Anime. Naruto. Sasuke & Sakura
Vreau sa te citesc in versuri Bvpf10





Înainte de a începe să postați, vă sfătuim să citiți REGULAMENTUL forumului! Dacă vă veți face cont, vă rugăm să nu uitați de forum și să fiți activi. Sperăm că vă veți distra și că vă veți face noi prieteni. Have fun :)
Anime. Naruto. Sasuke & Sakura
Vreau sa te citesc in versuri Bvpf10





Înainte de a începe să postați, vă sfătuim să citiți REGULAMENTUL forumului! Dacă vă veți face cont, vă rugăm să nu uitați de forum și să fiți activi. Sperăm că vă veți distra și că vă veți face noi prieteni. Have fun :)

Anime. Naruto. Sasuke & Sakura

That's our forum way!
 
AcasaPortalEvenimenteUltimele imaginiFAQCăutareÎnregistrareConectare
--- Ne-am gândit să ne facem o nouă (re)introducere în categoria de Ești nou? Prezintă-te. Dacă te-ai mai prezentat în trecut, caută vechiul topic și fă-o din nou tot acolo. ---

Distribuiţi | 
 

 Vreau sa te citesc in versuri

Vezi subiectul anterior Vezi subiectul urmator In jos 
Mergi la pagina : 1, 2  Urmatorul
AutorMesaj
Isa-chan
Academy Student
Academy Student
Isa-chan

Sex : feminin Varsta : 28
Localizare Localizare : Brasov
Nr. mesaje Nr. mesaje : 34
Puncte : 31
Reputatie Reputatie : -2
Hobby-uri Hobby-uri : muzica, lectura
Stare de spirit Stare de spirit : Dezamagita

Vreau sa te citesc in versuri Empty
MesajSubiect: Vreau sa te citesc in versuri   Vreau sa te citesc in versuri I_icon19Sam 20 Noi 2010, 18:23

Disclaimer: Nu detin nici un personaj din anime-ul/manga-ul Naruto (inafara de cele create de mine) care apartin lui Masashi Kishimoto. Si nu profit de pe urma acestor personaje/intamplari.



Sakura’s P.O.V:



Fiecare zi ce trece imi este tot mai grea. Lacrimile nu vor sa inceteze sa curga pe chipul meu palid. Nu pot sa cred ca m-a parasit. Am iubit-o atat de mult si ea m-a parasit. M-a lasat singura in intuneric. Imi era ca o sora , iar acum , ca ea a plecat pe cealalta lume , eu am ramas parasita. Inima mea tanjeste dupa dragostea ei , urechile mele doresc sa auda vocea ei de catifea , iar ochii vor sa-i vada chipul divin.
Inmormantarea a avut loc acum o luna si eu inca nu pot sa dau uitarii acele amintiri neplacute. Nu pot sa uit cum ea a murit in bratele mele, eu fiind neputincioasa. Neputand sa o salvez. Dar se pare ca lacrimile nu-mi pot sterge amintirea, desi multi mi-au spus asta ,am crezut ca daca am sa plang am sa pot sa uit ca ea nu mai este si am sa o simt in lacrimile ce le varsam, dar m-am inselat. Ea nu o sa se mai intoarca, s-a dus spre un loc mai bun , asa cum ii place Hinatei sa spuna. Am fost cele mai bune prietene de la gradinita si ne-am sprijint una pe alta: eu, Hinata si Ino . Acum insa , am ramas doar eu si Hinata . Vazand ca nu mai pot sa suport ideea ca Ino nu mai este cu noi ,am decis sa fac ceva imi amintirea ei. Ceva ce sa pot purta tot restul vietii mele de acum inainte.
Acum ma aflu singura in camera mea. Cred ca ar fi cazul sa ma prezint. Ma numesc Sakura Haruno si am saisprezece ani. Parintii mei si ai Hinatei calatoresc prin lume cu afacerile lor , asa ca eu si Hinata ne-am mutat impreuna ca sa nu fim singure . Pana acum o luna cu noi a stat si Ino insa acum am ramas doar noi doua . Privesc coperta revistei ce sta in fata mea. O iau de pe masuta de sticla si incerc sa o deschid cu mainile inca tremurand. Parul meu roz , de culoarea florii de cires asa cum obisnuia Ino sa spuna, era lasat liber si suvitele din fata cadeau in voie pe revista ,fiind nevoita sa mi le dau dupa urechi. Ochii mei verzi privesc fiecare cuvant ce este scris pe acea pagina . Dupa cateva minute pun la loc revista si un zambet strangar imi apare pe fata. Sar ca arsa de pe canapeaua din piele alba si fug direct spre dulapul cu haine de unde imi aleg o pereche de blugi negri si o camasa alba mulata pe corpul meu bine dezvoltat. In picioare mi-am luat o pereche de sandale negre si peste camasa mi-am laut o gheaca de toamna de culoare alba, fiindca afara era vreme de ploaie desi era vara. Ies din casa ,dar nu inainte de a lua de pe masa din sufragerie o imagine cu o floare de cires ce mi-o pun in buzunarul blugilor. Inchid usa si cobor scarile in viteza , chiar fiind posibil sa ma impiedic si sa cad vreo cinci sau sase scari. Imi continui drumul pe strazile intortocheata ale orasului Los Angeles si ajung intr-un final la o cladire ce semana cu un minimarket. Deasupra usii duble era o sigla cu urmatoarele cuvinte: ”Ink Art” . Mai trag o gura de aer si intru inauntru cu sufletul la gura. Poate ca eram un pic speriata dar asta nu avea importanta, aveam sa trec peste, daca va voi gandi la buna mea prietena raposata. Trec cu grija pragul pentru a nu ma impiedica si a face impresia proasta si ma indrept spre tejgheaua de langa usa ce era alungita de-a lungul camerei destul de spatioasa. In capatul celalat al incaperii mai era inca o usa , iar pe langa aceasta erau asezate siruri de scaune. La tejghea statea un baiat ce parea sa aiba vreo saisprezece ani si rasfoia o revista. Pe mana dreapta avea desenata o mica chitara de culoarea sangelui , iar pe marginea conturului chitarii rosiatice erau note muzicale in cerneala neagra. Parul lui negru era facut tepi ,iar in fata avea doua suvite mai rebele. Ma apropii de acesta si-i zambesc dulce. El ma observa si-si ridica ochii din revista si ma priveste cu suspiciune. Acum ochii lui negri ca smoala cercetau ochii mei de un verde smarald. Probabil se uita la reflexia lui in ochii mei. Acest gand m-a facut sa chicotesc putin , dar mi-am revenit destul de repede.
- Pot sa te ajut cu ceva ? intreba cu dezinteres brunetul din fata mea.
- Pai banuiesc ca ai putea . Stii , as dori sa-mi fac un tatuaj in amintirea prietenei mele . spun cu o voce hotarata.
- Hm ... si la ce simbol te-ai gandit ?
La aceasta intrebarea am scos imaginea cu floare din buzunarul meu si i-am aratat-o. Brunetul parea destul de interesat de acea floare. Ma mai priveste o data si imi spune sa ma asez pe unul din scaune si sa astept cateva minute pana imi face schita. Aprob din cap si iau loc cercetand din nou camera. Se pare ca era destul de aglomerat. Cine ar fi crezut ca e la moda sa-ti faci un tatuaj. Daca as fi stiut as fi venit mai de mult si cu alt scop , desigur! Gandindu-ma incontinu , aud intr-un final vocea brunetului care imi spunea ca schita este gata. Ma apropii sfioasa de el si privesc foaia pe care a desenat. Era atat de superba. Petalele erau cu mici ramnificatii pe margini si in centru era un fel de panglica ce o impodobea. Chiar se pricepe la desen ! I-am spus ca imi place foarte mult iar acesta imi spune ca este gata sa mi-l faca. L-am urmat in cealalata camera , unde se pareau ca mai erau inca doi barbati si o fata care tatuau cateva persoane. Brunetul mi-a spus sa ma asez pe una dintre masute si sa astept pana se pregateste, apoi inainte sa plece a acoperit masa cu acea perdea ce pornea din tavan. Mi-am dat camasa jos , ramanand in sutien si l-am asteptat pe baiat. Peste inca cateva minute acesta da perdeaua la o parte pentru a intra si isi pune pe masa vopselele si acul cu care urma sa lucreze. Ii spun unde vreau sa imi deseneze floarea de cires , adica pe umarul drept , iar acesta incepe treaba. Imi lipeste un fel de foaie ,pe care era imprimat tatuajul ,pe umar si apoi o dezlipeste , in urma sa ramand schita aceea uimitoare. Imi spune ca o sa ma doara putin la inceput ,dar daca am sa vorbesc am sa uit de durere. Baiatul isi pune acul pe pielea mea fina si incepe sa imi faca tatuajul.
- Deci , cum de numesti ? ma intreba el , inca concentrandu-se asupra tatuajului.
- Sakura Haruno. Dar tu ?
- Sasuke Uchiha, incantat ! Daca nu ma insel ai saisprezece ani ,nu ?
- Da…cumde ai stiut ?
- Am banuit dupa aspectul tau . Eu am saptesprezece .
- Cumde lucrezi aici daca ai numai atat ? Eu stiam ca trebuie sa ai minim optsprezece ca sa poti tatua o persoana.
- Pai unchiul meu detine salonul , deci ma angajat vazand ca am talent. Dar tu cumde te-ai gandit sa-ti faci acest tatuaj ?
- Il fac in amintirea prietenei mele, Ino. A murit acum o luna si am simtit nevoia sa fac ceva in amintirea ei. Floarea simbolizeaza porecla cu care ma striga ea :”Floare de cires”. O cunosteam de la gradinita si nu am fost despartite niciodata pana luna trecuta. am spus cu multa tristete in glas.
- Si cum a murit ? ma intreba Sasuke curios.
- Mergeam sa ne intalnim in oras cu cealalta prietena a noastra Hinata. Ea ne astepta la pizzerie , dar chiar cand sa traversam strada un idiot care nu sa uitat pe trecerea de pietoni si conducea cu viteza s-a izbit cu masina in ea. Eu am scapat cu mici zgarieturi insa ea a murit. Am fugit imediat langa ea si am laut-o in brate incercand sa o fac sa ramana treaza insa nu am reusit. In acest timp Hinata care a vazut scena a sunat la salvare si am asteptat sa vina . Dar cand a ajuns a fost prea tarziu. Ino deja era moarta .
Dupa ce am terminat ultimele propozitii am inceput sa plang.Lacrimile imi conturau iar fata. Vazand asta Sasuke s-a oprit din munca si a luat un servetel cu care mi-a sters lacrimile. Mi-a spus sa nu mai plang caci Ino este undeva sus si ma priveste , avand grija de mine. Dupa ce mi-a spus asta i-am zambit gingas ,iar el a terminat tatuajul. Imediat ce mi-a spus "gata" am sarit de pe masa si m-am dus la oglinda unde am privit frumoasa floarea ce se ramnifica pe umarul meu. Rozul era amestecat cu un rosu aprins si dadea contur fiecarei petale iar panglica de un verde destul de inchis isi facea traseu pe langa petale. Tatuajul era uimitor .Imi placea atat de mult. L-am luat in brate pe Sasuke si i-am multumit pentru munca depusa apoi l-am sarutat pe obraz. Acesta imi puse pe umar un bandaj care imi acoperea floarea si imi spuse sa nu-l scot pana maine. Il aprob apoi ma imbrac si iesim din acea cabina, de unde mergem in sala de asteptare. Ii dau banii , apoi plec multumindu-i inca o data. Acum simteam ca nu mai am motiv sa plang atat de mult. Ma simteam mai usurata. Am mers inapoi acasa unde am gasit-o pe Hinata uitandu-se la televizorul cu plasma din sufragerie. Acesta ma intreba unde am fost atata timp si i-am spus tot ce am facut. Parea destul de uimita insa nu mi-a reprosat nimic.
- Si cum arata baiatul ? Ma intreba cu subinteles si razand.
- Pai era dragut. Imi placea de el. Pacat ca nu am sa il mai vad.
- Ce tot vorbesti acolo ? Poti sa mergi la salon si sa-i spui ca ii faci o vizita, sa vezi cum se descurca cu munca.
- Da, as putea ,insa am sa o fac peste doua luni, cand o sa ne intoarcem.
- A ,da am uitat!spuse Hinata, si-si dadu o palma usoara peste frunte. Unchiul a spus ca trebuie sa plecam maine ,pentru a fi acolo mai devreme decat ceilalti adolescenti si sa ne punem lucrurile in camere. Apoi sa-l ajutam.
Am aprobat-o pe bruneta si am mers in camera mea incepand sa-mi fac bagajele. Maine aveam sa merg in tabara de muzica a unchiului meu. De obicei mergeam acolo toate trei, dar acum avand in vedere circumstantele…
Dupa o ora de impachetat m-am dus in patul meu pufos adormind cu gandul la ziua de maine. Abia astept sa ajung acolo. Adoram focul de tabara ,unde cantam melodiile pe care le compuneam si cel mai mult imi placea concursul de la sfarsitul taberei cand puteam sa cantam in duete si sa castigam cupa taberei. Astfel pierduta in ganduri , am adormit linistita astepand ziua de maine , care se parea ca avea mari surprize pentru mine.
Sus In jos
Arishime
Genin
Genin
Arishime

Sex : feminin Varsta : 28
Localizare Localizare : In my world !
Nr. mesaje Nr. mesaje : 286
Puncte : 336
Reputatie Reputatie : 21
Hobby-uri Hobby-uri : sa ma distrez e tot ce vreau...
Stare de spirit Stare de spirit : indragostita , melancolica , indiferenta , ganditoare !

Vreau sa te citesc in versuri Empty
MesajSubiect: Re: Vreau sa te citesc in versuri   Vreau sa te citesc in versuri I_icon19Sam 20 Noi 2010, 18:50

imi place ficul mult de tot
pune next-ul mai repede pls e foarte reusit
Sus In jos
Isa-chan
Academy Student
Academy Student
Isa-chan

Sex : feminin Varsta : 28
Localizare Localizare : Brasov
Nr. mesaje Nr. mesaje : 34
Puncte : 31
Reputatie Reputatie : -2
Hobby-uri Hobby-uri : muzica, lectura
Stare de spirit Stare de spirit : Dezamagita

Vreau sa te citesc in versuri Empty
MesajSubiect: Re: Vreau sa te citesc in versuri   Vreau sa te citesc in versuri I_icon19Sam 20 Noi 2010, 19:09

Sakura’s P.O.V :

Razele calde ale soarelui patrund in camera mea ,trezindu-ma. Imi deschid incet ochii si privesc tavanul alb al incaperii. Deci incepea o noua zi!
Ma ridic usor din patul cu asternuturi rozalii si ma indrept spre fereastra unde dau la o partea jaluzelele ce incercau sa impiedice lumina sa intre in camera. Privesc pe geam unde observ ca ploaia a udat cimentul rece si gradinile blocurilor si caselor. Dupa ce mai studiez putin vremea , merg spre toaleta , unde imi fac un dus rapid. Las apa sa-mi mangaie corpul fin, apoi ies ,imi usuc parul si ma imbrac cu o pereche de blugi albastri si un maieu mov ,mulat pe corp. Ma indrept spre oglinda si imi privesc umarul cu mult interes. Am uitat sa spun ca mi-am dat jos bandajul imediat ce m-am trezit. Deodata aud un ciocanit in usa camerei. Ii spun sa intre si pe usa isi face aparitia Hinata spunandu-mi ca in jumatete de ora trebuie sa luam autobuzul taberei. Ii spun ca am inteles apoi ma intorc din nou spre oglinda si incep sa-mi aranjez parul. Intr-un final hotarasc sa mi-l prind intr-o coada ce-mi trecea cu mult de umeri si imi las doua suvite sa-mi mangaie chipul. Imi iau geanta in care mi-am pus telefonul mobil , mp3-ul si alte lucruri folositoare pentru mine si ies din camera tragand dupa mine geamantanul de culoarea negru cu dungi rosiatice. Il asez in fata usii , langa cel al Hinatei si merg spre bucatarie unde ma astepta pe masa un pahar cu suc de portocale. Privesc ceasul ce indica inca cinsprezece minute pana la venirea autobuzului. Bruneta se apropie de fereastra apoi se retrage si spune sa coboram repede fiindca ne asteapta taxiul. Coboram scarile si ne asezam bagajele in taxi, apoi ii spunem soferului ca dorim sa ne duca aproape de iesirea din oras , unde asteapta autobuzele taberelor. Acesta ne duce imediat , drumul durand doar zece minute . Cand ajungem la destinatie ii dam banii soferului, apoi ne luam geamantanele si mergem spre autozul unde le punem in spatilor destinat bagajelor. Intram in autobuz si cautam un loc pentru amandoua. Intru-un final gasim unul langa geamurile din spate.
- Se pare ca unchiul nu ne-a chemat doar pe noi mai devreme. spune Hinata observand adolescentii din autobuz .
- Cred ca sunt si ei instructorii cabanelor ca si noi. Dar de ce sunt doar cinsprezece? intreb dupa ce ii numar pe fiecare inclusiv pe mine si pe Hinata.
-Buna intrebare! Din cate imi amintesc erau saisprezece cabane… dar lipseste un instructor. Ce planuieste oare, unchiul?intreba Hinata ganditoare.
Intr-un sfarsit las acest amanunt deoparte si ma concentrez spre peisajul naturii. Era atat de frumos! Copacii isi ridicau coroanele spre cer, parca intrecandu-se intre ei , iar florile viu colorate parca alergau pe langa autobuzul ce se grabea sa ajunga in tabara. Sper doar ca de acum sa nu mai ploua si sa fie soare zilnic.
Imi scot telefonul din geanta si privesc ceasul. Indica ora zece si cinsprezece minute. Parca nu-mi vine sa cred ca am mers deja o ora. Mai privesc o data geamul apoi constat ca la doisprezece ar trebui sa fim in tabara. Imi inlocuiesc telefonul mobil cu mp3-ul si incep sa ascult muzica. Imi intorc privirea spre Hinata si observ ca ea citea o carte pentru a nu se plictisi. Cum poate fata sa citeasca? E vacanta pentru numele lui Dumnezeu! Ei bine , nimeni nu se compara cu ea. Ma intreb cum s-ar comporta bruneta daca ar avea un prieten. La acest gand am inceput sa chicotesc. Mi-am intors inapoi privirea spre geam si brusc privirea mi s-a luminat. Am putut observa un gard de lemn ce se intindea de-a lungul unei campii de un verde aprins. Deci am ajuns! Mi-am pus mp3-ul in geanta si m-am uitat la Hina. Aceasta admira si ea locul in care tocmai ajungeam, destul de mirata. Imediat ce autobuzul a oprit fiecare adolescent a coborat uitandu-se uluit de-al lungul gardului ce ne imprejura. De indata ce am coborat si eu si Hinata am ramas placut surprinse. Era atat de diferit fata de anul trecut. In centru se afla o cabana mare si impunatoarea vopsita in maroniu inchis, cred ca este locul unde vom manca. Langa se mai afla inca o cabana aproape la fel de mare dar mult mai mare in lungime, fiind locul unde aveau sa se tina concursurile. Dupa am putut sa vad in imprejurul acestora alte cabane mai mici ce erau numerotate de la unu la saisprezece. Si aici misterul revine iar, de ce sunt numai cinsprezece instructori? Imediat dupa ce am admirat cabanele l-am vazut pe unchiul Shun venind spre noi.
- Ma bucur ca ati putut ajunge. Dupa cum vedeti lucrurile s-au cam schimbat pe aici. Voi veti fi instructorii cabanelor pe care vi le voi prezenta. O sa-i conduceti pe copiii ce vor veni aici maine si le ve-ti prezenta tabara si regulile. Micul-de-jun se va lua la ora opt ,pranzul la ora doisprezece ,iar cina la ora nouasprezece. Acum va rog sa veniti pe rand la mine si sa va alegeti un numar din aceasta cutie. Numarul pe care o sa-l alegi va indica cabana pe care o veti conduce..
Si imediat dupa asta fiecare a mers spre cutie. Hinata a nimerit numarul opt ,iar eu numarul cinsprezece. Ok, dar numarul saisprezece?
- Hm… Unchiule , de ce suntem doar cinsprezece instructori in loc de saisprezece?
- Ei bine ,Sakura , sunteti saisprezece instructori. Cel al cabanei numarul
saisprezece va ajunge aici diseara. Nu a putut veni cu voi din cauza unor mici probleme cu slujba sa.
Imediat ce m-am lamurit m-am dus spre cabana ce aveam sa o conduc. Am pasit inauntru si am vazut trei paturi etajate cu doua locuri .Deci o sa fie sase copii pe care aveam sa ii conduc spre reusita. Privesc mai atent camera si observ vreo patru dulapuri si in dreptul fiecarui pat cate o mica noptiera cu sertare. Merg inainte si deschid o usa de un rosu aprins unde scria: “Instructor”. Pasesc inauntru si raman destul de surprinsa. Aveam un pat mare de doua persoane cu o noptiera in fiecare parte si pe ambele cate o veioza de un roz deschis. Cred ca as fi ras daca ar fi nimerit un baiat camera asta. In fata patului se afla un dulap mare din lemn de cires de culoarea maronie si in dreptul sau o oglinda , in care presimt ca aveam sa ma privesc multa vreme. Incep iar sa rad de una singura si dupa ce imi aranjez bagajele merg spre cabana unde aveam sa mancam.

