeam oxigen cu fiecare secunda si nu puteam sa ies de acolo deoarece ma loveam de un perete invizibil. Incercasem sa concentrez cheakra in pumn si sa lovesc peretele invizibil. Se formase o suptura acolo unde pumnul meu atinsese apa insa o forta invizibila ma impiedica sa ma mai misc. Se pare ca pana aici m-ia fost. Sperasem la mai mult de la viata. Sperasem sa imi ating scopurile insa cand am ajuns atat de aproape de ele soarta mia pus din nou bete in roate. De ce am trait pana acum? Doar ca sa mor fara sa lupt? Nu!!! Cu siguranta nu voi muri. Am simtit din nou acea flacara care ma ardea pe dinauntru si am constatat ca imi puteam misca din nou corpul chiar daca inca eram invartita ca o papusa de panza inauntrul acelui vartej. Probabil voi mai rezista doar 15- 20 de secunde asa ca daca voi folosi multa cheakra voi reusi sa sparg geamul invizibil. Am concentrat toata puterea mea in pumn si am lovit din plin peretele. Toata apa tasnise afara si eu impreuna cu ea. Primul lucru care il vazusem era ca cei trei baieti se inarnasera fiecare cu cate un kunai si se indreptau spre mine. As fi putut sa le fac fata insa aproape ramasesem fara cheakra. Ei bine macar stiu ca mor de mana unor ninja extrem de puternici, deci mor cu inima impacata. Am inchis ochii. Speram sa se termine totul rapid si fara durere ca sa fiu scutita de rusine. Poate ma vor decapita. Ar fi mult mai usor si asa nu m-as zbate de durere ca o copila fara aparare. Am strans din ochii si mai tare. Pasii se apropiau si simteam o briza rece care imi zbarli parul cand...
-Opriti-va!!!

Ei bine a trecut mult timp de la primul capitol insa am adus nextul. Cred totusi ca capitolul asta mai avea nevoie de putin mai multa descriere si ca actiunea e un pic cam grabita. Ei bine imi pare rau dar nu prea am avut inspiratie. Mii de scuze si de pupici *:*

Sunt foarte impresionata
next next next a si apropo o iubesc pe sakura in ficul tau
Kiki te pupaceste dolche

grocav grozav grozav
mie mia placut mult capitolul
te rog sa ma anunti cand pui next-ul
astept next-ul cu ardoare
cu drag Iva

Aleluia,next!Imi place,sper sa vina Sasuke! Abia astept sa vad cum evolueaza!!!Vreau next repede,repejor!!!