Capitolul 3:My Lady...


Răsuflarea întretăiată delicat de aerul secerător o chinuia sarcastic pe tânăra ce îşi unduia grav degetele subţiri lăsând inspiraţia să îi înece privirea. Privea absent hârtia pătată suav cu ale sale gânduri fumurii şi lăsă stiloul să cadă inert în acel sobru şi inexistent nimic. Acesta se rostogoli sălbatic pe suprafaţa biroului rece apoi se aprofundă în opacul aer ce era inspirat tot mai alert de fată. Parul ei nu mai avea nici o strălucire, şuviţele căzându-i neglijent pe umeri. Ochii ei vibrau avizi de acel pur şi apatic surâs. Acel zâmbet meschin ce îi chinuia sadic mintea goală. Expresia feţei îi era nulă, pierdută printre adânci labirinturi obositoare. Privea neputincioasă acea ultimă ramăşiţă de sentiment concentrată minuţios în urma lăsată de stilou. Mintea ei zburda haotic printre acele umbre posace căutând un sens. Un scop de a ieşi din acea stare dementă de nostalgie. Se ridică vulgar de pe scaunul tapiţat cu o catifea sângerie şi se întoarse amarnic spre geamul mare şi translucid.

Buzele eu subţiri prinseseră o forma stranie, abstractă, de semicerc. Privea absorbită imaginea acelui profund negru ce îşi găsea abisul în al ei suflet pustiu. Un râs bolnăvicios şi surd se auzi deodată sfâşiind starea de nelinişte a tinerei. Corpul ei finuţ se pierdu inexistent intr-un tremur docil, învăluindu-i privirea cu mici picături penitente. Urmărea haotic acel sentiment ciudat drogându-l feeric cu lacrimile ei, în timp ce râsul său nebun se aprofunda tot mai mult în acel amar pustiu. Îşi scutură defect capul şi îşi plasă cu grija piciorul tremurând, înaintând jalnic spre ieşire. Nu o voia.. Îi era absolut imposibil să creadă asta dar avea să ştie mult mai mute, aşa că grăbi paşii intr-un mod frenetic ce o cuprinsese cu totul. Îi simtea suflul cald în al ei translucid suflet, îi urmărea vocea lină în acel dans nebun, îşi croia un drum patetic pe care niciodată nu avea să-l atingă.

Privi neclar acele holuri lungi, triste şi trecu absent peste urmele paşilor lui facând abstracţie de tot. Şoptea neatent acel nume tainic fără să îşi dea seama, răsuflând tot mai greu. Inima îi batea alert facând-o sa scanceasca, deranjând amar acea linişte apoasă ce îi învaluia corpul într-o aură severă. Nu găsea un înţeles acelui nonsens frivol, ci doar îi urmărea cuvintele plane în acel neşters concentric. Corpul ei se orpi brusc alatizând aerul. Pur şi simplu nu putea, însă acea tentaţie laconică era colosală şi incalculabilă. A inchis ochii temător şi a cuprins mânerul uşii de fier, tresărind slab si fugitiv sub raceala crudă. Pieptul ei generos a fost umplut prematur cu acel aer rece de o nuanţă pastelată. Pleoapele abunde dezveliră ochii înlăcrimaţi ai tinerei, făcându-l pe el sa tresară absurd la vederea lor. Privi infantil acel joc haios de culori şi inspiră clar acel intreg panoramic.

Tânărul o privi uimit căutând un sens al venirii sale târzie. Calculă rece toată acea situaţie şi se pregăti sa dea un raspuns când.. Monotonia melodioasă a fost cercetată brutal de glasul ei lent:
-Nu.. Nu pot face asta fără tine.
Acesta o privi pătrunzator investigând cu atenţie toată acea moliciune deplină ce o deprindeau gesturile ei. Ochii săi s-au mărit puţin încrutându-şi violent si ingenuu fruntea. Studie temerar acel comportament neobişnuit şi se apropie lasciv de tânără. Oftă prelung şi sec, strigându-i infirm numele în gând. Nici el nu putea sa facă acel tentant lucru căzând vicios în gânduri apăsătoare. Acea funebră stare îl neliniştea în toată existenţa cerşind grotesc acea abundenţă lăptoasă.

Se apropia tot mai mult de fată respirând greu şi liber fără un scop. Corpul lui dur totuşi blând se contopi cu braţele tinerei, ce îşi sprijinea indolent capul de pieptul lui, proptindu-si nepăsător mainile de gâtul lui. Acesta ramăsese nemişcat, privirea fiindu-i îmbătată de acel neutru neant. Îi prinse, într-un final, încheietura zâmbind îngaduitor. Îşi apropie şubred buzele de urechea ei şi îi spuse vergur:
-Când moartea te va ajunge din urmă, a ta umbră se va scălda în acest abis nul alături de mine, My Lady...