Sasuke’s P.O.V:

“ Chiar mi-a placut de aceasta rozalie, era destul de draguta. Pacat ca nu am sa o mai vad prea curand.” Imi spun in timp ce-mi pregateam bagajele pentru plecare. Fratele meu mai mare urma sa ma duca cu masina in tabara lui Shun Adachi. Sincer, abia astept sa ajung acolo. Shun mi-a spus ca am sa fiu instructorul cabanei saisprezece. Ma intreb ce copii aveam sa conduc . Nu am mai fost in tabara aceea niciodata desi am vrut sa merg nu am reusit ,mereu intervenea cate ceva. Dar vara asta fa fi altfel! Va fi una dintre cele mai placute, presimt! Ma uit la ceas si vad ca este ora saisprezece. Ii spun lui Itachi ca sunt gata , iar acesta isi ia cheile de la masina si pornim la drum. E atat de plictisitor sa admir privelistea. Mai bine dorm decat sa ma supun chinului astuia.
-Sasuke, tot nu mi-ai spus cumde ai ajuns instructor in tabara lui Shun. Eu stiam ca trebuie sa fi fost acolo in fiecare vara si sa cunosti bine regulile ca sa poti conduce un grup de copii. ma trezi la realitate fratele meu.
- Pai ,Shun m-a sunat si mi-a spus ca ii lipseste un instructor si a spus ca ar fi incantat daca as accepta , mai ales ca ma pricep foarte bine la muzica si pot sa-i invat multe pe copiii din cabana pe care am sa o conduc. Sincer, nu stiu de ce dar nici nu m-am gandit vreo clipa si i-am spus direct ca accept.
- Este de inteles. Mereu ai vrut sa mergi acolo, pacat ca a intervenit de fiecare data cate ceva din cauza parintilor. Sa stii ca imediat ce te las eu am sa plec. Trebuie sa ma intalnesc cu Konan. Dar sa ma suni si sa-mi zici cum te descurci, da?
- Tipic pentru tine! Imediat ce eu plec te duci la iubitica ta! spun asta si-mi dau ochii peste cap.
- Hei, ce vrei?Nu am vazut-o de o luna. A fost plecata si mi-a cerut sa ne vedem! Nu-i vorba ca ma ascund de tine.
Ii spun ca il inteleg, apoi ma scufund din nou in scaun si ma pregatesc sa adorm, dar nu cred ca am inchis bine un ochi ca deja Itachi imi spune ca am ajuns. Imi scot bagajul si ii multumesc fratelui meu ,apoi plec spre cabana saisprezece. Mergeam linistit si admiram privelistea , cand deodata o vad pe ea. Ma ascund repede dupa un copac pentru a nu ma vedea. Nu inteleg de ce am reactionat asa! Mi-ar fi placut sa vorbesc cu ea. Dupa ce vad ca se indeparteaza imi reiau drumul spre cabana. Ma uit atent la cabana din care a ieist si vad ca era numerotata cu numarul cinsprezece .Deci ea este instructor acolo. Intru in cabana si ma duc direct spre camera mea fara ca macar sa privesc ce se afla in jurul meu. Ma trantesc pe patul cu asternuturi albastre si privesc spre geamul ce imi arata un cires. Ma intreb cum o sa fie sa o vorbesc din nou cu ea. Din cate am putut observa acum era ceva mai vesela decat prima data cand am cunoscut-o. Ma ridic din pat si imi asez hainele in dulap apoi imi pun chitara intr-un colt al camerei si merg spre cabana unde aveam sa-i cunosc pe ceilalti instructori. Imediat ce intru inauntru o multime de ochi au inceput sa se holbeze la mine. Oare o fi din cauza faptului ca am intarziat? Eh, nu conteaza. Il vad pe Shun cum vorbeste cu o femeie cu parul roscat care se parea ca era medicul taberei dupa halatul alb pe care il purta. Imediat ce ma vede, Shun imi strange mana si incepe sa ma prezinte celorlati instructori. De indata ce barbatul imi pronunta numele, rozalia isi intoarce privirea spre noi si ma priveste foarte uimita. Nu cred ca se astepta sa ma vada aici. Ma asez la o masa unde stateau un baiat blond si unul saten. Fac cunostiinta cu ei si imi spun ca se numesc Naruto si Shikamaru. Dupa ce terminam de mancat iesim din cabana si pornim spre o mica recunoastere a taberei.
-Deci , Sasuke, ai mai fost vreodata pe aici? Ma intreba Naruto.
-Nu , este prima data cand vin. Shun m-a sunat ieri si m-a intrebat daca vreau sa devin instructor si am acceptat bucuros.
-Frumos tatuaj! Se trezeste si Shukamaru.
- Mersi,simbolizeaza chitara mea!Imi place la nebunie sa cant , la fel cum imi place sa desenez!
-Cine ti la facut?continua satenul.
-Unchiul meu .Lucreaza la un salon de tatuaje si m-a angalajat si pe mine.
-Frumos!spusera impreuna baietii si fluierand.
-Hei, Naruto, crezi ca Gaara o sa puna mana pe Saku, anul asta?intreba Shikamaru.
-Putin probabil!Nu ai vazut ca mereu il refuza?Dupa parerea mea ii place de altcineva. I-ai vazut noul tatuaj?Trebuie sa o intreb cine i la facut caci e un geniu!Vreu sa-mi fac si eu!
-Eu i l-am facut! spun fara sa gandesc.
-Tu?intrebara baietii.
-Da...A venit la salon ieri si mi-a spus ca doreste ceva in amintirea prietenei ei, Ino.
-Da…Imi amintesc de ea.Ne intelegeam bine. Sakura,Hinata si Ino nu se desparteau niciodata. Erau ca si surorile. Desi numai Sakura este nepoata lui Shun si Hina si Ino ii spuneau unchiule .imi spune blondul.
-Ce ziceti sa mergem in cabane?Maine ne asteapta o zi lunga..ne propuse Shikamaru.
Eu si Naruto suntem de acord si ne indreptam fiecare spre cabana noastra. Naruto a intrat in cabana numarul sapte, iar Shikamaru in cabana unsprezece. Ma duc si eu spre cabana mea si incerc sa adorm insa nu prea reusesc, asa ca…
Sus In jos
big_eyed_froggie
Chūnin
Chūnin
big_eyed_froggie

Sex : feminin Varsta : 28
Localizare Localizare : In a dark hell
Nr. mesaje Nr. mesaje : 945
Puncte : 1190
Reputatie Reputatie : 222
Hobby-uri Hobby-uri : skateboard,role,desen
Stare de spirit Stare de spirit : always smiling`

Vreau sa te citesc in versuri Empty
MesajSubiect: Re: Vreau sa te citesc in versuri   Vreau sa te citesc in versuri I_icon19Sam 20 Noi 2010, 19:17

parca am mai citit pe undeva topicu asta think think think
Sus In jos
Isa-chan
Academy Student
Academy Student
Isa-chan

Sex : feminin Varsta : 28
Localizare Localizare : Brasov
Nr. mesaje Nr. mesaje : 34
Puncte : 31
Reputatie Reputatie : -2
Hobby-uri Hobby-uri : muzica, lectura
Stare de spirit Stare de spirit : Dezamagita

Vreau sa te citesc in versuri Empty
MesajSubiect: Re: Vreau sa te citesc in versuri   Vreau sa te citesc in versuri I_icon19Sam 20 Noi 2010, 21:18

Mda este postat pe mai multe siteuri deci nuti fa griji ca nu am plagiat nimic.Eu sunt autoarea de drept a ficului.Poti sa scrii numele pe google si o sa vezi ca apare ca utilizator ori SasuSaku_night_rose ori Isa-chan ;)
Sus In jos
big_eyed_froggie
Chūnin
Chūnin
big_eyed_froggie

Sex : feminin Varsta : 28
Localizare Localizare : In a dark hell
Nr. mesaje Nr. mesaje : 945
Puncte : 1190
Reputatie Reputatie : 222
Hobby-uri Hobby-uri : skateboard,role,desen
Stare de spirit Stare de spirit : always smiling`

Vreau sa te citesc in versuri Empty
MesajSubiect: Re: Vreau sa te citesc in versuri   Vreau sa te citesc in versuri I_icon19Sam 20 Noi 2010, 21:20

ok ok nu trebuie sa te enervezi..sincer la'm citit si'l ador in love in love in love
Sus In jos
Isa-chan
Academy Student
Academy Student
Isa-chan

Sex : feminin Varsta : 28
Localizare Localizare : Brasov
Nr. mesaje Nr. mesaje : 34
Puncte : 31
Reputatie Reputatie : -2
Hobby-uri Hobby-uri : muzica, lectura
Stare de spirit Stare de spirit : Dezamagita

Vreau sa te citesc in versuri Empty
MesajSubiect: Re: Vreau sa te citesc in versuri   Vreau sa te citesc in versuri I_icon19Sam 20 Noi 2010, 21:24

Nu m-am enervat doar ti-am spus dovezile.Oricum poti sta linistita caci eu nu plagiez.
Sus In jos
big_eyed_froggie
Chūnin
Chūnin
big_eyed_froggie

Sex : feminin Varsta : 28
Localizare Localizare : In a dark hell
Nr. mesaje Nr. mesaje : 945
Puncte : 1190
Reputatie Reputatie : 222
Hobby-uri Hobby-uri : skateboard,role,desen
Stare de spirit Stare de spirit : always smiling`

Vreau sa te citesc in versuri Empty
MesajSubiect: Re: Vreau sa te citesc in versuri   Vreau sa te citesc in versuri I_icon19Sam 20 Noi 2010, 21:28

ok deci nu te'ai suparat nu?
Sus In jos
Isa-chan
Academy Student
Academy Student
Isa-chan

Sex : feminin Varsta : 28
Localizare Localizare : Brasov
Nr. mesaje Nr. mesaje : 34
Puncte : 31
Reputatie Reputatie : -2
Hobby-uri Hobby-uri : muzica, lectura
Stare de spirit Stare de spirit : Dezamagita

Vreau sa te citesc in versuri Empty
MesajSubiect: Re: Vreau sa te citesc in versuri   Vreau sa te citesc in versuri I_icon19Sam 20 Noi 2010, 21:32

Nu nu m-am suparat fiindca este normal ca lumea sa spuna ca ficul ii este cunoscut. Am mai patito si inainte . Eu nu ma supar decat in momentul cand sunt acuzata direct de plagiere.
Sus In jos
big_eyed_froggie
Chūnin
Chūnin
big_eyed_froggie

Sex : feminin Varsta : 28
Localizare Localizare : In a dark hell
Nr. mesaje Nr. mesaje : 945
Puncte : 1190
Reputatie Reputatie : 222
Hobby-uri Hobby-uri : skateboard,role,desen
Stare de spirit Stare de spirit : always smiling`

Vreau sa te citesc in versuri Empty
MesajSubiect: Re: Vreau sa te citesc in versuri   Vreau sa te citesc in versuri I_icon19Sam 20 Noi 2010, 21:35

continual ca sa il citeasca si ceilalti
ps:eu lam citit si il ador happy2 happy2 :>:D<: kiss
Sus In jos
Ineffable.
S-Class
S-Class
Ineffable.

Merite deosebite :
Vreau sa te citesc in versuri Asss10Vreau sa te citesc in versuri J5fdba

Sex : feminin Varsta : 26
Localizare Localizare : .
acebook acebook : hässlich
Nr. mesaje Nr. mesaje : 13202
Puncte : 15767
Reputatie Reputatie : 858

Vreau sa te citesc in versuri Empty
MesajSubiect: Re: Vreau sa te citesc in versuri   Vreau sa te citesc in versuri I_icon19Sam 20 Noi 2010, 22:40

iii,e super tare ficul!vreau nextu!
Sus In jos
Crystal
Legend
Legend
Crystal

Merite deosebite :
Vreau sa te citesc in versuri J5fdba
Sex : feminin Varsta : 28
Nr. mesaje Nr. mesaje : 5170
Puncte : 8264
Reputatie Reputatie : 1725

Vreau sa te citesc in versuri Empty
MesajSubiect: Re: Vreau sa te citesc in versuri   Vreau sa te citesc in versuri I_icon19Dum 21 Noi 2010, 16:57

Cand abia incepusem sa citesc ficul tau si am ajuns la partea cu Los Angeles, Ink Art, eram sigura ca vei scrie ceva despre Kat VonD. lough
Greseli de ortografie nu prea ai. Imi place ideea si astept sa pui continuarea.
Sus In jos
Isa-chan
Academy Student
Academy Student
Isa-chan

Sex : feminin Varsta : 28
Localizare Localizare : Brasov
Nr. mesaje Nr. mesaje : 34
Puncte : 31
Reputatie Reputatie : -2
Hobby-uri Hobby-uri : muzica, lectura
Stare de spirit Stare de spirit : Dezamagita

Vreau sa te citesc in versuri Empty
MesajSubiect: Re: Vreau sa te citesc in versuri   Vreau sa te citesc in versuri I_icon19Dum 21 Noi 2010, 17:01

Capitolul III


Sasuke’s P.O.V:

Vazand ca nu pot inchide nici un ochi ,desi eram atat de obosit am decis sa merg la lacul de langa tabara si sa incerc sa scriu un nou cantec. Da, nu cred ca ar strica o melodie noua pentru mica mea colectia muzicala. Ma ridic in capul oaselor si de abia acum imi privesc camera cum trebuie. Patul era de doua persoane cu o noptiera in partea dreapta pe care se afla o veioza albastra. In fata acestuia se afla o oglinda , iar langa aceasta era un fotoliu de culoarea scoartei copacilor. Langa usa se afla un dulap destul de spatios cu oglinzi micute pentru infrumusetarea lui. Pe jos era parchet din mahon, am presupus, iar peste acesta se afla un covor pufos ,maroniu. Ma duc si imi iau chitara apoi ies din cabana destul de prudent pentru a nu da de cineva. Nu de alta, dar nu am chef de explicatii! Cand ajunga aproape de lac o iau la dreapta si urc niste scari de lemn ce ma conduceau spre o platforma , unde se aflau cateva scaune , un balansoar si un micut leagan ce era legat de un cires batrand. Sunt cam multi ciresi in tabara ,dar inteleg de ce. Shun ia plantat pentru Sakura, daca pot sa spun asa . Ma asez in balansoar si privesc lacul. Albastru cel colora era unul pur . Pe marginea acestuia erau copaci , printre care o salcie ce-si apleca ramurile spre apa ,pentru a se racori . Cerul era inca albastru , dar cu tente de violet si rosu . Apusul soarelui era uimitor , iar razele acestuia mangaiau norii ce incercau sa-si faca loc pentru a ajunge la el . Ma plec peste chitara si incep sa-mi plimb degetele peste corzile acesteia. Le atingeam usor ,provacand diferite sunete melodice. Eram atat de absorbit de noua melodie ce doream sa o scriu. Dar nu imi trecea nimic prin minte. Hm...cum ar suna: “De fiecare data cand ma gandesc la tine…” Nu, nu prea siropos! Dar asta: “ Inima imi e plecata de langa suflet…” ? Nu, cred ca am inebunit! Nu vreau ceva de dragoste dar de ce asta imi iese pe gura? Cred ca am sa merg la un control , caci se pare ca nu mai am control asupra muschilor din corp si asupra propriului creier…
- De ce imi e atat de greu sa scriu un cantec afurisit?! intreb cu voce tare sperand ca cineva sa-mi raspunda. Apoi aud un raset usor venit dinspre scari. Ma ridic incet pentru a nu face zgomot , apoi ma indrept spre scari unde o vad pe Sakura. Statea sprijinita de balustrada scarilor la umbra unui copac si ma privea amuzata.
- Ai ramas in pana de idei? ma intreba ea cu o voce jucausa.
- Cam asa ceva… spun putin stanjenit de situatie in care ma aflam. Sper doar ca nu ma crede nebun ca vorbesc de unul singur.
Rozalia trece usor pe langa mine lasand in urma sa un parfum de flori , ametindu-ma. Imi scutur capul si o privesc cum se ducea spre balustrada terasei si priveste apusul. Ma duc langa ea si ma asez cu spatele la soarele ce apunea si ma sprinjin in coate.
- Observ ca iti place sa admiri natura. constat uitandu-ma pe furis la chipul ei.
- Da…Veneam aici in fiecare seara cand stateam in tabara. Toate trei…spuse Sakura oftand din toti rinichii.
Nu mai spun nimic si ma duc iar la chitara mea si incercand sa ma concentrez ,insa degeaba. O aveam in fata pe ea , cea care imi atragea toata atentie posibila. Nu inteleg de ce sunt atat de fermecat de Sakura. Nu e cu nimic deosebita de celelalte fete cu care am iesit pana acum. Sau are si nu mi-am dat eu seama? O privesc din cap pana in picioare incerc sa-i gasesc vreun defect , dar culmea, nu gasesc nimic! Atunci, daca nu are vreun defect fizic…Trebuie sa aiba unul moral ,nu? Oh, frate! De ce incerc sa-i gasesc un defect? Nu am nici o treaba cu ea si totusi…simt ca ma atrage ceva anume la persoana ei. Ceva ce nu am simtit pana acum pentru vreo fata sau alta persoana. Imi intorc privirea incercand sa ignor sentimentul , dar degeaba. Incep sa aud pasii ei cum se plimba alene pe terasa si deodata simt cum se aseaza langa mine. Minunat, si mai mult de suportat! Ma priveste suspect si apoi isi intoarce privirea spre lac . Ma priveste din nou si ii aud vocea suava cum imi sopteste :
- Poti sa mi-o dai umpic?
O privesc putin uimit apoi ii dau chitara mea . Se uita discret la mine si incepe sa se plimba cu degetele ei peste corzile chitarii farmand sunete divine si incepand sa fredoneze unor niste versuri ce pareau compuse de ea .
- “It’s like , He doesn’t hear a word I say
His min dis somewhere far, away
And I don’t know how to get there
And It’s like
All He what’s it to chill out”
Apoi fara sa ma gandesc am inceput sa rostesc cuvintele pe care inima mi le ghida :
- „ She’s way too serious
She’s always in a rush”
- „You make me wanna pull all for my , hair aut…”
Apoi brusc amandoi ne-am oprit. Nu mi-am dat seama de ce pana nu mi-am laut ochii de la Sakura si am vazut un baiat roscat care se afla in fata noastra. Ii zambea smecher rozaliei ca si cum astepta sa faca asta de ani de zile. M-am ridicat si am ajuns la acelasi nivel cu el privindu-ne in ochi. Culoarea lor era de un verde sters, spre deosebire de ochii Sakurei, care straluceau in lumina. S-a ridicat si ea lasandu-mi chitara pe balansoar si uitandu-se cu sila la baiatul din fata mea.
- Care ti-e problema , Gaara? il intreba rozalia.
- Te cautam. Vroiam sa vorbesc ceva important cu tine.
- Ei bine, daca e vorba despre o intalnire poti sa-ti iei picioarele si sa dispari ca nu am de gand sa ies cu tine nicaieri! spuse ea taios.
- Nu este vorba de asta! Te cauta unchiul tau , si m-a trimis pe mine sa-ti spun sa mergi la el in cabana pentru a vorbi .
Eu il privesc suspicios apoi ma uit la Sakura. Aceasta ii analiza cateva secunde expresia fetei pentru a vedea daca o minte apoi imi spuse ca ne vedem maine si pleca cu Gaara. Imediat ce dispare , ma trantesc in balansor si incep sa admir cerul. Ce superb canta…Si ce versuri a compus…. Si cel mai surprinzator, am inceput sa cant cu ea fara sa ma gandesc la ceea ce spun. Ce imi face aceasta fata?
Luna deja isi luase locul pe cerul instelat zambindu-mi fugar. Stelele stralucitoare o inconjurau parca aducandu-i laude stapanei lor. Imi iau chitara si cobor incet scarile lasand in urma mea acel mirific peisaj. Oare m-am indragostit?


Sakura’s P.O.V:

Doamne, daca mai merg mult langa ipocritul asta o sa-mi vina rau de-a binelea. A trebuit sa vina el si sa strice momentul! Vocea mea si cea a lui Sasuke se potriveau de minune. Si versurile care le-a spus… Nu faceau parte din ceva cunoscut. Mia mult ca sigur le-a inventat pe loc. I-as propune sa cantam impreuna la concurs, dar cred ca ma va refuza. Pierduta astfel in amintirile cu Sasuke , m-am trezit la realitate in clipa in care am simtit mana roscatului dupa gatul meu. I-am dat-o la o parte si i-am spus sa-si tina mainile legate in catuse daca nu si le poate controla si am luat-o inainte. Vazand ca el grabeste pasul m-am intors suspicios cu fata spre el.
- Pentru ce ma urmaresti? Ti-ai terminat treaba , asa ca dute si ascunde-te sub patura si roagate la Dumnezeu sa nu vina fantoma taberei sa-ti ia sufletul! tip la el si grabesc pasul spre cabana unchiului. Ma uitam din cand in cand peste umar de teama sa nu ma urmareasca idiotul ala , insa se pare ca imi era frica degeaba, el plecase de mult timp. Ajung in fata cabanei si urc treptele fara sa fac zgomot. Apas usor clanta si intru intr-un hol micut. Unchiul meu iese dintr-o camera si ma intampina luandu-ma in barte. Il iau si eu la randul meu si ii zambesc dulce. Ma duc dupa el intr-o incapere ce semana cu o sufragerie si ma asez tacuta pe canapea.
- Stii ca nu-mi place sa-l trimiti pe Gaara dupa mine, ti-am mai spus asta de o gramada de ori! ii spun revoltata.
- Stiu , scumpo! Dar el a fost singurul pe care l-am gasit in acel moment… Dar totusi unde erai?
- Pe terasa de langa lac… Cantam cu Sasuke. spun destul de sfioasa.
Unchiul meu ma priveste sceptic apoi isi ridica o spranceana si zambeste smecher.
- Si ia zi, intalnire ceva?ma intreba el razand.
Iau perna de langa mine si i-o arunc in fata spanandu-i sa termine , apoi incep si eu sa rad.
- As vrea eu! zic oftand si trantidu-ma pe canapea cu perna in brate.
- Am vorbit cu parintii tai la telefon acum o ora. Au spus ca te saluta si ca spera sa castigi concursul impreuna cu elevii din cabana ta.
-Da … Si eu mi-as dori, dar ma cam indoiesc. Unchiule, stii… Cand am cantat cu Sasuke m-am simtit atat de bine. Adica simteam ca mi-am gasit locul.
- L-ai auzit cantand , nu-i asa? ma intreba unchiul zambindu-mi.
- Da… Si versurile…Le inventeaza atat de repede. Eu am nevoie de ore bune pentru a scrie un cantec.
- Este micul lui talent! spuse iarasi unchiul. Apropo , imi place tatuajul!Cine ti la facut?
- Sasuke…Mi la facut ieri.
- De asta sunteti asa de apropiati ,va cunosteti de ieri! rase unchiul de mine.
Imi venea sa-i spun sa termine, dar as fi fost nepoliticoasa asa ca m-am multumit sa ma stramb.
Dupa inca o ora in care am vorbit cu el , am decis sa plec spre cabana mea, in fond maine avea sa fie o zi lunga. Va trebui sa le prezint copiilor regulile si tabara. Uf, imi amintesc acum un an cum imi doream sa devin instructor iar acum ca mi sa implinit visul parca imi doresc sa-l retrag. Maine am sa-i fac si o vizita Hinatei si am sa vorbesc putin cu Ten Ten si Temari. Astazi de abia am apucat sa le salut prin toata harmalaia. Mergeam si admiram cerul instelat gandindu-ma daca Sasuke mai este pe terasa. As cam vrea sa verific ,dar mai bine o las balta. Am sa pot sa-i vorbesc maine. Nu inteleg de ce ,dar ma simt atat de linistita cand este el langa mine , iar atunci cand il privesc in ochi…nu stiu excat ce simt…Este ca si cum as fi protejata de ceva foarte puternic . Oare el ma iubeste? Nici macar nu stiu daca eu tin la el…Tot ce stiu este ca imi place compania lui, imi place sa-i aud glasul, sa cant alaturi de el…Cand ajung la cabana intru si ma trantesc direct in pat unde ma scufund intr-un somn adanc plin de vise care il includeau bine inteles si pe brunetul care ma facea atat de confuza.
Sus In jos
Ineffable.
S-Class
S-Class
Ineffable.

Merite deosebite :
Vreau sa te citesc in versuri Asss10Vreau sa te citesc in versuri J5fdba

Sex : feminin Varsta : 26
Localizare Localizare : .
acebook acebook : hässlich
Nr. mesaje Nr. mesaje : 13202
Puncte : 15767
Reputatie Reputatie : 858

Vreau sa te citesc in versuri Empty
MesajSubiect: Re: Vreau sa te citesc in versuri   Vreau sa te citesc in versuri I_icon19Dum 21 Noi 2010, 19:18

e superb!dar am ceva sa te intreb:e zi sau noapte?te intreb pentru ca mai intai ai zis ca-i rasarit,apoi apus,aici m-ai zapacit...totusi...nextu'?
Sus In jos
Isa-chan
Academy Student
Academy Student
Isa-chan

Sex : feminin Varsta : 28
Localizare Localizare : Brasov
Nr. mesaje Nr. mesaje : 34
Puncte : 31
Reputatie Reputatie : -2
Hobby-uri Hobby-uri : muzica, lectura
Stare de spirit Stare de spirit : Dezamagita

Vreau sa te citesc in versuri Empty
MesajSubiect: Re: Vreau sa te citesc in versuri   Vreau sa te citesc in versuri I_icon19Dum 21 Noi 2010, 21:21

Capitolul IV


Sakura’s P.O.V.:


Imi plimb mana peste noptiera , unde cautam ceasul ce facea un zgomot infernal incercand sa ma trezeasca. Intr-un final reusesc sa-l gasesc si apas unul dintre butoane pentru a incerca sa-l opresc. Vazand ca acesta nu merge , incep sa apas fiecare buton si pana la urma reusesc sa opresc sunetul deranjant. Ma ridic in capul oaselor si ma duc spre toaleta ce isi afla usa langa dulap. Imi fac un dus , apoi ma imbrac intr-o fusta scurta alba si un tricou roz mulat pe corp. Ma incalt intr-o pereche de sandale fara toc albe si ma duc la cabana centrala unde aveam sa-i astept pe copii. Imediat ce ajung acolo unchiul imi imaneaza un dosar , in care se aflau pozele copiilor din cabana cinsprezece si date despre acestia. Ma uit atent si observ ca din cei sase copii pe care ii aveam ,patru erau baieti si doua fete. Patru baieti?! Vrei sa mor, unchiule? Nu cred ca am sa pot sa-i tin sub stapanire . Pana la urma o las balta si ma duc spre Hinata care discuta ceva cu Naruto. Ii salut pe amandoi si ei imi afiseaza un zambet fugar.
- Ce e cu voi doi? ii intreb vazand ca erau putin cam suparati.
- Pai , eu am in cabana mea numai fete, iar Naruto numai baieti! Spuse revoltata Hinata.
-Dar ce rau in asta? Mie mi-ar fi placut sa am numai fete ! sunt entuziasmata.
- Sakura , la tine cate fete sunt? intreba zapaciutul de Naruto.
- Doar doua si restul sunt baieti! Nu imi convine! Nu cred ca am sa pot sa-i tin sub control pe baieti. spun ,oftand ,catre cei doi.
Am vrut sa continui dar nu am putut caci o mana calda mi-a atins umarul. Mi-am intors capul si l-am vazut pe Sasuke care imi zambea.
- Putem vorbi putin? ma intreba el cu speranta in glas.
Am aprobat apoi el m-a condus pe terasa lacului. Ne-am sprijinit amandoi de balustrada , apoi brunetul si-a intors privirea catre mine si a inceput sa se apropie mai mult de trupul meu.
-Stii, ma intreb ,daca nu ai vrea sa cantam impreuna la concurs… Mi-a placut cum am cantat ieri amandoi si cred ca am face o pereche buna!
- Hm… Cred ca mi-ar placea! Am vrut si eu sa-ti propun asta , dar am crezut ca ma vei refuza. zic apoi ii afisez un zambet multumit. Apropo pe cine ai in cabana?
Se uita pe dosarul din mana sa si apoi isi ridica privirea incepand sa se strambe.
- Perechi. Trei baieti si trei fete. Stii, ma intreb cum o sa stea ei in aceeasi camera avand in vedere ca sunt de (iertati-ma nu stiu ce vorbesc) opus si stau in aceleasi cabane?
Ma uit la Sasuke si atunci am realizat ca avea dreptate. Cum poate unchiul sa gandeasca ca fetele si baietii pot sa stea in aceeasi camera? E imposibil. Fetele au nevoie de intimitate! Dupa ce am mai aruncat o privire asupra lacului l-am laut pe Sasuke de mana si i-am zis ca e timpul sa coboram. In dreptul scarilor ,brunetul ma trase spre el si ma privi in ochi. Erau atat de negri incat ma pierdeam in ei. Am rosit usor cand am vazut ca imi zambeste. Buzele lui incepeau sa se apropie amentintator de ale mele , insa chiar cand aveau sa se uneasca , a aparut Hinata.
- Scuze! spuse ea vazand ca ne-a intrerupt. Sakura, unchiul a spus ca autobuzul ajunge in cinci minute.
Imediat ce am auzit asta am inceput sa cobor scarile in fuga , nevrand sa intarzii. L-am lasat pe Sasuke cu ochii in soare in timp ce alergam cu Hinata spre cabana principala. Sper doar sa nu se supere , dar nu inteleg… De ce incerca sa ma sarute? Oare ma place sau vrea doar sa-si bata joc? Am alungat aceste intrebari si m-am concentrat spre ceilalti prieteni ai mei ce asteptau. Imediat dupa noi a aparut si brunetul , care ma privit cu repros. M-am strambat putin la el , apoi cand am vrut sa merg sa-mi cer scuze pentru ca l-am lasat asa, a ajuns autobuzul. Copiii au inceput sa coboare linistiti din acesta ,privind dezorientati. Am observat cum au facut un sir indian la cererea unchiului, apoi el le-a explicat ca in momentul in care isi aud numele sa mearga langa instructorul respectiv.
Rand pe rand , prietenii mei au inceput sa strige diferite nume, iar copiii se indreptau spre ei. Cand a venit randul meu am observat ca ma inselasem in privinta baietilor. Acestia erau tacuti si zambareti, iar fetele mai discutau cu ei din cand in cand, pana am ajuns la cabana noastra. Am intrat si am vazut ca totul era schimbat fata de privelistea de ieri. Camera in care s-au aflat cele trei paturi acum continea o masa , pe care se aflau inca cateva foi referitoare la regulamentul taberei, si o canapea maronie. Deci s-a transformat in hol! Incep sa zambesc apoi le duc pe fete in camera lor , unde am observat ca era un pat etajat cu un dulap mare cu doua oglinzi si o noptiera cu patru sertare. Inainte sa plec le-am spus celor doua ca dupa ce termina de despachetatat le astept pe hol unde ma voi prezenta mai detaliat si le voi prezenta regulamentul. Cu toate astea spuse ,ies din camera si ma duc la baieti unde am vazut doua paturi etajate , un dulap cu doua usi simple si cu 3 sertare. In dreptul fiecarui pat era cate o noptiera cu doua sertare pe care se afla o mica veioza cum era si la fete. Le-am spus acelasi lucru si baietilor apoi m-am dus in hol , unde m-am asezat pe canapea si am inceput sa rasfoiesc alte dosare ce le-am gasit pe masa.


Sasuke’s P.O.V:


Se pare ca s-au cam schimbat lucrurile pe aici in aceasta ora cat am fost plecat. Langa mine se aflau de-o parte si de alta doua usi care indicau camera fetelor si baietilor. I-am dus pe baieti si am vazut ca aveau cate un pat micut de o persoana si o noptiera pentru fiecare pat cu doua sertare. In fata paturilor era doua dulapuri in care baietii se chinuiau sa isi fac loc pentru haine, bine inteles certandu-se intre ei. Am lamurit destul de repede problema prin jocul: “piatra, hartie, foarfece” si prin urmare Mark a luat unul dintre dulapuri numai pentru el.Ce sa-i faci? Am iesit din camera nu inainte sa le spun ca ii astept in hol pentru a le prezenta regulamentul , apoi am mers si pana la fete unde am spus acelasi lucru. Camera fetelor nu era cu nimic mai deosebita de cea a baietilor, dar spre deosebire de ei , ele nu s-au certat pentru dulapuri. M-am asezat pe canapeau alba si am inceput sa-i astept pe copii. In jumatate de ora au aparut si am inceput sa le prezint regulile:
1.Nu aveti voie sa mergeti la lac , fara sa fiti insotit de unul dintre instructori.
2.Nu aveti voie sa treceti de gardul taberei.
3.Fara violenta! Daca se intampla ceva apelati la unul dintre instructori sau alte persoane autorizate sa lamureasca problema.
Si am tinut-o cam asa vreo jumatate de ora . Pana la urma am incheiat si cu asta si am iesit din cabana , incepand sa ma plimb. Speram sa dau de Sakura ,insa fara succes. Pana la urma m-am dus sa vad ce fac ceilalti instructori in cabana principala , unde am facut cunostiinta cu inca doi baieti pe nume Neji si Sai. Din cate mi-a spus Naruto, Sai a fost iubitul lui Ino. Baiatul era putin cam abatut din cate am observat. Se vedea cu ochiul liber ca ii ducea lipsa. Dupa ce am mai discutat putin cu baietii m-am dus la afisier cu Shikamaru ,unde am vazut ca in seara asta era foc de tabara. Copiii aveau sa ne arate talentul lor in materie de muzica. Le-am spus baietilor ca trebuie sa ma duc sa-i anunt pe cei din cabana mea si imediat ce am ajuns am vazut ca toti discutau intre ei ceva aprins.
- Nu-i adevarat, stiu ca am voce! spunea Miruna, una dintre fete.
- Ba nu, canti ca un raton cand nu-si gaseste mancare! Radea de ea , Kail.
- Terminati! spun eu taios . De ce va certati? Nu aveti lucruri mai bune de facut? Asta seara este focul de tabara deci trebuie sa va pregati pentru a ne arata ce talente aveti.
Imediat ce am terminat propozitia copii au ramas inmarmuriti. Se vedea ca erau speriati. I-am linistit spuanadu-le ca nu e cine stie ce grozavie si sa exerseze putin inainte de ora douzeci cand avea loc distractia. Acestia au aprobat si i-am vazut fugind pe usi incepand sa se pregateasca. Pe de alta parte eu , mi-am luat chitara si m-am dus pe terasa, unde speram sa o intalnesc pe rozalie. Oare de ce nu dau de ea? Ma plimbam linistit pe malul lacului ,fredonand melodia care am cantat-o cu ea. Ma aplec spre suprafata lichida si imi privesc chipul. Eram cam abatut si putin plictisit. Imi i-au privirea de la apa si ma ridic iar , privind spre tabara. Nu intelegeam unde putea sa fie , de dimineata a disparut pur si simplu. Sa fi fost doar un vis? Am inceput sa urc scarile terasei numarand fiecare treapta incercand sa ma gandesc la un cantec pe care sa-l scriu pentru asta seara, insa nimic nu-mi venea in minte. La ora nousprezece m-am dus si mi-am lasat chitara, apoi m-am dus sa iau cina , unde m-am asezat la masa cu Naruto si Neji. Am privit insistent sala , insa nu am vazut-o nicaieri pe rozalie. Hotarasc intr-un final pe la sfarsitul mesei sa-l intreb pe blond unde este, iar acesta imi spune ca e la ea in cabana fiindca a luat masa mai devreme. Aprob si imi termin cina , apoi ma duc sa-i iau pe copii. Acestia deja ma asteptau , tinand cont ca ei au mancat la optsprezece. Erau aliniati si ma priveau plini de entuziasm. I-am dus in fata cabanei principale unde i-am vazut pe cei din cabana Sakurei ca se certau.
- Ba nu, nu-i adevarat! Domnisoara Sakura stie ce face si pun pariu ca a scris minunat! O apara o fata , Lina, din cate am inteles.
- Daca chiar stie ce face atunci de ce i-a laut atat de mult sa-l scrie? O intreba Justin.
Pana la urma am decis sa intervin ianinte sa se ia la bataie. Copii s-au potolit , insa nu am idee din ce cauza ma priveau cu dispret. Ce am mai facut acum? Nu i-am lasat sa se omaore? Vazand ca inca ma sagetau cu privirile am plecat de acolo. Ne-am asezat fiecare pe o buturuga si am privit focul ce se inalta spre cer.
- Sasuke, o sa canti si tu?
-Da, dar dupa ce o sa terminati voi, bine inteles cine o s avrea sa cante. Nu sunteti obligati sa cantati. ii spun lui Kail.
- De ce nu ne-ai spus pana acum ca nu suntem obligati sa cantam? M-am agitat degeaba pana acum! tipa la mine Rouse.
- Era necesar? o intreb incepand sa rad. Este o tabara de muzica, nu o inchisoare in care va obligam sa faceti ce vrem noi.
Spre fericirea mea Rouse nu a mai continuat cearta si am putut sa fiu linistit. Priveam fiecare copil in parte si-l examinam. Ma uitam si la prietenii mei care erau foarte relaxati si priveau cerul. Rozalia inca nu aparea. In cateva minute l-am vazut pe Shun cum alearga spre noi cu o chitara roz in mana. Ce pana mea? Roz? Roz?! Nu cred ca este al lui…Dar atunci a cui?

Referitorul la timpul desfasurarii. Actiunea se succede pe parcursul unei zile intregi. Nu am dat ore fiindca mi se parea inutil.
Sus In jos
Isa-chan
Academy Student
Academy Student
Isa-chan

Sex : feminin Varsta : 28
Localizare Localizare : Brasov
Nr. mesaje Nr. mesaje : 34
Puncte : 31
Reputatie Reputatie : -2
Hobby-uri Hobby-uri : muzica, lectura
Stare de spirit Stare de spirit : Dezamagita

Vreau sa te citesc in versuri Empty
MesajSubiect: Re: Vreau sa te citesc in versuri   Vreau sa te citesc in versuri I_icon19Lun 22 Noi 2010, 00:20

Capitolul al V-lea


Sakura’s P.O.V:

Doamne , multumesc ca am reusit sa termin. Nu mai rezistam. Am scris o gramada de foi , pe care le-am aruncat in cosul de gunoi fiindca nu-mi placeau versurile, dar melodia asta , pare sa fie promitatoare. Unchiul meu era acum langa mine cu noua mea creatie in mana , citind-o. Eram emotionata , nu pot sa neg… Speram sa fie buna , caci nu mai aveam timp sa scriu altceva. Imediat ce a terminat unchiul m-a privit intai serios, apoi m-a luat in barte si mi-a spus ca este exceptionala. Mi-am luat chitara si am inceput sa cant melodia. Vocea mea si suntele chitarii se potriveau la fix, iar melodia era superba. Am privit ceasul si am observat ca mai erau cinci minute si intarziam. Unchiul a luat-o deja la fuga si eu am plecat imediat dupa el , uitandu-mi chitara in cabana. La jumatatea drumului am realizat ca nu o aveam cu mine asa ca i-am spus unchiului, insa aceasta mi-a spus sa-mi continui drumul , caci mi-o aduce el. L-am ascultat si am continuat sa merg , insa cand mai aveam putin si ajungeam , cineva m-a tras in tufisurile din stanga mea, punandu-mi mana la gura. Am inceput sa ma zbat , dar cel care ma prinse era mai puternic. Cu o mana imi tine bratele imobilizate , iar cu cealalta mana imi astupa gura. Cine naiba s-a gasit sa nu ma lase in pace chiar acum? Imi deschid incet ochii si privesc persoana din fata mea. Cum era de asteptat…era Gaara. Imi spune ca imi ia mana de la buze , daca nu am sa tip. Dau din cap evident mintind, iar acesta ma elibereaza si de la stransoarea bratelor. Imediat ca ma simt libera ii dau o palma peste obrazul drept si incep sa tip la el:
-Nu puteai sa-ti gasesti alt moment ? Chiar trebuie sa ajung la focul de tabara si nu am de gand sa te las sa ma impiedici sa fac asta.
Roscatul imi prinde mana dreapta si incepe sa mi-o stranga cu putere. Durerea era insuportabila de-a dreptul. Imi venea sa tip cat ma tineau plamanii , insa dobitocul, iar isi tinea palma peste gura mea. Ce doreste asta de la mine? Cand mai avea putin si scapam am auzit o voce cunoscuta si calda care imi striga numele. Glasul se apropia din ce in ce mai mult.
-Sakura! Sakura, unde esti?
Puteam sa cunosc acea voce oriunde…Era Sasuke. Ma cauta? Dar de ce…?Am inceput sa ma zbat cu putere incercand sa-l lovesc pe Gaara si sa fac zgomot pentru ai atrage atentia brunetului insa eram imobilizata. Roscatul ma tinea lipita de ciresul din spatele meu. In mai putin de cinci minute Sasuke a plecat si eu am ramas iar singura cu Gaara. Imi era atat de frica..Lacrimile incepura sa rasara in coltul ochilor mei verzi. Dupa ce brunetul s-a indeparat suficient Gaara mi-a dat drumul. Mi-am facut curaj si l-am lovit la punctul sensibil , apoi am luat-o la fuga printre tufisuri. Picaturile calde coborau din ochii mei formand in spate un covor de lacrimi. Dadeam crengile copacilor la o parte si fugeam incontinu. Deodata am auzit niste pasi ce alergau in ritm alert. Crezand ca este roscatul am grabit pasul si brusc m-am izbit in ceva. Am inceput sa tremur. Daca era el nu mai avea scapare. Doua brate m-au ridicat si am simtit o atingiere fina pe parul meu rozaliu. Am deschis cu frica ochii si l-am vazut pe Sasuke. I-am sarit in brate si am inceput sa plang cu lacrimi amare. Nu puteam sa mai rezist. Brunetul ma tinea strans in bratele sale protectoare si ma mangaia usor cu o urma de ingrijorare. I-am povestit printre suspine ce s-a intamplat , iar acesta devenea din ce in ce mai nervos. Vazand ca nu mai rezista , i-am cerut sa ma duca la focul de tabara, unde din cate mi-a spus unchiul ma astepta. Am decis impreuna cu el , sa nu mai spunem nimanui de ce am intarziat , fiindca nu vroiam sa afle cineva de acel incident. Am mers linistita tinandu-l de mana si privind in jur. Peste cateva minute eu si brunetul am ajuns la unchiul meu si ceilalti prieteni. Am putut sa vad ca nu mai erau acolo decat instructorii. Vazand ca ma uit suspicios, Hina mi-a explicat ca a trecut o ora pana am venit asa ca au inceput fara mine. M-am intristat , dar nu mai aveam ce face. O sa mai fie si alte ocazii sa-i ascult pe copii cantand, sper! M-am asezat alaturi de Sasuke pe o buturuga, iar unchiul mi-a dat chitara. Am privit-o lung si apoi am inceput sa imi plimb degetele pe corzi incepand sa cant noua melodie. Sincer nu am ideea la ce persoana m-am gandit in momentul in care am compus-o , dar poate ca am banuiala. Ma gandesc la acest lucru si trag cu ochiul la chipul lui Sasuke care se uita fascinat la mine cum ma joc cu suntele scoase de chitara.


Sasuke’s P.O.V:


Imi placea melodia pe care o scrisese. Deci de asta a lipsit toata ziua. Macar a meritat, plus ca acum stiu si a cui era chitara. Doamne cred ca as fi murit de ras daca era a lui Shun, desi putin probabil.Imi sterg zambetul de pe buze si o privesc atent pe Sakura. Vocea ei se imbina perfect cu sunetele produse de chitara. Exact ca atunci cand am cantat impreuna. Ma intreb cum poate fi atat de naturala , dupa ce sa intamplat cu Gaara. Cand am sa pun mana pe el mai mult ca sigur il bag in spital. Cum isi permite sa-i faca asta? Si de ce Sakura nu vrea sa afle unchiul ei sau oricare alt prieten de-al nostru. Oare ascunde ceva? Dupa cateva minute de gandire Sakura s-a oprit din cantat si a venit randul meu. Imi dreg vocea si incep sa cant melodia care am compuso cand m-am gandit la ea. Trebuie sa recunosc mi-a luat destul de mult timp sa o scriu, dar sunt multumit de ea. Cuvintele ieseau incet prin corzile vocale incalzind atmosfera de afara. Imi placea sa imi plimb privirea spre fiecare persoana din jurul meu , in timpul melodiei, insa cel mai mult o priveam pe ea. Zambea oarecum satisfacuta , insa nu pot sa-mi dau seama de ce anume. Am zambit si eu, inca fredonand melodia. Cand am terminat-o i-am privit pe fiecare in parte inca zambind , iar acestia au aplaudat, la fel cum au facut la Sakura. Cam peste o ora am decis sa stingem focul si sa ne ducem la culcare. Am condus-o pe rozalie la cabana ei , pentru a evita alte accidente si mi-am continuat drumul. Cand incepeam sa urc scarile cabanei mele am simtit cum cineva ma impinge cu putere, eu facand contact cu pamantul rece. Am incercat sa gasesc persoana insa aceasta era in spatele meu si mi-a dat un pumn, facandu-ma sa cad in genunchi. Nu stiam cine face asta, insa aveam o mica banuiala. M-am ridicat din nou si am privit cerul linistit , ascultat cu atentie sunetul unor pasi ce veneau spre mine. Imediat ce era sufiecient de aproape, i-am prins una din maini si l-am trantit la pamant. Am zambit satisfacut si apoi i-am vazut chipul.
-Vad ca ai ceva impotriva mea, Gaara. Ce te deranjeaza? Ca am salvat-o pe Sakura de tine sau ce? Tine minte ce-ti spun: Nu te mai atinge de ea daca nu vrei sa-ti gasesc vreun loc la cimitir! spun nervos ,apoi ii dau drumul bratului si ma indrept spre intrarea in cabana.
- Cine vorbea, Uchiha! Se pare ca Sakura nu ti-a spus. Poate ca ii este rusine!
- Ce tot vorbesti acolo, corcitura? Ce sa-mi spuna ? deja a atins un punct sensibil. Ce imi ascundea rozalia?
- Atata timp cat ea o sa evite sa-ti marturiseasca ce sa intamplat acum doi ani eu o sa pot sa ma ating de ea mereu , Uchiha! Ii este frica sa-ti spuna si tie, ce sa mai zic de unchiul ei sau alta persoana! Tipa Gaara apoi pleca destul de linistit.
Mi-as fi dorit sa alerg dupa el si sa-l faca sa-mi spuna despre ce vorbea, insa as fi trezit toata tabara. Si asa copii din cabana mea au aprins luminile in camerele lor. Am intrat repede si le-am spus ca nu sa intamplat nimic grav insa ei nu m-au crezut si m-au intrebat de ce am sange in coltul gurii. L-am sters repede cu o batista din buzunarul pantalonilor si i-am trimis la culcare. Peste cateva secunde m-am dus si eu si m-am trantit in pat, gandindu-ma la ce a spus Gaara. Ce ascundea oare Sakura fata de mine? Fata de toti ceilalti? Ce sa intamplat atat de rau incat ei sa-i fie frica sa spuna cuiva?


Melodia Sakurei: https://www.youtube.com/watch?v=0U21t4uJebE

Melodia lui Sasuke: https://www.youtube.com/watch?v=SV_s0Q48R6c ( Am ales aceasta melodie pentru Sasuke deoarece versurile se potrivesc de minune cu atitudinea care am ales-o pentru el, si de cum influenteaza Sakura viata acestuia)


Sus In jos
Isa-chan
Academy Student
Academy Student
Isa-chan

Sex : feminin Varsta : 28
Localizare Localizare : Brasov
Nr. mesaje Nr. mesaje : 34
Puncte : 31
Reputatie Reputatie : -2
Hobby-uri Hobby-uri : muzica, lectura
Stare de spirit Stare de spirit : Dezamagita

Vreau sa te citesc in versuri Empty
MesajSubiect: Re: Vreau sa te citesc in versuri   Vreau sa te citesc in versuri I_icon19Lun 22 Noi 2010, 00:21

Capitolul al VI-lea:


Sasuke’s P.O.V :

Somnul meu nu a fost tocmai linistit. Aproape nu am dormit deloc. Am privit geamul incontinu si m-am gandit la ea… La chipul ei , cuvintele ei… si la ceea ce ascunde. De ce minte? Ce este atat de grav de este dispusa sa ii accepte atingerile brutale ale lui Gaara? Peste inca o ora in care intrebarile au continuat sa se joace cu creierul meu , am decis sa merg si sa manac. Mi-am luat o preche de blugi negri cu mici taieturi in genunchi si un tricou albastru, plecand din cabana cu mainile in buzunar si plin de nervi. Nu imi convenea ca ma minte. Dar de ce imi pasa atat de mult daca face asta? Nici macar nu suntem impreuna si totusi…Ma deranjeaza ca nu vrea sa-mi spuna adevarul. Pierdut prin ganduri nici nu i-am vazut pe copii din cabana mea stand pe iarba si razand. M-au salutat, iar eu m-am rezumat doar la un semn cu mana si mi-am continuat drumul. Vremea nu era cine stie ce minunatie. Soarele se ascundea dupa nori si isi mai arata razele doar cand isi amintea ca aveam nevoie de ele. Picioarele mele parca mergeau singure, fara sa le ghitez eu, asa cum era obiceiul. In scurt timp am reusit sa ajung la cabana principala. Am deschis usor usile si am intrat privind in jur. Ciudat… nu era mai nimeni. Ma uit la ceas si observ ca este zece. Deci de asta locul este gol… Insa atunci am vazut-o. Ea era acolo. Statea la una din mese cu niste foi in jur, privindu-le atenta. Isi masa tabla cu buricele degetelor, gandindu-se intes din cate am observat. Nu prea era in apele ei avand in vedere ca acum privea in gol. Ma indrept spre ea cu pasi marunti. Parca fiecare pas pe care il faceam era un drum spre agonie. Imi era intr-un fel frica sa nu ma minta din nou. Ce mi-a facut? M-a ransformat in jucaria ei? Imi scutur capul si ma opresc in dreptul ei. O privesc si observ ca inca nu si-a dat seama ca sunt langa ea. Imi dreg vocea si de abia atunci ma priveste. Ochii ei erau goi. Nu mai era acceasi stralucire pe care o avea inainte. Zambetul ii era sters si chipul abatut. Nu am putut sa-mi dau seama ce sa intamplat cu ea. Dar simteam ca vroiam sa o iau in brate si sa o mangai. Sa-i spun ca poate avea incredere in mine si ca sunt aici pentru ea , insa ceva ma tinea acolo, nemiscat. Tot ce am putut face a fost sa o privesc. Intr-un sfarsit, cu o voce slaba am putut sa-i vorbesc, desi mai bine nu o faceam.
- Ce ascunzi , Sakura?
- Ce vrei sa zici? Sasuke, nu ascund nimic! spuse ea cu o voce stinsa.
- Minti! spun si o apuc de brat ridicand-o de pe banca si oblingan-o sa se uite in ochii mei.
- Lasa-ma in pace! Ce e cu tine? Nu erai asa inainte!
- Spune-mi ce ascuzi! Gaara mi-a spus ca acum doi ani sa intamplat ceva! Si datorita faptului ca tu nu spui nimc poate sa te bruscheze mereu, Sakura! Spune-mi ce sa intamplat! Am sa te ajut…
Am spus ultima propozitie mai incet , eliberandu-i mana. Sakura se uita speriata la mine. Nu am facut bine. Nu trebuia sa tip la ea, nu merita asta! S-a aplecat strangandu-si foile de pe masa si m-a privit inca o data cu dispret.
- Sa nu te mai atingi de mine vreodata, Sasuke! Nu cred ca mai avem ce sa vorbim. Totul s-a terminat! Nu cred ca esti in masura sa ma oblingi sa-ti spun ce sa intamplat , nu esti iubitul meu! Imi esti doar un prieten , atat si nu trebuie sa-ti marturisesc totul. Dar , dupa scena pe care mi-ai facut-o nu mai suntem nici macar prieteni! Poti sa uiti de concurs, nu am de gand sa mai cant impreuna cu tine!
Si spunand toate astea mi-a intors spatele si s-a indreptat spre usile cabanei, dar inainte sa iasa s-a mai uitat o data la mine.
- Adio, Sasuke…
Si cu ultimele cuvinte a plecat. Usile s-au inchis in urma ei , lasand lacrimi ce cadeau linistite peste pamant. Nu ma simteam bine. O data cu plecarea ei, totul s-a terminat. A fost singura fata care m-a facut sa ma simt bine, care a reusit sa ajunga la inima mea… si acum ea a plecat. M-a lasat in umbra ca o amintirea a ceea ce am fost candva. M-a abandonat poate pentru totdeauna. M-a lasat in intuneric. Macar de mi-ar fi luat si amintirile o data cu plecarea ei.
Dupa aceasta scena nu mi-a pasat nici macar de mancare. Am dat cu pumnul in perete, iar o lacrima s-a strecurat din coltul ochiul meu. A coborat incet pe obraz, de unde s-a scurs pe gatul meu si a disparut. A disparut la fel ca Sakura…Am iesit din sala si m-am indreptat spre cabana mea, unde aveam sa-mi petrec de acum in colo vacanta de vara. Trist, plictisit si cu inima franta…


Sakura’s P.O.V:


Plangeam…Lacrimile imi spalau fata neincetat , lasandu-ma sa sufar. De ce? Il iubeam si a trebuit sa strice totul! Tot ce a trebuit sa faca era sa ma linisteasca si sa-mi spuna ca va fi bine, dar nu! El a decis ca este mai eficient sa scoata adevarul de la mine cu forta, facandu-ma sa sufar! A fost singurul baiat pe care l-am iubit cu adevarat si acum nu imi este nici macar prieten. Nu exista cuvinte ca sa descriu suferinta care ma macina acum. Nedorind sa ma gaseasca cineva , ma indrept spre padurea de langa tabara, unde ma asez langa un copac batran. Privesc spre cer si imi amintesc de acea zi…Ziua in care mi-am vandut cea mai buna prietena, lasand-o sa sufere in locul meu. Si ma doare si mai tare faptul ca ea nu s-a suparat pe mine, ci m-a inteles si a continuat prietenia cu mine. De ce? Tineam atat de mult la mine incat sa imi permit sa ii fac ei un astfel de rau? Am inchis ochii incercand sa uit, dar amintirele ma strafulgerau ca o sageata cu venin. Oare ce ar zice Sasuke daca ar afla ce am facut? M-ar dispretui sau mi-ar mai fi prieten? Mi-as dori sa-i spun atat de mult, insa totul este in zadar. L-am indepartat de mine, tratandu-l ca si cum ar fi fost un gunoi, nu o persoana iubita.
Nu am mai putut sa suport. Durerea era prea mare, asa ca am lasat amintirile acelei negre zile sa se strecoare din nou in capul meu si-n viata mea.



~~~###***FlashBack***###~~~


Alergam linistita pe camp cu un buchet de flori in mana. Langa mine veni un baiat cu parul roscat si ma privi cu interes. Ma uitam la el atat de suspect , incat acestuia ii aparu un zambet gingas in coltul gurii. I-am zambit la randul meu si m-am asezat usor pe iarba frageda privind trandafirii din mana mea. Culoarea lor ma fermeca atat de mult. Imi placea sa-i admir, sa-i tin in mana. Baiatul ma cuprinse in brate si se uita adanc in ochii mei verzi , asemanatori cu iarba pe care stateam. Mi-a laut mana in a sa si m-a sarutat usor pe buze, apoi s-a retras. Mi-a spus ca ma asteapta diseara la locul nostru secret , apoi a disparut la umbra unui copac. M-am ridicat si eu si am pasit incet spre cabana mea , unde m-am intalnit cu Hinata si Ino. Cele doua m-au cuprins in brate si m-au intrebat ce am facut, iar eu cu zambetul pe buze le-am spus ca diseara o sa ma vad iar cu el. Cele doua nu au continuat sa-mi puna intrebari ci s-au multumit sa ma imbratisese in continuare. Ma bucuram atat de tare ca il aveam…Era tot ce isi putea dori o fata. Un baiat glumet, aratos si destept. Toate aceste calitati il intruchipau pe Gaara al meu. Seara a venit pentru mine cu mare greu. Am iesit din cabana si am fugit spre padure, unde se afla un fel de casuta mica din piatra, cu o usita de lemn. Am intrat usor inauntru, iar acolo o mana mi-a astupat gura. Am inceput sa ma zbat si sa plang ,insa degeaba. Am fost trantita pe cimentul rece si atunci l-am vazut. Ochii lui verzi imi aratau o dorinta pura de ceva ce isi dorea cu ardoare sa aiba. Se uita la mine si brusc incepu sa-mi descheie nasturii de la bluza. Am inceput sa ma zbat , iar atunci el se opri din saruturile brutale si ma privi din nou. Lacrimile curgeau linistite , udandu-mi chipul acum palid.
- Nu am sa-ti fac nimic daca ai sa-mi aduci o fata pe care sa o fac a mea. imi spuse baiatul si apoi imi dadu drumul.
- M-Ma lasi sa plec? intreb inghitind in sec.
- Dar daca spui cuiva ce am de gand, imediat ce am sa am ocazia am sa ti-o platesc. O sa te fac pe tine a mea! a spus apoi m-a impins afara, eu cazand pe pamantul rece.
Imi era atat de frica. Am inceput sa alerg spre cabana mea , unde imediat ce am intrat m-am trantit in pat si am inceput sa plang. Hinata si Ino nu erau acolo. Cu atat mai bine…Dar pe ce fata sa o ademenesc in acea capcana? Frica mi-a cuprins intregul corp. Mi-am sters lacrimile si m-am indreptat spre usa cu planul de a o lua pe Karin si sa-i spun ca o asteapta Gaara in padure , unde vrea sa-i spuna ceva important, insa am dat de Ino, care mi-a blocat drumul. Mi-a spus sa merg cu ea spre padure. La inceput nu am vrut, dar m-a convins sa o fac. Cand eram aproape de casuta unde se afla roscatul, Ino mi-a spus sa-mi acopar ochii si peste cinci minute sa o caut. Am acceptat , crezand ca am sa uit de micul incident , dar nu a fost asa. Imediat ce au trecut acele cateva minute, am auzit tipete. Am fugit in directia sunetelor si atunci am vazut ca veneau din locul unde era Gaara. Prietena mea tipa si se auzeau tot felul de zgomote. Stateam si priveam usa, cu lacimile siroindu-mi pe fata. Cu toate ca imi era cea mai buna prietena nu am putut sa intru acolo sa o salvez. Am fugit! Am fugit inapoi in cabana noastra unde am inceput sa tip si sa plang. Peste doua ore am putut sa vad cum usa se deschide si pe ea intra Ino. Am fugit spre ea plangand , iar aceasta m-a luat in brate. Mi-a spus ca nu este nimic, dar nu am crezut-o. M-am uitat la chipul ei si am vazut ca plangea…Si numai fiindca eu nu am fost suficient de curajoasa sa intru sa o salvez.
A doua zi am fugit spre padure , unde am intrat in acea casuta. Am privit atenta cimentul si atunci am vazut petele de sange ce se oglindeau in ochii mei. Ino s-a vandut pentru mine! Si eu, nu am avut curaj sa merg sa o salvez de la aceasta soarta.



~~~###***End FlashBack***###~~~


Si asa am facut cel mai josnic lucru din lume. Dar, ce ma doare cel mai tare este faptul ca prietena mea nu a fost niciodata suprata pe mine. Impreuna cu ea am hotarat sa tinem acest lucru secret , chiar si fata de Hinata. Din ziua aceea am inceput sa-l resping pe Gaara. Mi-a placut de el, dar dupa ceea ce a facut, in ochii mei, el era doar un monstru fara inima, care nu merita nici cel mai mic zambet. M-am lasat usor cu spatele pe copacul cel batran si am inchis iar ochii , pana in momentul cand o mana calda mi-a atins umarul si m-a trezit din visare.

Sus In jos
Isa-chan
Academy Student
Academy Student
Isa-chan

Sex : feminin Varsta : 28
Localizare Localizare : Brasov
Nr. mesaje Nr. mesaje : 34
Puncte : 31
Reputatie Reputatie : -2
Hobby-uri Hobby-uri : muzica, lectura
Stare de spirit Stare de spirit : Dezamagita

Vreau sa te citesc in versuri Empty
MesajSubiect: Re: Vreau sa te citesc in versuri   Vreau sa te citesc in versuri I_icon19Lun 22 Noi 2010, 00:22

Capitolul al VII-lea


Sakura’s P.O.V :


Imi tineam ochii mei verzi inchisi, dorind sa alung amintirile neplacute, insa nu a fost sa fie. Meditatia mi-a fost intrerupta de o mana calda , ce s-a asezat usor pe umarul meu . Imi era parca frica sa privesc persoana asa ca am ramas cu ochii inchisi, sperand ca ea sau el sa plece si sa-mi alung teama din suflet. Peste cateva secunde mana s-a retras , dar nu am putut auzi urme de pasi, oricat mi-as fi dorit. Mi-am deschis ochii si am privit in fata. Am ramas fara cuvinte. In ochii mei udati de lacrimi , am putut sa vad o fata blonda , cu zambetul pe buze, ce ma privea jucaus. Hainele ii erau albe , iar pielea cafenie. Mi-am inchis iar ochii sperand ca este o iluzie, insa ea se afla tot in fata mea. Am incercat sa schitez un zambet insa degeaba. Buzele mele erau amortite. Am privit-o si mai atent pe fata, de data aceasta , ajungand la acea mare albastra , in care mi se oglindeau smaraldele verzi. Imediat ce am recunoscut-o am impietrit. Era ea…cea pe care o iubeam nespus de mult si m-a parasit. Suvitele blonde ii se revarsau peste umeri si se plimbau inspre partea dreapta, in directia vantului. Mi-a atins obrazul cu mana stanga si m-a privit patrunzator, zambindu-mi din nou. Lacrimile au inceput sa se scurga in voie pe obrajii mei, iar in momentul cand una dintre ele a ajuns pe mana prietenei mele, aceasta a devenit usor transparenta. O priveam cu uimire si ma bucuram nespus ca era alaturi de mine.
- Ino… mi-a fost atat de dor de tine! spun dorind sa ma ridic si sa o imbratisez, insa ea ma opreste dandu-se un pas in spate.
- Si eu ma bucur, Saku. Dar, sunt aici sa-ti spun ceva. Nu pot sa stau mult.
Am ramas locului, inca privind-o. Era mult mai frumoasa decat inainte si asta se putea observa foarte usor. M-a luat de mana si ma privit inca o data in ochi.
- Am venit la tine pentru ati spune adevarul. Nu pot sa stau acolo si sa te privesc cum suferi… Stii ziua cand te-am luat cu mine, ei bine am facut-o intentionat. Am auzit tot ce-ai vorbit cu el si am facut ca totul sa para un accident… Nu am vrut sa suferi , Saku. In fond, stiam ce punea la cale, asa ca din moment ce nu te-am avertizat am decis sa ma sacrific eu. a spus toate acestea facand mici pauze intre propozitii.
La cateva secunde dupa ce a terminat , o lacrima de culoarea sangelui s-a scurs din ochiul ei albastrui. Am intins mana dorid sa o sterg , dar in momentul in care am facut contactul cu aceasta mi-am dat seama ca era chiar sange. Ino mi-a zambit si mi-a spus ca ar vrea sa-l vada pe Sai si sa-si ia ramas bun de la el. I-am spus mai mult decat bucuroasa ca as duce-o la el , insa imediat mi-am dat seama s-ar putea sa o vada ceilalti.
- Nu-ti fa griji, o sa ma vada doar persoanele carora eu le datorez ceva! mi-a raspus ea la intrebare, parca citindu-mi gandurile.
Am luat-o usor de mana si am plecat din acel loc blestemat. Mergem linistita cu ea in spatele meu, pana am dat de Sasuke. Brunetul s-a apropiat de mine privindu-ma atent. Am incercat sa-mi misc picioarele si sa plec de acolo, insa degeaba. Parca eram tinuta de cineva si chiar era asa ,fiindca Ino s-a gasit sa ma tina de umeri nelasandu-ma sa scap. El era acolo, stand in fata mea si privindu-ma in ochi. Fara sa vreau, fara sa stiu de ce, l-am cuprins in brate si am inceput sa plang. Sasuke nu m-a respins si m-a lasat sa stau asa cateva minute, ce mie mi s-au parut zile intregi, poate chiar saptamani. Il iubeam chiar daca nu puteam fi cu el. M-am despartit usor de baiatul care mi-a furat inima si am plecat de acolo, lasandu-l inca o data in urma. Alergand cu blonda in spatele meu, mi-am intors putin capul si am vazut cum el inca statea acolo, cu privirea pierduta si cu ochii atintiti inca locul in care ma aflasem eu. Nu stiu cum, insa am ajuns in fata cabanei lui Sai. Am luat-o iar de mana si am urcat cu incredere treptele cabanei, intrat fara sa mai bat la usa. Am trecut prin fata celor doua camere si am ajuns in fata camerei brunetului, unde am decis ca mai bine imi anunt venirea. Imediat ce am auzit un “Intra” plin de suferinta , am trecut pragul cu zambetul pe buze.
- Uite pe cine ti-am adus ! am tipat la el aratandui-o pe Ino .
- N-nu se p-poate…Ino?
Sai era de-a dreptul uimit, ce pot sa zic? Adica la inceput cand am vazut-o asta a fost si reactia mea, deci il inteleg. Blondina s-a dus la el si l-a imbratisat , apoi i-a spus sa-si continuie viata si caci ea va veghea asupra lui mereu. Am zambit imperceptabil, apoi dupa ce a terminat micul ei discurs pentru brunet s-a uitat si la mine , lunadu-si la revedere. M-a sarutat pe obraz , apoi a aprut o ceata densa si imediat ce s-a risipit , ea a disparut.
M-am uitat la baiatul de langa mine ce era numai un zambet. Vazandu-l asa am realizat ca revederea prietenei mele a clarificat multe lucruri. L-am imbratisat pe Sai si cat timp am stat cu el asa o voce linistita si plina de iubire mi-a vorbit trezindu-ma:
- Era sa uit, Saku ai incredere in Sasuke. Sa stii ca va intelege mica povestioara…
Apoi, ea a disparut de tot, ramanand numai in inimile noastre, a celor ce am iubit-o nespus de mult. Am plecat de la Sai mai fericita de cat am fost vreodata , pot spune. Ma bucuram enorm ca mi-am vazut prietena si parca mi s-a mai taiat o parte din vina , acum ca stiam ca ea a planuit totul de la inceput,insa tot vinovata ma simteam. Dar…cel mai tare ma indigna faptul ca Ino mi-a spus ca pot avea incredere in baiatul pe care il iubesc…Imi era frica ca ma va respinge imediat ce am sa-i povestesc, dar acum cu spusele ei, pot avea incredere! Planuiesc sa merg spre cabana lui Sasuke , insa pe drum ma razgandesc spunanu-mi ca mai bine astept cateva zile pana sa-i spun totul.



Sasuke’s P.O.V :

Ei bine, ma cam da peste cap. Nu inteleg , de ce a facut asta? Spunea ca nu vrea sa mai fim prieteni si acum din senin ma ia in brate? Nu pot spune ca nu mi-a placut fiindca as minti , dar totusi vreau o explicatie. Atunci am simtit langa ea inca o prezenta, dar nu era nimeni. Nu inteleg mai nimic si de cand am intalnit-o pe ea lumea mea ciudata , parca este si mai ciudat. Si fiindca nu era de ajuns, de la acea imbratisare Sakura nu a mai vorbit cu mine. M-a vazut in fiecare zi si ma ignora , chiar daca eram numai noi doi. De la acel “ mic ” incident a trecut o luna. O luna in care ea nu mi-a adresat nici cel mai mic cuvanat si nici macar un zambet! Ma doare acest lucru…Ma macina in interior si ma face mai vulnerabil cu fiecare zi in care vad cum trece pe langa mine. Daca stiam ca dragostea adevarata este atat de dureroasa probabil in trecut as fi evitat-o, insa in acest moment, in prezent stiu ca as da orice sa dau timpul inapoi si sa-mi repar greselile pentru a fi cu ea.
- Sasuke? Sasuke tu auzi ce vorbesc aici sau imi racesc gura de pomana ? ! tipa la mine Naruto.
Mi-am intors privirea spre el si l-am privit ganditor , dand impresia ca el era invizibil , iar eu ma uitam la peretele din spatele sau. Cu acest gest l-am enervat si mai tare pe baiat , asa ca m-am trezit cu un pumn in cap. Am sarit ca ars de pe bancuta si un mic tipat de furie mi-a iesit printre buze.
- Idiotul, te-am auzit de prima data! Nu era necesar sa recurgi la asa ceva, boule!
Deja mi-a cam sarit mustarul. Ma uitam cu ura la baiatul din fata sperand ca am sa-l ucid cu privirea, dar degeaba! Visele nu devin realitate indiferet cat de mult ti-ai dori , caci altfel as fi avut-o de mult pe ea acum in bratele mele…
Alaturi de mine , Neji radea pe infundate , facand la fel si Shikamaru si Kiba. Bun deci asta e deja crima! Mi-am intors privirea spre Naruto si m-am uitat la persoana de langa el. Sai statea cu mainile sub barbie si privea in gol zambind incontinu. Ce o fi cu el? Mi-am dus iar ochii spre blond datorita faptului ca injura de mama focului, tinandu-se cu mainile de crestetul capului si frecand locul din cauza loviturii. Am inceput sa rad si eu fiindca i-am intors-o lui Naruto si m-am lasat pe banca uitandu-ma la mancare, dar nepunand sa mananc. Am inceput sa ma uit prin sala si atunci am vazut cum se deschide usa, pe ea facandu-si aparitia Karin. Minunat, asta imi mai lipsea! Roscata veni in funga spre mine si se aseza cu putere in bratele mele. Imi venea sa o bat acolo, mai ales dupa nervii pe care mi ia provocat tampitul de Naruto, dar am incercat sa ma abtin. Fara sa vreau m-am uitat la Sakura , care privea trista scena dintre mine si Karin. Am lasat privirea in pamant si nu am ridicat-o pana nu am auzit vocea Hinatei rasunand in urechile mele. M-am uitat in fata mea si am vazut-o stand in bratele prietenului meu blond. La inceput am fost uimit cand am vazut cum se saruta dar am facut un semn cu mana in semn ca nu conteaza si am indepartat-o pe roscata de langa mine. Dupa multe insistente am scapat de ea si de abia atunci bruneta s-a uitat la mine si mi-a vorbit.
- Uite ce e, Sasuke! Daca vrei sa o faci pe Sakura geloasa iti spun sa o lasi balta! Si asa sufera destul cand treci pe langa ea si nu faci absolut nimic si acum ca te vede cu Karin in brate…
Mi-a spus toate astea cu o ura desavarsita si si-a intors iar privirea spre iubitul ei. Nu imi venea sa cred! Tot ce am facut a fost sa-i respect dorinta persoanei iubite si asta primesc acum? Sangele incepea sa fierbe in mine si atunci , fara sa mai adresez vreun cuvant m-am ridicat de la masa si am plecat de acolo trandtind usile in urma mea. Am luat-o la fuga spre lac, iar in momentul cand am ajuns acolo m-am aruncat in el sperand sa uit de acele ganduri . Nu imi mai pasa ca ma vedea cineva sau ca eram in apa cu hainele pe mine. Tot ce imi pasa era Sakura. De ea imi pasa mie, pe ea o doream si tot eu eram de vina ca sufera. De ce viata mea e atat de complicata? Priveam pierdut soarele ce imi strapungea ochii cu razele sale. Brusc am auzit pasi ce se apropiau in linsite de mine. M-am intors cu speranta ca este ea si a venit la mine sa-si ceara scuze. Ochii mei priveau pierdurti persoana din fata mea , pana s-au acomodat cu chipul ei.
Sus In jos
Isa-chan
Academy Student
Academy Student
Isa-chan

Sex : feminin Varsta : 28
Localizare Localizare : Brasov
Nr. mesaje Nr. mesaje : 34
Puncte : 31
Reputatie Reputatie : -2
Hobby-uri Hobby-uri : muzica, lectura
Stare de spirit Stare de spirit : Dezamagita

Vreau sa te citesc in versuri Empty
MesajSubiect: Re: Vreau sa te citesc in versuri   Vreau sa te citesc in versuri I_icon19Lun 22 Noi 2010, 00:23

Capitolul al VIII-lea

Sasuke’s P.O.V:


Pur si simplu nu mai puteam sa imi mut privirea. Ochii mei o priveau pe ea. Chipul angelic ce i se oglindea in lacul albastru deschis era ridicat spre soare privindu-l patrunzator. Mi-a lipsit atat de mult si acum statea in fata mea. Astfel , privind-o , mi-am lasat capul in jos , vazand ca nu face nici cea mai mica miscare. Probabil ma uraste… da, a venit aici doar din greseala! Este doar un accident faptul ca se afla aici in fata mea si priveste soarele ce apune. Dadu-mi seama da acest lucru , ma indrept spre mal unde imi scutur putin parul negru si ma asez pe malul albastrului nemarginit. Inca nu puteam sa accept ca ea nu vrea sa-mi vorbeasca. Ca inca ma uraste si nu o sa mai fim niciodata prieteni. M-am indragostit de zambetul si privirea ei…defapt cred ca m-am indragostit de felul ei de a fi. Cum traieste viata, mereu cu zambetul pe buze si cum alaturi de prieteni trece peste cele mai grele incercari. Ma intreb , cum reuseste acest lucru ? Imi inchid ochii pentru cateva secunde , sperand ca trupul ei sa nu dispara si sa nu fie un vis faptul ca ea sta chiar in fata mea , fara sa o deranjeze prezenta umbrei mele. Astfel inca nedeschizand ochii , am simtit cu ea se departeaza usor de lac si cum pasii ei rasuna pe pamantul rece . Imi era parca frica sa o privesc asa ca am mai stat inca cateva secunde , pana cand, mi-am facut suficient curaj sa o privesc, dar ea nu mai era acolo. Inima a inceput sa-mi bata intr-un ritm alert. Ma durea faptul ca ma ignorat asa. Defapt, era ca si cum nici nu m-a vazut. Nu a facut nici cel mai mic gest cand am privit-o sau cand am trecut pe langa trupul ei pietrificat in acel moment. Puteai spune ca este o umbra a existentei ei , ce cauta linistea sufleteasca pe care nu o poate avea. Clipesc din nou si apoi simt cum peisajul ce se afla acum cateva secunde in fata mea se desprinde usor din cartea vietii si fuge departe de mine dorind sa ma lase in urma. Deschid usor pleoapele si incerc sa ma acomodez cu noua lumina ce imi invadeaza ochii. Ma aflam intr-o camera alba , aproape goala , avand in fata mea o mica oglinda in care mi se reflecta chipul dezamagit . Ma rotesc usor cu trupul prin incapere sperand sa mai gasesc si altceva , insa nimic. Totul era de un alb imaculat , parca de neatins. Imi indrept mana spre unul dintre pereti si atunci simt cum ceva trece prin aceasta , eu incepand sa alunec usor , cazand pe podeaua ce dorea cu ardoare sa ma prinda in plasa ei, exact ca un pradator ce-si asteapta cu nerabdare hrana. Privesc parca in transa locul unde incercam sa ma sprinjin si incerc sa refac acea scena. Mana mea trecea usor prin peretele alb ca varul si repeta iar si iar acelasi lucru , la comanda mea. Nu intelegeam ce se intampla cu mine sau unde ma aflam. Totul imi parea ireal asa ca am incercat sa ma ciupesc de bratul drept , sperand sa visez , dar nu a fost sa fie. Durerea m-a facut sa inteleg ca ceea ce traiam in acest moment era adevarat. M-am ridicat de pe podea si m-am dus spre oglinda inramata in marmura alba . Mi-am privit din nou chipul si atunci am vazut in spatele meu pe cineva, ce a disparut imediat ce m-am intors cu spatele spre ceea ce se parea ca facea legatura intre mine si persoana misterioasa. Am privit , iar oglinda si atunci banuiala mea s-a adeverit. In fata mea statea o adolescenta in varsta de saisprezece sau saptesprezece ani , cu parul blond ca razele soarelui si ochii albastri ca lacul in care i sa oglindit chipul Sakurei. Ma fascina sa o privesc pe fata din fata mea , dar nu stiu din ce motiv. Ea ma privea la fel de patrunzator , cum o facea si eu de altfel , sperand parca sa o citesc ca pe o carte ce isi dezvaluie secretele in fata necunoscutului, secretul fiind unul fatal. Incerc sa deschid usor buzele mele impietrite pentru a afla raspunsurile atat de necesare constiintei mele. Fata din fata mea isi ridica mana firava si imi indica cu degetul aratator oglinda din spatele meu. Vazand ca nu am de gand sa ma intorc spre obiectul indicat de ea , aceasta vine spre mine si-mi atinge umerii intorcandu-ma spre o mare de imagini ce treceau cu repeziciune prin fata ochilor mei abisali. Blonda inca se sprijinea de mine si se uita si ea atent la micile infatisari din trecut.
Acolo, in oglinda, puteam sa o vad pe rozalie. Alerga pe un camp intins plin de flori si zambea dulce, bucurandu-se de viata, alaturi de inca un baiat , cu parul roscat, pe care nu l-am recunoscut. Brusc cerul ce inainte era incalzit de iubitul soare, s-a intunecat si a devenit de un negru amestecat cu gri . Chipul luminat al iubitei mele a devenit unul plin de lacrimi. Puteam sa o vad stand acolo , langa trunchiul unui copac suspinand si stergandu-si lichidul de pe obrajii rosiatici. Am incercat sa intind mana spre ea , sa o cuprind in brate si sa o linistesc, insa in acel moment blonda m-a oprit spunandu-mi ca nu pot sa schimb trecutul.
Trecutul ? Ce vrea sa spuna si cine este ea? Imediat dupa aceste intrebari fata m-a privit patrunzator si s-a prezentat cu zambetul pe buze. La auzul numelui, am inlemnit! Cum era posibil? Doar nu era acea Ino , prietena Sakurei! Si de ce imi arata mie, toate astea?
- Sasuke, stiu ce crezi. Dar uite-te atent la aceste imagini si o sa-ti dai seama ce ascunde prietena mea.
Am asculat-o si am privit din nou. Lucrurile incepeau sa ma socheze , dar cel mai afectant lucru a fost atunci cand mi-am dat seama ca baiatul pe care stapana inimii mele il indragea era chiar Gaara.
La finalizarea acestor tragedii din trecut , Ino mi-a atins iar umarul , uitandu-se suspicios la expresia fetei mele.
- Deci, ce parere ai?
Cuvintele au iesit printre buzele ei rozalii cu foarte mare usurinta, parand ca nu are nici cea mai mica emotie cu privire la raspunsul meu.
- Crezi ca as putea sa o urasc , dupa ce a trecut prin toate astea? Banuiesc ca imi stii raspunsul din moment ce esti atat de calma. spun eu cu o urma de amuzament in voce.
- Se pare ca te-am judecat bine! Sasuke , caut-o pe Sakura si spune-i ca stii ce sa intamplat atunci…
Am aprobat si apoi am inceput sa privesc iar incaperea. Incepea sa devina iar neclara si puteam observa cum fasii din pereti se rupeau si falfaiau in bataile vantului accelerat. Acum, camera se rotea in jurul meu si al blondei ,in timp ce ea continua sa zambeasca.
- Am sa te duc inapoi …Acolo de unde te-am luat. Apropo, cred ca esti destul de confuz de faptul ca Sakura nu a facut nici un gest cand ai privit-o, nu-i asa?
Am vrut sa ii dau in raspuns , insa ea nu a mai dorit sa astepte si a continuat imediat, parca dorind sa se sfarseasca cat mai repede posibil acea discutie.
- Ei bine, era o iluzie. Am vrut sa-ti atrag atentia , pentru a nu te ingrijora in momentul in care aveai sa ajungi la mine.
Imediat ce a terminat , ea a disparut si m-a lasat singur , privind in gol, pe marginea apei.Mi-am pus mainile in buzunarul blugilor si am pornit cu o mica emotie si dorinta de-a lungul aleei presarate cu trandafiri rosiatici, incercand sa o gasesc pe Sakura.


Sakura’s P.O.V :

Stateam sprijinita de balustrada cabanei mele si priveam cerul instelat. Nu imi doream decat sa il am pe el langa mine , sa-l privesc in ochi si sa-i simt atingerile fine pe corpul meu plapand. Dar…doar visez. Asa ceva nu are cum sa se intample acum. I-am cerut sa nu mai vorbim niciodata, sa ma ignore si el din cate vad imi asculta dorinta, desi acum as da orice sa pot da timpul inapoi. El are ceva…ceva ce ma face sa visez incontinu cand sunt langa acesta. Dau drumul usor lacrimilor ce asteptau de mult sa iasa la iveala de sub carapacea lor si le las sa mi se scurga usor pe obraji. Imi lipsea, nu puteam sa neg ! Numai daca ma gandesc la momentul cand ii voi spune brunetului adevarul pe care il tin inchis in inima mea teama imi cuprinde inima deja ranita. Mi-e frica sa nu-l pierd si stiu ca daca asta s-ar intampla eu…
Dar gandurile mi-au fost intrerupte de un glas voios si totusi disperat de atentie. Am incercat sa vad prin intunericul noptii silueta persoanei misteriose, insa nu am putut sa disting nici cel mai mic contur. Brusc am simtit cum doua brate ma cuprind de talie si cu niste buze catifelate imi mangaie pielea gatului. Mainile mele au trecut peste ale individului ce ma imbratisa si am inchis ochii bucurandu-ma de atingerile blajine ce imi mangaiau corpul. Imediat ce am realizat ce fac m-am intors spre acea persoana , gata sa-i dau o palma spunadu-i sa se indeparteze , insa in momentul cand palma mea avea sa faca contact cu chipul lui , aceasta a devenit o simpla atingerie…o mangaiere fina si plina de iubire.
Sus In jos
Isa-chan
Academy Student
Academy Student
Isa-chan

Sex : feminin Varsta : 28
Localizare Localizare : Brasov
Nr. mesaje Nr. mesaje : 34
Puncte : 31
Reputatie Reputatie : -2
Hobby-uri Hobby-uri : muzica, lectura
Stare de spirit Stare de spirit : Dezamagita

Vreau sa te citesc in versuri Empty
MesajSubiect: Re: Vreau sa te citesc in versuri   Vreau sa te citesc in versuri I_icon19Lun 22 Noi 2010, 00:23

Capitolul al IX –lea

Sakura’s P.O.V :

Stateam in bratele lui si ma bucuram de fiecare atingere neinsemnata ce imi dadea fiori. Il iubeam atat de mult si totusi doream sa-l tin departe de mine. Stiam ca nu faceam bine , dar nu puteam recunoste! Daca i-as fi spus totul probabil ca nu mi-ar mai vorbi si asta ar fi lovitura de gratie pentru mine. De abia acum imi dau seama ca doream sa-l tin la distanta fiindca asa stiam ca inca il puteam avea , el nestiind adevarul si acest gand ma impaca. Dar nu era corect… Trebuia sa-i fi spus de prima data ce sa intamplat, dar eu nu am vrut. Mi-a fost mai usor sa-l mint decat sa-i marturisesc totul. Par o scorpie , dar asta simt ca este cel mai bine sa fac. De obicei nu eram inebunita dupa baieti, insa el era altfel. Inteligent , amuzant si totusi serios cand vine momentul , sensibil si iubitor. Il doream pe el si nu puteam sa accept alt baiat in viata mea. Avea ceva special ! Cand eram cu el simteam ca sunt completa. Poate ca asta era…el era opusul a ceea ce sunt eu. Uneori rusinoasa , dar totusi reusind sa mentin o aura autoritara , iar el baiatul chipes cu multa indrazneala . Mereu mi-am dorit sa devin mai curajoasa, insa nu asta imi era firea .
Incerc sa revin la realitate , asa ca imi scutur putin capul dand la o parte o suvita ce-mi acoperea un pic ochiul stang. Il privesc in ochii abisali si incerc sa schitez un zambet, insa fara sa-mi doresc lacrimile incep sa se scurga usor pe chipul meu ce-mi ascundea destul de bine emotiile false. Asta era cel mai ciudat… De obicei puteam sa ma prefac foarte bine in fata cuiva , dar cu el nu puteam! Mintea mea vroia sa ascunda acel trecut intunecat , iar inima dorea cu ardoarea sa-i dezvaluie lui totul , indiferent daca eu vroiam sa nu.
Mi-am scufundat suvitele rozalii alaturi de ochii inecati in lacrimi in pieptul lui , acesta jucandu-se cu degetele sale in parul meu si mangaidu-ma. Incercam sa ma controlez , insa nu puteam. Era ceva involuntar. Simteam pentru el un sentiment atat de pur incat nu puteam sa-l mint . Ceea ce ma facea curioasa era ca brunetul nu ma intreba de ce vars lacrimi fara un motiv pe care el sa-l cunosca. Sasuke doar continua sa ma atinga tandru si sa-mi sarute pielea soptind cuvinte linistitoare si plina de iubire. Acele vorbe de care eu aveam atat de multa nevoie pentru a ma calma.
Resusesc intr-un final sa imi scot fata din acel loc , acum destul de umed si sa-l privesc din nou. Acesta se indrepta spre mine , parca vrand sa ma sarute insa de abia dupa cateva secunde realizez ca tinta lui era urechea mea dreapta, unde murmurul vocii sale incerca sa ma linisteasca.
- Nu mai plange , my angel !
Apoi isi trecu cu tandrete mainile peste chipul meu udat , stergand lacrimile . Ma privi pret de o secunda , timp in care eu am inceput sa-mi las pleoapele sa se inchid de emotie, plans si oboseala . Imi cuprinse spatele cu mana sa dreapta , cea stanga tinandu-ma cu atentie si mangaiere pe sold , incepand sa-si apropie buzele , cautandu-le pe ale mele . Atingerile lui ma faceau sa tremur. Era atat de emotionant momentul , asa ca nerezistand mi-am trecut degetele prin parul lui moale incercand sa fac totul mult mai pasional . Iubitul meu incepu sa se dea cativa pasi in spate, inca mentind sarutul , apoi isi lua mana de pe spatele meu si deschise usa cabanei. Am inaintat tot asa pana in fata camerei mele , unde am abandonat in cele din urma acea atingere a iubirii .
Sasuke se indeparta de mine , ducandu-se sa aprinda lumina pentru a ne vedea clar zambetele ce pusera stapanire pe chipurile noastre. Imediat ce si-a indeplinit sarcina s-a apropiat iar prinzandu-ma de talie si lasandu-ma usor pe pat . Buzele sale dulci imi mangaiau pielea gatului , coborand si urcand , repetand miscare cam de doua ori, apoi incepura sa-mi dezmierde obrajii si buzele . Sarutul incepea sa se adanceasca din ce in ce mai mult, asa ca Sasuke profita de ocazie si isi strecura o mana pe sub bluza mea . La acest gest am tresarit in mod involuntar , intrerupand sarutul si impingandu-l departe de mine. Nu doaream sa faca asta. Ce credea el ca sunt? O jucarie pe care o folosea cand avea el chef apoi o uita acolo in cel mai intunecat colt al camerei , urmand sa o mai foloseasca cand ii veneau impulsurile? La acest gand o lacrima amara s-a scurs pe pielea mea si a continuat sa cada de pe obrajii mei destul de rosiatici , pe mana mea dreapta. Stateam sprijinita cu spatele de perna , si priveam tavanul alb cum devenea un pic intunecat din cauza noptii. Brunetul nu facea nici cel mai mic gest. Statea acolo , exacat cum l-am lasat in momentul cand l-am impins si privea in gol. Am incercat sa ma apropii de el , insa atunci glasul sau m-a oprit.
- Stiu ce sa intamplat!
A spus asta cu un oftat adanc si m-a privit cu mila in ochi. Nu stiam ce dorea sa zica cu acea propozitie atat de simpla si totusi atat de complicata. Il priveam cu o spranceana ridicata, dandu-i de inteles ca trebuia sa fie mai explicit. A mai oftat inca o data , apoi cu un zambet destul de pervers mi-a spus totul. Cum Ino i-a aratat trecutul meu, cum stateam si plangeam ca o fetita fara aparare, ceea ce si eram atunci, cum iubeam atat de mult viata pana in momentul distrugerii. Lacrimile au inceput din nou sa arate cat de slaba puteam fi. Nu intelgeam de ce nu puteam sa ma stapanesc. Poate asta era firea mea , dar eu nu puteam sa accept acest lucru. Am ridicat privirea din asternuturile patului si l-am urmarit in ochii sai negri ce imi aratau iubirea. L-am cuprins in brate , fara sa ma gandesc ce va urma si am inceput sa-l strang cu ardoare. Brunetul imi soptea ca ma iubeste si ca nu-i pasa de trecut cat timp eu traiesc cu el in prezent, iar aceste vorbe ma faceau sa zambesc larg si sa-l strang si mai tare la pieptul meu.



Sasuke’s P.O.V:

O tineam in brate nedorind sa o las sa-mi scape printre degete. O iubeam! Ea imi dadea speranta de care aveam atata nevoie. Ea ma facea sa zambesc, sa cant , sa iubesc , sa am incredere! Cu alte cuvinte, ea era sursa mea de viata. Izvorul ce continea speranta si dragostea cu care te hranea zilnic pentru ati putea continua existenta.
Ii zambeam si o strangeam cu putere. Nu stiam cum sa-i arat cat de mult o iubesc. Sentimentele mele pentru ea nu puteau fi descrise. Rozalia era speciala! Nu era ca orice fata , care te trada la cea mai mica abatere cand nu te supuneai.
- Te iubesc atat de mult!
Cuvintele ei imi gadilau inima , facandu-ma sa nu ma pot opri din zambit. Puteai spune ca eram un tantalau , la fel ca Naruto. Da, poate asta eram acum! Un pusti ce se bucura de dragoste si afectiune din partea persoanei iubite , pe care si-a dorit-o atat de mult.
- Si eu te iubesc, my angel!
I-am soptit si i-am cuprins buzele intr-un sarut pasional. Limba mea trecu peste bariera foarte usor si ajunsese la cea a Sakurei. Acesta imi raspundea la atingerile tandre inca jucandu-se cu parul meu.
Tocmai i-am gasit un alint iubitei mele si banuiesc ca nu am sa-l schimb niciodata , caci ea va fi mereu ingerasul meu, indiferent de circumstante. Era atat de pura si incocenta. Zambetul ei era simplu si totusi te facea sa uiti de probleme. Era o prietena de incredere si o partenera grozava , careia puteai sa-i spui orice secret, fiindca nu l-ar fi divulgat niciodata.
Adoram sa o ating. Pielea ei imi dadea fiori si ma facea sa vreau mai mult, dar stiam ca trebuia sa ma abtin. Ea nu dorea sa-i fac asa ceva si pe de alta parte nici eu nu puteam sa-i fac una ca asta fara permisiunea ei.
Imi puteam aminti si acum cat de gol m-am simtit cand ea nu a fost langa mine. Eram mereu plictisit si trist, fara pic de viata. Ii doream zambetul pe care nu l-am primit decat acum , cand mi-am facut curaj sa-i vorbesc dupa atat de mult timp.
Nu stiu cata vreme a trecut de cand am stat cu Sakura in camera si ne priveam in ochi, dar nu doream nici macar sa stiu. O aveam langa mine si puteam sa rad din nou, sa ma bucur de viata. Am fost insa trezit din transa , de iubita mea care imi spuse ca ar fi mai bine sa merg sa ma culc, caci era destul de tarziu. Am asculat-o in cele din urma , asa ca am pasit usor peste pragul cabanei , furundu-i inca un sarut si continund sa privesc inapoi spre locul unde a stat ea acum cateva secunde.
Pasii mei rasunau pe alee si eu eram numai un zambet. Sakura era acum iubita mea si nimeni nu mai putea sa mi-o fure vreodata. Cand aproape ajungeam la cabana mea am auzit pasi venind din spate cu o viteza uluitoare . Nu stiam cine ar putea fi afara la ora asta atat de tarzie. Bine poate ace persoana avea si ea un motiv intemeiat si nu aveam nici cea mai mica intentie sa ma iau de ea daca nu s-ar fi impins in mana trandinu-ma la pamant si incepand sa rada cu pofta pe baza a ceea ce tocmai realizase.
Sus In jos
Isa-chan
Academy Student
Academy Student
Isa-chan

Sex : feminin Varsta : 28
Localizare Localizare : Brasov
Nr. mesaje Nr. mesaje : 34
Puncte : 31
Reputatie Reputatie : -2
Hobby-uri Hobby-uri : muzica, lectura
Stare de spirit Stare de spirit : Dezamagita

Vreau sa te citesc in versuri Empty
MesajSubiect: Re: Vreau sa te citesc in versuri   Vreau sa te citesc in versuri I_icon19Lun 22 Noi 2010, 00:25

Capitolul al X-lea

Sasuke’ s P.O.V :


M-am ridicat incet de pe pamantul rece si m-am intors cu fata catre persoana ce inca continua sa rada nestapanit. Imediat ce a vazut ca ma misc a incercat iar sa se izbeasca in mine , insa m-am dat usor la o parte din calea sa chiar in ultimul moment ceea ce a facut ca impactul sau cu suprafata tare sa fie foarte dureros. A scos un mic scancet cand s-a ridicat insa si-a revenit destul de repede si s-a repezit spre mine incepand sa dea cu pumnii si cu picioarele. I-am parat o lovitura cu mana si imediat i-am dat un pumn de sa-l tina minte toata viata . Sangele a inceput sa curga usor printre buzele sale , prelingandu-se pe barbie si continuand in cadere. Roscatul isi sterge dara cu maneca bluzei si incepe sa rada din nou. Ma uitam la el incontinu , nestiind daca sa rad si eu sau sa-l pocnesc. Starea lui de spirit ma enerva si imi era imposibil sa ascund acest lucru. Imi tinea pumnii inclestati fiind pregatit pentru orice avea de cand nimicul din fata mea , insa nu se intampla mare lucru.
Am putut observa cum face cativa pasi spre mine , mentinandu-si inca zambetul acela tembel pe buze . Nervii mei erau deja intinsi la maxim. Cum isi poate permite sa actioneze asa ? Ii curge sangele din gura fara oprire si el rade pana la urechi. Insa am impresia ca nu o face degeaba. Are un plan bine pus la punct daca, desi batut este foarte vesel. Am incercat sa ma calmez si sa ma las putin relaxat. Oricum el nu avea ce sa-mi faca ! Era o persoana de nimic care dorea sa atraga atentie prin fapte ce el le considera “ marete” . Mereu ma enervat acest tip de persoana.
Fara sa-mi dau seama m-am trezit pe pamant cu roscatul peste mine. Acesta a inceput sa ma loveasca puternic cu pumnii , provocandu-mi dureri , insa suportabile. Intr-un moment de neatentie din partea lui Gaara , l-am impins cu picioarele , astfel eu ajungand peste el. I-am impartasit acelasi tratament pana in momentul cand a scos din buzunar un cutit. M-am dat in spate cativa pasi constient de pericolul la care eram supus in acest moment. Idiotul m-a impins intr-un copac , unde am ramas imobilizat si profitand de situatie m-a injunghiat in umarul stang . Durerea ce o simteam era cumplita. Era ca si cum mi-ar fi scos cineva inima din piept eu inca fiind in viata. Am scos un tipat destul de tare, astfel incat s-a auzit prin toata tabara. Imediat ce roscatul si-a retras cutitul , am cazut in genunchi , iar cu mana dreapta am incercat sami opresc sangerarea.
- Data viitoare ai face bine sa nu te mai apropii de Sakura! Retine asta, Sasuke , ea este doar a mea si nimeni nu o sa mi-o ia vreadata! Considera ceea ce tocmai ai patit ca un avertisment.
Am incercat sa-i spun ceva , insa chiar cand eram pregatit am auzit un tipat , urmat de o sumedenie de pasi si un zgomot ca si cum cineva tocmai a cazut de pe propriile picioare. Eu si Gaara ne-am indreptat privirile spre acel loc si l-am vazut pe Adachi , urmat de ceilalti instructori si copii. Langa acestia se afla Sakura, ce statea in genunchi si plangea , nedorind sa se opreasca.
Nu intelegeam acest gest. Ea in loc sa vina langa mine sta acolo si plange? Alo, sunt ranit si plin de sange si tu in loc sa vii aici , stai acolo la trei metri de mine? Bine, poate nu este momentul pentru glume insa asta imi venea sa-i spun. Mi-am indreptat iar privirea spre roscat si am observat ca nu mai avea cutitul in mana, acesta facandu-si salasul in iarba ce a devenit usor patata de sangele meu. Am simtit inca o “intepatura” si atunci mi-am inchis ochii , simtind sa nu mai pot sta treaz . Chiar cand eram pregatit sa fac contact cu pamantul am simtit doua brate inconjurate pe trupul meu . Parul ei imi gadila ochii inca acoperiti de pleoape . As fi vrut sa vad cine era , dar am adormit pur si simplu , uitand de totul.

Sakura’s P.O.V :

Eram langa patul lui si continuam sa plang. Imi era frica sa nu ma paraseasca , desi stiam ca asta nu avea cum sa fie posibil . Ochii iubitului meu stateau inca inchisi , nelasandu-ma sa ma bucur de culoarea lor ce imi aducea mereu liniste.
Gaara a fost luat de doi politisti ce au venit imediat ce au primit telefonul unchiului, iar fratele lui Sasuke a venit si el aici . La prima vedere nu mi-am putut da seama cine era , insa imediat ce am vorbit cu el mi-a impartasit cine este si m-a intrebat de fratele sau. Itachi si Sasuke semanau destul de mult , insa aveau atitudini diferite. Brunetul meu era mereu calm , iar fratele sau isi pierdea unori firea din cate am observat in discutia sa cu unchiul meu. Brusc usa de la camera sa deschis si pe ea si-au facut aparitia Hinata si Naruto.
- Cum se mai simte?
- Nu prea bine. Nu face nici o miscare , parca nici nu vrea sa se treazeasca! ii raspund cu un oftat lung prietenei mele.
- Nu iti face griji! Sasuke se va trezi!
Acesta era Naruto. Mereu stia sa te faca sa zambesti. Acesta privea de fiecare data partea plina a paharului si nu lasa nici un obstacol sa-i puna piedica. Hinata il tinea de mana si ii zambea cu mare drag, aratandu-i iubirea . Se pare ca cei doi sunt impreuna si ma bucur enorm pentru ei.
- Gaara a fost arestat. Unchiul ne-a zis chiar inainte sa intram. Il asteapta un an frumos la inchisoare. Macar asa o sa reflecteze la ceea ce a facut.
- Hinata , nu stiu de ce , dar presimt ca se va intoarce!
Glasul imi era stins si plin de tristete. Ma bucuram sa aud ca am scapat de roscat pentru ceva vreme , insa stiam ca avea sa revina si nu ma va lasa in pace prea curand. Mi-am indreptat , iar ochii spre Sasuke si am vazut cum incepe sa se miste. La aceasta imagine , zambetul meu si-a facut aparitia . Cand brunetul s-a ridicat in sezut i-am sarit in brate si nu am vrut sa-i dau drumul. Ochii mei acum varsau lacrimi de bucurie , ce asteptau de mult sa rasara si sa invinga tristetea ce m-a acaparat.
- Sakura, sunt bine! Vrei sa nu ma mai sufoci? spuse Sasuke incepand sa rada.
- Scuze, nu am vrut. Doar ca mi-a fost frica sa nu ma parasesti!
- Nici n-o sa se intample, my angel!
Si spunand asta m-a luat in brate si m-a sarutat dulce pe frunte. Il iubeam atat de mult si totusi simteam ca ii ofer atat de putin.
In timp ce eu si Sasuke stateam imbratisati in camera a intrat medicul taberei si i-a spus ca acum totul este bine. Brunetul a incercat sa se ridice , insa imediat si-a acoperit umarul cu mana. Avea o durere insuportabila si puteam sa-mi dau seama de acest lucru foarte usor.
I-am spus sa mai asteptam ceva vreme pana sa se ridice , iar el m-a ascultat. Ma bucuram ca era aici, ca l-am intalnit si ca ma iubeste. Era tot ce-mi puteam dori si asa avea sa ramana.
Au trecut doua ore. Timp in care nu m-am despartit de Sasuke. Acesta a adormit intre timp , iar eu am decis sa merg sa iau o gura de aer. Am inchis usa incaperii cu cea mai mare grija si apoi m-am indreptat spre terasa lacului.
Drumul a fost destul de linistitor. Nu prea am dat de nimeni ceea ce era destul de ciudat.In scurt timp am ajuns in fata scarilor de lemn ce le-am urcat cu grija , apoi m-am sprijinit de balustrada privind lacul.
Locul acesta imi aducea atat de multe amintiri. Aici puteam sa am primul sarut cu Sasuke, insa l-am lasat cu ochii in soare. Macar nu s-a suparat. Am inchis ochii si am simtit cum o briza imi mangaie pielea dandu-mi un fior pe intregul corp. Mi-am dus instinctiv bratele in jurul taliei incercand sa ma incalzesc, dar in zadar.
Dupa cateva minute, am simtit cum ceva moale si cald se aseaza pe umerii mei, asa ca m-am intors destul de speriata spre persoana ce se asezase langa mine. La vedere lui m-am mai linistit si l-am privit profund. Avea mici zgarieturi pe brate si o vanataie destul de urata pe unul din obraji. Umarul il avea bandajat insa nu se observa nimic prin tricoul cel purta. M-am acoperit mai bine cu hanoracul lui si i-am mirosit parfumul atragator ce-mi inunda narile. Mi-am pus mana pe obrazul sau si l-am sarutat dulce pe buzele-i rosiatice.
- Te simti bine ? glasul meu arata un ton ingrijorator si protectiv.
- Da, doar simt mici furnicaturi, insa e totul bine! ma asigura el.
- E vina mea…
- Hei, cine a zis ca ma doare ceva. Furnicaturile sunt din alta cauza!
Am inceput sa rad , iar iubitul meu m-a cuprins in brate strangandu-ma puternic.
- Nu o sa pleci niciodata de langa mine, my angel!
Apoi ma saruta apasat, strecurandu-si limba printre buzele mele si inspectandu-mi fiecare coltisor al gurii.
Eram fericita sa-l am langa mine. Mai fericita ca oricand, dar ca de fiecare data , orice moment semnificativ din viata cuiva trebuie intrerupt!
Sus In jos
Isa-chan
Academy Student
Academy Student
Isa-chan

Sex : feminin Varsta : 28
Localizare Localizare : Brasov
Nr. mesaje Nr. mesaje : 34
Puncte : 31
Reputatie Reputatie : -2
Hobby-uri Hobby-uri : muzica, lectura
Stare de spirit Stare de spirit : Dezamagita

Vreau sa te citesc in versuri Empty
MesajSubiect: Re: Vreau sa te citesc in versuri   Vreau sa te citesc in versuri I_icon19Lun 22 Noi 2010, 00:25

Capitolul al XI –lea


Sasuke’ s P.O.V :


Mainile mele se plimbam linistite pe spatele ei , iar limba mea se juca in voie cu a ei. Era bine sa o pot simti , sa o pot avea langa mine. O strangeam puternic in brate nedorind sa-i dau drumul , dar chiar cand doream sa o i-au si sa o duc in cabana ei unde sa ne mai petrecem timpul , un glas al naibii de enervant s-a trezit sa ne strice noua buna dispozitie!
- Sasuke, este timpul sa-ti faci bagajele! Am vorbit cu Adachi si am stabilit ca ar fi mai bine sa pleci de aici.
Pur si simplu am ramas blocat. Nu stiam ce sa mai spun ! Bratele mele s-au dezlipit de corpul Sakurei , iar ochii mei ii priveau cu ura pe cei ai fratelui meu. Fara sa realizez ce fac macar am inceput sa urlu la el, nevrand sa incetez.
- Esti nebun! Eu nu plec de aici! Am sa stau aici pana la sfarsitul verii si am tot dreptul asta. Nu imi spui tu mie cand sa plec si cand nu!
Nervii mei deja au luat-o razva. Simteam cum sangele mi se urca la cap si cum doream sa sparg ceva, orice! Sakura nu facea nimic. Statea langa mine cu mainile la piept si ne privea pe mine si Itachi. Nu o puteam intelege deloc. Parea ca se gandeste la ceva , deoarece nu dorea sa spuna absolut nimic.
Fratele meu incerca sa ma calmeze si tot imi spunea ca este mai bine sa merg acasa, dupa ceea ce am patit aici si multe altele insa eu nu doream sa-l ascult. Nu puteam sa plec de aici fara rozalie. Ea acum facea parte din mine si nu puteam renunta la ea atat de usor. Am vrut sa-i dau raspunsul definitiv lui Itachi , insa chiar atunci Sakura si-a deschis buzele.
- Sasuke, du-te acasa!
Pentru a doua oare am incremenit. Asta este culmea! Ea ma alunga? Ma uitam speriat la Sakura , apoi la Itachi care zambea.
- Du-te acasa! Acolo nu vei mai pati nimic!
Imediat ce a spus asta a inceput sa alerge , parasindu-ma pe mine, poate pentru totdeauna…
Nu am alergat dupa ea si nici nu vreau sa stiu de ce nu am facut-o. M-am dus direct la fratele meu dandu-i un pumn de toata frumusetea in stomac. Prins in toata aceasta situatie am uitat ca eram ranit la mana dreapta asa ca fiindca fix pe aceea am ales sa o folosesc am simtit o durere groaznica! Mi-am acoperit instinctiv umarul imediat ce am ajuns in genunchi. Fratele meu a incercat sa ma ajute , insa l-am dat la o parte si m-am indreptat spre cabana mea.
De indata ce am ajuns acolo, micutii au sarit pe mine spunandu-mi ca nu doresc ca eu sa plec. Imi era mila de ei, chiar si de mine! I-am invatat atatea si acum cand mai este doar o luna din tabara eu dispar din peisaj. Imediat ce am lamurit “mica” problema, am intrat in camera mea trantind usa in urma .
Nervii ma acaparasera din nou , insa nu pe Itachi ,ci pe Sakura! De ce dorea sa plec? Vrea sa scape de mine? Bine atunci , am sa-i faca treaba mai usoara disparand fara sa fiu obligat !
Mi-am impachetat hainele cu repeziciune , fiind gata de plecare. Am mai aruncat o ultima privire prin incapera pentru a nu uite ceva si atunci am vazut! Un mic caietel statea pe marginea patului , fiind pregatit sa-si faca loc pe parchet. M-am dus spre el si l-am deschis incepand sa caut ceva anume. Imediat dupa cateva pagini am descoperit melodia. Acea melodie care am scris-o pentru finalul taberei , pe care aveam sa o cantam eu si Sakura! Am citit si recitit versurile pline de atatea sentimente timp de zece minute ca mai apoi sa rup pagina din caiet, sa o mototolesc si sa o arunc undeva prin camera.
Am trantit usa in urma mea si m-am indreptat spre Itachi ce ma astepta in masina. Adio tabara si … Adio Sakura!


Sakura’s P.O.V :


Nu! Nu! Nu si nu! Nu mai aveam voce si de abia ma puteam misca. Stateam lipita de un copac din apropierea cabanei mele , fiind vlaguita de puteri. Lacrimile mele iar au pus stapanire pe ochii mei si nu-mi dadeau pace. De ce am vorbit atunci ?! Daca taceam el nu pleca!
M-a parasit! M-a aruncat ca pe o carpa , de care nu mai avea nevoie , iar eu ca o proasta l-am iubit atat de mult…
Nu mai aveam aer , iar corpul imi devenea greu . Pleoapele doreau cu nerabdare sa se inchida si sa ma duca undeva departe de acest cosmar, cum doream si eu pe de alta parte. Inima imi batea cu repeziciune , iar sufletul meu era pustiu. De ce? Fiindca nu mai aveam cealalta jumatate din mine ! Cel care ma completa , cel care ma iubea … Iar daca ma gandesc care este motiviul disparitiei lui , imi este si mai greu sa suport totul. Eu l-am alungat de langa mine crezand ca pot supravietui fara el , dar m-am inselat! Asa cum fac mereu in toate deciziile pe care le iau. Am crezut ca daca va sta departe de mine nu mai avea sa fie in pericol , dar amenintarea mi se parea si mai mare acum! Aveam nevoie unul de altul pentru a putea supravietui. Intre noi se formase o legatura ce am crezut ca nu va fi rupta niciodata , dar din nou m-am inselat!
Am deschis ochii si am privit cerul ce acum mi se parea lipsit de viata. Pana si soarele parca isi pierduse stralucirea sa vesnica. Trecuse o saptamana de cand Sasuke a plecat. O saptamana de chin pentru mine, fara atingerile tandre si buzele moi ale persoanei iubite. Inca ii mai pot auzi vocea , umbland agale prin urechile mele , dar e doar o imaginatie. Ceva ce nu avea sa se mai intample vreodata, ceva ce va fi de acum inainte doar in mintea si amintirile mele, ceva ce voi pretui mereu!
Cu ultimele puteri m-am ridicat si m-am lasat condusa de picioare spre cabana unde a stat acum ceva timp dragostea mea. Inca nu venise nici un instructor pentru copii abandatonati. Eu si prietenii mei ii mai luam si aveam grija de ei facand cu randul. Bine inteles ca si copii de care avusese grija Gaara erau la fel ca cei ai brunetului. Singuri si tristi! De cand Sasuke a disparut nimeni nu a mai zambit, mai ales eu. Hinata imi statea alaturi, la fel si Naruto, incercand sa ma consoleze, dar doar atingerile lui ma putea linisti in acest moment.
Pasii ma ghidau cu usurinta si inaintau spre camera brunetului. Am pasit cu frica si am inchis in linsite usa. M-am asezat pe covor si am privit incaperea. In aer inca se simtea mirosul parfumului lui Sasuke. Ochii mei erau incetosati si plini de lacrimi , iar cu toate astea am putut sa vad in coltul patului ceva alb. M-am ridicat sfioasa spre acel lucru si l-am ridicat indignata. L-am despaturit si am citit cu atentie fiecare cuvintel.
Atunci brusc totul a devenit atat de bine. Simteam o caldura namarginita in corp numai avand acea foaie in mana. Prin acele versuri il puteam avea pe iubitul meu langa mine!

Sus In jos
Isa-chan
Academy Student
Academy Student
Isa-chan

Sex : feminin Varsta : 28
Localizare Localizare : Brasov
Nr. mesaje Nr. mesaje : 34
Puncte : 31
Reputatie Reputatie : -2
Hobby-uri Hobby-uri : muzica, lectura
Stare de spirit Stare de spirit : Dezamagita

Vreau sa te citesc in versuri Empty
MesajSubiect: Re: Vreau sa te citesc in versuri   Vreau sa te citesc in versuri I_icon19Lun 22 Noi 2010, 00:26

Capitolul al XII –lea

Sasuke’s P.O.V :

Ochii mei priveau geamul ce era izbit de picaturi de ploaie. Totul imi parea atat de trist si fara viata. Ajunsesem acasa cu o saptamana in urma. O saptamana in care am stat in pat din cauza durerii din umar si mi-am plans de mila. Din ce-mi amintesc ca mi-a impartasit doctorul, rezulta ca mai este necesar inca o saptamana in care trebuie sa stau nemiscat in aceasta incapere. Si mai minunat!
Zilele imi pareau ca trec cu viteza luminii. Totul era atat de grabit, desi ar fi trebuit sa se petreaca cat mai greu , fiind atat de plictisit. Nu pot sa neg si nici nu am cum, dar stiu ca si acum imi doresc sa mai fiu in tabara. Acel loc a schimbat multe si acum am disparut de acolo pur si simplu, de parca nu a insemnat nimic pentru mine. Imi era dor de prietenii mei , chiar si de copii din cabana mea. Si mai stiu ca imi era si este dor de cineva, dar inca mi-e greu sa-i rostesc numele. Numai simpla privire in trecut ma facea sa simt durerea alungarii ei. O data cu aruncarea acelui cantec s-au sfarsit si amintirile cu ea! Nu vreau sa-mi mai fac rau de unul singur. Ce daca m-a facut sa simt ce nu am simtit nicioata pana acum? Poate o sa vina alta fata, poate chiar doua… Ce tot spun? Nu am cum s-o uit!
Ma ridic din pat si pasesc cu usurinta pe parchetul camerei, indreptandu-ma spre chitara mea ce statea asezata la loc de cinste. Nu a mai fost atinsa de o saptamana deci nu ar strica sa o incalzesc putin. Ma asez din nou in pat , alturi de chitara si incep sa ma joc cu , corzile acesteia. Desi nu mai am versurile in fata, pot sa-mi amintesc destul de usor ce am scris in acel cantec. Toate cuvintele au venit din inima, iar acea fata , mi-a aruncat totul , ducandu-si viata mai departe cu o mare usurinta.
Am inceput sa fredonez melodia inca fermecat de rozalia mea. Nu puteam sa o uit, insa totusi doream sa o fac. Apoi , fara sa vreau , cateva cuvintele au iesit printre buzele mele , in ritmul melodiei cantate :
“Tu esti vocea din capul meu
Motivul pentru care cant
Am nevoie sa te gasesc,trebie sa te gasesc
Tu esti piesa care-mi lipseste,am nevoie
De melodia din mine
Am nevoie sa te gasesc,trebuie sa te gasesc !”

Nu stiu cum , insa in acel moment mi-am dat seama ca am cea mai mare nevoie de ea. Ii doream zambetul care ma facea sa simt ca traiesc, buzele care imi mangaiau pielea , chipul divin ce-l privisem pana acum in fiecare zi. Imi era imposibil sa o uit. Ea traia prin cantecele mele !
Am lasat chitara de-o parte si mi-am pus mainile in par, incepand sa trag cu putere de suvitele ce le-am prins printre degete. Daca vroiam sa fac asta, trebuia sa renunt la cantat!
- Chiar iti este atat de greu?
In fata usii , statea Konan. O fata draguta , zambareata si glumeata . Era actuala iubita a fratelui meu mai mare si totodata o sora pentru mine.
Am privit-o nedumerit, incercand sa-mi dau seama de sensul cuvintelor ei .
- Nu inteleg.
- Sasuke, nu minti! Se vede foarte usor, ca esti disperat. O vrei inapoi pe ea, chiar daca te-a ranit atat de mult. Inteleg cum te simti, insa as vrea totusi sa te intreb ceva… Chiar vrei s-o uiti ?
Si cu aceste propozitii a parasit camera lasandu-ma in ceata. Avea dreptate in fiecare cuvant, iar ultima propozitie… Ea era cheia raspunsului meu final referitor la mine si Sakura!


Sakura’s P.O.V :

Saptamanile treceau cu repeziciune, iar finalul taberei venea si el. Imi era greu sa ma gandesc ca n-o sa cant cu el, asa cum mi-am dorit, insa totul se schimba in timp. Acum ne aflam in ultima saptamana de tabara si cea mai presanta pentru noi. Inca incercam sa structurez melodia ce o voi canta in urmatoarea saptamana, insa nu prea reuseam. Cantecul scris de Sasuke il rescrisem si il pusesem in carnetelul meu cu melodii , iar cand aveam nevoie de inspiratie ma uitam peste el.
Imi era dor de brunet si de atingerile lui , insa trebuia sa ma conformez. Acum nu mai era in nici un pericol, stand departe de mine si nevazandu-ma. Am oftat adanc si m-am cufundat iar in versurile melodiei.
- Inca scrii?
- Se pare ca da. Nu stiu, Hinata! Nu pot sa termin acest cantec. Cred ca ar fi mai bine sa las totul balta si sa sper ca la anul va fi mai bine…
Spun incepand sa-mi strag foile insirate pe masa. Hinata nu a ripostat cu nimic, probabil stia ce simt. A inceput sa ma ajute , apoi cand masa era libera am iesit din cabana principala si ne-am indreptat spre lac. Pasii nostri formau un sunet arsuzitor, avand in vedere ca amandoua ne grabeam si aveam tocuri. Eram imbracata intr-o pereche de blugi gri, sandale cu toc cui nu foarte inalt si un maiu roz strans pe corp.
Imediat ce am ajuns la lac ne-am asezat pe margine si am privit ganditore cerul. Linistea din acel loc imi facea bine , iar Hinata a avut grija sa ma aduca aici in fiecare zi de cand a parasit Sasuke tabara.
- Deci, renunti? glasul prieteniei mele ma trezi din visare si ma forta sa-mi deschis buzele pentru a-i da un raspuns.
- Da, nu am de gand sa ma mai fortez! Nu pot sa mai scriu, asa ca o las pe anul viitor.
Spun ridicandu-ma de pe iarba si luand foaia cu cantecul in mana dreapta, incepand sa analizez ceea ce scrisesem.
- Hinata, ai o bricheta , sau ceva cu foc?
Bruneta ma priveste uimita, apoi imi imana o cutie cu chibrituri. Am luat-o rapid si m-am dus si mai aproape de lac, fiind urmarita cu precizie de prietena mea.
M-am intors catre ea si i-am zambit , apoi am aprins chibritul si l-am indreptat usor spre foaie. Am aruncat ce mai ramasese in apa si am ramas cu foaia arzand in mana. Cand flacarile au inceput sa-mi incalzeasca mana cu putere am dat drumul foii si am plecat de acolo spunand un simplu cunvant pe care Hinata la inteles destul de usor : „ Adio!” .
Acum totul se terminase. Nu o sa mai scriu vreo melodie sau sa mai cant vreodata. Inspiratia mea s-a terminat odata cu plecarea persoanei iubite. Acum tot ce mai aveam de facut era sa-l uit si sa-l evit cat mai mult cu putina pe Sasuke cand ma voi intoarce acasa. Am vrut sa-mi continui drumul , insa persoana ce statea in fata mea ma impiedica sa fac acest lucru. L-am privit intrebatoare , apoi acesta m-a luat in brate incercand sa ma sarute. L-am indepartat de mine si am luat-o pe Hinata de mana dorind sa-mi continui drumul.
- Nu o sa se mai intoarca! De ce nu treci mai departe? Uita-l!
In acel moment lacrimile mi-au acaparat chipul si au inceput sa-l spele cu picaturi amare si calde .

Sus In jos
Isa-chan
Academy Student
Academy Student
Isa-chan

Sex : feminin Varsta : 28
Localizare Localizare : Brasov
Nr. mesaje Nr. mesaje : 34
Puncte : 31
Reputatie Reputatie : -2
Hobby-uri Hobby-uri : muzica, lectura
Stare de spirit Stare de spirit : Dezamagita

Vreau sa te citesc in versuri Empty
MesajSubiect: Re: Vreau sa te citesc in versuri   Vreau sa te citesc in versuri I_icon19Lun 22 Noi 2010, 00:27

Capitolul al XIII-lea

Sakura ’ s P.O.V :

- Hei , crezi e bine ca difuzoarele sa stea aici ? Adica vreau sa spun e mijlocul scenei si dansatorii au nevoie de spatiu. Ar fi mai bine sa punem cate unul pe margine. Plus ca sonorul ar fi mult mai bun venind din ambele parti nu numai din una singura.
O auzeam pe Hinata cum discuta acest lucru cu Sai. Azi era ultima zi de tabara , iar noi aveam ultimele pragatiri. Imi era greu sa plec de aici , insa era necesar. Gandul inca imi statea la ceea ce mi-a spus nesuferitul de Kiba. Cum puteam sa-l uit? Eu inca speram ca el sa vina maine aici si sa cante alaturi de mine… Dar ce tot vorbesc? Sunt nebuna? Am spus ca nu am sa mai cant! Am spus ca totul s-a terminat intre mine si Sasuke! Nu am de gand sa fac aceeasi greseala . Nu vreau sa ma bag intr-un lucru la care nu pot face fata. Imi este greu sa accept ceea ce sa intamplat , insa cu putin ajutor am sa reusesc, nu?
- Ce mai face azi printesa mea? Tot suparata este?
Kiba veni si ma lua in brate , incercand sa afle starea mea de spirit. De cand Sasuke a plecat , javra asta nu ma m-ai lasa in pace. Cat de culmea putea fi situatia. Scap de Gaara si vine altul! L-am indepartat de mine si am mers spre scena unde erau majoritatea prietenilor.
- Nu stiu daca e bine. Adica microfoanele trebuie sa fie cumva impratiate. Cum am putea sa le asezam? Trebuie sa ramana spatiu pentru interpretari si dansuri! de data asta, Ten Ten a fost cea care si-a expus parerea.
- Sakura, cum de te-ai hotarat sa vii pe aici? Credeam ca doar vrei sa ramai singura o perioada .
- Nu am putut sta departe de voi, Naruto! spun scoand limba jucaus la acesta.
Zambetul i-a acaparat fata si a inceput sa rada zgomotos , urmat de ceilalti. Nu am mai spus nimic si m-am dus langa Neji, care parea singurul mai serios.
- Crezi ca este totul gata?
- Din punctul meu de vedere, da. Mai trebuie sa vina ziua de maine si totul va fi bine!
Raspunsul lui m-a facut sa-l privesc bucuroasa.
- Deci acum ce facem? vocea mea rasuna peste suntele scoase de acestia.
- Eu propun sa inotam. zbiera din toti plamanii Naruto.
Nu a durat nici un minut ca toti baietii au luat-o la fuga spre lac. Eu si fetele am incercat sa tinem pasul cu acestia insa degeaba, erau prea rapizi. Rasul nostru cristalin rasuna prin aer si incalzea natura , ce ne mangaia cu razele soarelui. Cand am ajuns acolo, baietii deja erau in apa si se stropeau intre ei. Sai si Naruto incercau sa-l bage pe Kiba sub apa, Neji si Lee inotau in voie, Shino statea cu burta la soare, iar Shikamaru si Choji stateau pe mal si mancau . Nedorind sa-i intrerupem pe am decis sa plecam de acolo si sa mergem la cabana principala unde sa discutam despre…baietii. Da, interesant subiect… Drumul nu a fost foarte lung avand in vedere ca am alergat si la intoarcere. Imediat ce am intrat pe usile cabanei ne-am asezat la o masa si am inceput sa discutam despre competitia de maine , pana cand :
- Deci, Ten Ten ce-i cu tine si Neji ? Hinata fu cea care se hotari sa aduca in discutie acest subiect destul de deranjant din punctul meu de vedere.
- Nimic deosebit , la fel ca in ceilalti ani. Nu ne mai certam ca sa spui ca nu ne intelegem si cam atat. Eu spun ca formam in cuplu frumos.
Toate am inceput sa radem de afirmatiile satenei. Aceasta nu intelegea ce aveam , insa s-a decis sa taca. Era ceva ciudat cu astia doi. Nu se mai cearta? Oare cu ce l-a mituit Ten Ten pe Neji ca sa nu mai faca observatii la tot ce decide ea?
Spre marea mea fericirea nici una din ele nu a vrut sa deschida subiectul Sasuke si nici chiar eu nu vroiam sa vorbesc despre el. Imi era si asa greu numai sa ma gandesc la acesta. Mi-am sprijinit capul in mana dreapta si am inceput sa privesc fereastra, in mintea mea incepand sa se deruleze toate amintiriile cu mine si brunetul. Imi lipsea si il doream aproape. Aveam acum atat de multa nevoie de zambetul lui suav si el nu era cu mine…


Sasuke’s P.O.V :

- Dar credeam ca ma tineti la pat ? vocea mea exprima uimire. Parca nu-mi venea sa cred. Puteam sa ies din casa? Asta cred ca imi va prinde bine…
- Dupa parerea noastra te simti mult mai bine asa ca te scoatem in parcul de distractii.
Konan m-a dat gata. Ce sa fac? Parcul de distractii?
- Esti nebuna, femeie? Cum sa merg acolo? Am saptesprezece ani !
- Nu e nebuna, Sasuke si vezi cum o faci! Ce daca ai saptesprezece ani? Noi suntem mai mari ca tine si totusi mergem. deja Itachi devenea nervos ca i-am insultat iubitica.
Omule, astia doi vor sa ma duca si la nebuni ? Itachi stie foarte bine ca nu-mi place acolo si totusi incerca sa ma duca. Ori la lovit ceva in cap, ori o iubeste prea mult pe Konan si asta-i afecteaza creierul.
Dupa ce domnisoara “ nu-mi pasa cati ani ai ” si-a terminat discursul castigator am oftat si le-am spus ca merg. Acestia au iesit din camera batand palma si s-au dus la bucatarie unde au inceput sa ma astepte. M-am indreptat spre dulap si mi-am luat o pereche de blugi negri , o bluza alba si un hanorac tot negru , apoi m-am incaltat cu o perche de adidasi si am iesit din camera. Bandajul de la mana mea nu mai era acum acolo. Doctorul mi l-a luat ieri, spunand ca de acum rana trebuie sa stea deschisa si sa se vindece singura. Mie imi convea , ma simteam mai liber.
In bucatarie cei doi incercau sa poarte o discutie destul de calma , insa Itachi strica planurile fetei de fiecare data.
- Nu poti sa mergi acolo tocmai acum! Trebuie sa inceapa facultatea. Mai este doar o saptamana. Ce , fix acum li s-a trezit alor tai sa mergeti in vizita la bunici !?
Fratemiu ori era prost, ori se prefacea. Ce doamne iarta-ma are impotriva ca pleaca fata din oras doua , trei zile?
- Dar ma intorc ! Nu stau acolo. Vrei sa te calmezi?
- Nu ma calmez fiindca stiu ca imi faci ca data trecuta! Asa mi-ai spus si ultima data si ai facut acolo liceul.
- Asta e facultatea , Itachi. Nu am cum s-o fac acolo, ce dumnezeu?
Am oprit discutia printr-un tusit improvizat apoi toti am iesit din casa si ne-am indreptat spre parcul de distractii. Nebunii m-au pus sa m-a dau in ciocan, unde aproape mi s-a intors stomacul pe dos, ca sa nu mai spun ca mi-am stricat si telefonul mobil. Imediat ce am coborat de acolo i l-am arucat lui Itachi in cap si i-am spus sa-mi cumpere altul caci e vina lui.
Dupa ce am terminat cu asta m-au tarat la trenulet . Ce sa fac acolo? Am sarit din el imediat ce a pornit. Nu vroiam sa fiu vazut , asa ca am luat-o la fuga prin parc . Eram atat de aproape de iesire si chiar atunci, langa roata mare , am vazut-o. Parul roz ii atarna gingas pe spate, iar ochii verzi m-a priveau cu tristete. Am fugit cat am putut de repede spre ea , insa in momentul cand am incercat sa o i-au in barte a disparut! Mi-am rotit iar privirea pe acolo si am vazut-o langa iesire. Am alergat iar , insa tot nimic. De fiecare data cand incercam sa o atinga ea se evapora. M-am lasat pe pamantul rece si am dat cu pumnul in acesta. Ce se intampla? O mana calda mi-a atins umarul, insa nu am vrut sa privesc cine era. Am continuat sa lovesc in continuare cu pumnii pentru a ma descarca. Imi era dor de ea… Trebuia sa o vad!
Sus In jos
Isa-chan
Academy Student
Academy Student
Isa-chan

Sex : feminin Varsta : 28
Localizare Localizare : Brasov
Nr. mesaje Nr. mesaje : 34
Puncte : 31
Reputatie Reputatie : -2
Hobby-uri Hobby-uri : muzica, lectura
Stare de spirit Stare de spirit : Dezamagita

Vreau sa te citesc in versuri Empty
MesajSubiect: Re: Vreau sa te citesc in versuri   Vreau sa te citesc in versuri I_icon19Lun 22 Noi 2010, 00:29

Capitolul XIV – lea

Sakura’s P.O.V

Simteam cum inima imi batea cu puterea in interiorul cutii toracice. Vantul imi lovea fata cu putere , parca pedepsindu-ma pentru greselile facute. Mainile imi inconjurau talia incercand sa o incalzeasca de frigul naprasnic. Era seara spectacolului. Luminile viu colorate strabateau scena , inviorand-o. Muzica se auzea in boxe incalzind atmosfera. Prietenii mei se descurcau de minune si incantau publicul cu versurile compuse de ei. Novicii taberei erau si ei atractia principala. Toti se imbulzeau sa vada noile talente aparute. Fiecare persoana importanta pentru amicii mei era aici si ii aplauda zambindu-le cu voiosie. Ma bucuram sa stiu ca sunt alaturi de ei si ii puteam sprijini.
Vantul inca imi izbea fata si imi fura suvitele din parul rozaliu, rasfirandu-l in bataia sa. Purtam o pereche de blugi negri , stramti si o bluza albastra ce-mi punea in evidenta forma corpului. Inca incercam sa ma incalzesc, insa in zadar. Brusc am simtit o geaca asezandu-se pe umerii mei. Mi-am intors privirea si l-am zarit pe … Itachi!
- Ce faci aici ? glasul meu era pe jumatate stins si totusi inca se putea distinge autoritatea din acesta.
- Am venit sa vad tinerele talente. De ce, imi este interzis ?
Brunetul a inceput sa rada cu voiosie cuprinzandu-ma in bratele sale pentru a ma incalzi.
L-am privit oarecum confuza, apoi gandul mi-a zburat la Sasuke. Puteam simti cum ochii sai ii capturau pe ai mei , incercand sa-i citeasca, cum bratele sale imi mangaiau corpul bland si cum buzele lui se jucau pofticios cu ale mele.
Am revenit imediat cu picioarele pe pamant, oftand din greu si privind din nou scena. Astfel, parca simteam cum Itachi ma tintea cu privirea incercand sa-si dea seama ce am patit. Peste cateva minute am putut sa aud cum isi pregatea vocea pentru a-mi tine un discurs.
- Stiu ca te gandesti la el. Imi pare rau , insa Sasuke nu a veni! Nu se simtea in stare , asa ca a ramas acasa cu Konan.
Vocea lui era obosita si lipsita de interes. Nu stiam de ce este atat de rece cu mine, insa banuiam ca era din cauza lui Gaara si pericolului la care il expuneam pe Sasuke. Nu ma simteam bine asa. Parca eram vinovata de o crima ce nu o comisesem. Mi-am lasat capul pe spate privind cerul si apoi mi-am dus iar privirea spre Itachi.
- Regret ca tu ma consideri astfel. Nu i-as face niciodata vreun rau intentionat lui Sasuke si tu ar fi trebuit sa stii asta deja !
Imediat ce am terminat , i-am inapoiat geaca brunetului si am plecat de langa scena intreptandu-ma spre rau.
Bolta cereasca era incalzita si luminata de catre divina si impunatoarea luna ce pare desprinsa dintr-un basm . Imaginea mea parca se reflecta pe cer, insa era doar o inchipuire. Fata mea era destul de trista, iar starea de spirit destul de deprimanta. Nu stiam ce sa fac in continuare. Ma simteam neajutorata si doream liniste. Il doream pe el , langa mine, sa-mi aline supararile si sa-mi incalzeasca trupul cu atingerile si saruturile sale. Ochii incepeau sa mi se umezeasca, iar corpul imi vibra in bataia vantului.
Brusc m-am oprit si am ascultat cu atentie sunetele din jurul meu. Nu parea nimic deosebit, insa ceva mi-a atras atentie. Parca se auzeau sunetele unei chitari. Am grabit pasul incercand sa ma ghidez dupa muzica auzita. Notele ma conduceau spre rau, lucru ce m-a mirat. Pe parcursul inaintarii mele , chitara se auzea tot mai tare, asa ca am luat-o la fuga , fiind nerabdatoare.
Imediat ce am ajuns la rau, am putut simti cum pamantul imi fuge de sub picioare. In fata apei statea iubitul meu cantand acea melodie… Melodia ce el o aruncase cand m-a parasit. Ma simteam atat de goala in acest moment. Nu puteam sa ma apropii sa-l imbratisez. Picioarele parca ma tineau locului. Buzele mele , fara acordul stapanei au inceput sa cante versurile melodiei , atragandu-i atentia brunetului. Trupul sau s-a rotit astfel incat sa ma poata vedea. Desi inghetasem, gura mea inca rostea versurile acompaniate de vocea lui Sasuke si de chitara. Imediat ce a terminat de analizat s-a ridicat de pe pamantul racoros si s-a apropiat de mine. Pasii lui se auzeau ca un ecou imens , ce prevestea ceva rau … Ceva groaznic de infricosator.
Cand doar cativa metri ne mai desparteau , am inceput sa alerg spre el pentru a-l cuprinde in brate, insa am avut un soc. Trupul meu a trecut prin al lui Sasuke, parca neexistand. De parca totul era un vis… Un vis prea frumos pentru a deveni realitate !


Sasuke’s P.O.V :

Stateam in sezut si priveam in gol spre perete. Respiratia mea era alerta , iar muschii mi se incordasera de la strangerea paturii ce-mi invelea trupul. Nu stiam ce tocmai sa intamplat. Doar priveam in gol si speram sa nu fi fost adevarat. Parca o simtisem, insa in momentul cand a trecut prin mine, parca am ramas fara inima. Ce se petrecea ? Aveam sa ajung la spitalul de nebuni ?! Agonia incepea sa-si faca prezenta peste mintea mea obosita si incarcata. Trebuia sa ajung la Sakura si sa ma asigur ca ea traia …Ca exista si nu a fost o creatie a imaginatiei mele. Totul imi parea pierdut. Am iesit din incapere si m-am indreptat spre camera fratelui meu din capatul holului. Am batut usor , apoi am pasit pragul. In pat statea Konan cu o carte destul de groasa in brate. Aceasta m-a privit zambindu-mi si m-a invitat sa iau loc langa dansa.
Am ascultat-o si am inceput sa privesc iar in gol. Mintea inca imi era acaparata de imaginea rozaliei mele.
- Ce-i cu tine?
- Nu stiu! Am avut cel mai ciudat vis. Am vazut-o pe Sakura, ce incerca sa ma ia in brate , dar cand a facut-o a trecut pur si simplu prin mine! Konan, cred ca inebunesc …Du-ma la un spital ceva, caci delirez!
- Stai calm! Sunt efectele dragostei. Cand iubesti prea mult, ai imagini cu persoana respectiva , daca nu esti langa ea. Sasuke, boala pe care o ai tu nu o poate vindeca nici cel mai bun doctor. vocea ei era amuzata de afirmatiile mele. Nu intelegeam de ce sufar atat de mult , insa stiam ca o fac. Imediat ce si-a dat seama ca mi-a explicat totul, albastruia s-a cufundat iar printre paginile cartii sale.
- Unde este Itachi ?
- Nu mai stii ? Dupa ce-ai fugit de noi , ai inceput sa strigi prin parcul de distractii dupa Sakura. Iti era frica ca este in pericol, asa ca imediat ce te-a gasit, Itachi a zis ca se duce la sfarsitul taberei sa-i faca o vizita si sa-ti spuna cum se simte.
Konan parea atat de calma. Parca nu o ingrijora nimic si mi-as fi dorit sa fiu ca ea in astfel de momente. Defapt, am fost! Insa aparitia rozaliei m-a schimbat complet !

Melodia: https://www.youtube.com/watch?v=sMub6DLvlf0
Sus In jos
Continut sponsorizat




Vreau sa te citesc in versuri Empty
MesajSubiect: Re: Vreau sa te citesc in versuri   Vreau sa te citesc in versuri I_icon19

Sus In jos
 

Vreau sa te citesc in versuri

Vezi subiectul anterior Vezi subiectul urmator Sus 
Pagina 1 din 2Mergi la pagina : 1, 2  Urmatorul

Permisiunile acestui forum:Nu puteti raspunde la subiectele acestui forum
Anime. Naruto. Sasuke & Sakura :: Sasuke & Sakura :: Fan Fic-uri ( fanficton ) :: Fan Fic-uri SasuSaku :: Fan Fic-uri SasuSaku blocate-