The Only Exception

Buna dragilor ! :)
M-am hotarat sa fac si eu un One Shot. Ei, ma mai gandesc daca il las la One Shot`uri sau o sa rog pe un moderator sa-l mute. In fine. Vreau sa spun ca ii multumesc lui Bee, de la care am invatat ca nu trebuie sa-ti fie frica sa-ti impartasesti sentimentele cu ceilalti, chiar daca o faci prin scris. Si ii multumesc si lui Ioana, pentru ca m-a inspirat din ceva ce mi-a scris.
Fetelor, sunteti uimitoare, iar acest One Shot va este dedicat voua ! in love

Deci, sa incepem !^^

The Only Exception

Prolog
Toţi avem momente în viaţa noastră când iubim pe cineva şi suntem hotărâţi să ne dedicăm acelei personae trup şi suflet numai ca să o ţinem aproape de noi, să-i simţim fiecare atingere pe corpul nostru, să ne simţim protejaţi de tot răul ce ne înconjoară.
Dar, ce se întâmplă când persoana în care ţi-ai pus toată încrederea te trădează, te umileşte în faţa întregii lumi şi te lasă cu inima îndurerată ? Toţi încearcă să te înveselească sau să te consoleze, dar adevărul e că nimeni nu ştie ce e înăuntrul tău.
Aceasta nu se mai poate numi “iubire” . Juri că nu te vei mai îndrăgosti niciodată, că nu te vei mai lăsa prostită încă o dată şi vei face tot posibilul să-ţi ţi jurământul.
Dar, chiar vei putea ?

Capitolul 1- Introducere

Crăciunul! Cea mai frumoasă sărbătoare a anului. Nu e vorba numai de sărbătorirea Naşterii Domnului, ci de magia pe care această sărbătoare o trezeşte în oameni. E atât de frumos să vezi cum, măcar odată pe an, lumea se schimbă, să mergi la rude, prieteni şi vecini şi să-i colinzi sau să stai în casă cu familia în jurul bradului împodobit şi să simţi cum fiecare părticică a corpului este acaparată de proaspătul miros al arborelui verde, în timp ce ciocolata caldă te încălzeşte, alături de focul ce arde neîncetat în şemineu.
Este 26 Decembire 2011, a doua zi de Crăciun. Sunt la mine în cameră, pregătindu-mă să merg la cea mai buna prietena a mea, Raluca, o fata în vărstă de 19 ani. Părul ei şaten, având câteva şuviţe blonde, se asortează perfect cu ochii ei mari şi căprui, care exprimă blândeţe, inocenţă. O cunosc doar de patru ani, dar parcă aş cunoaşte-o dintotdeauna. Mi-a fost, îmi este şi-mi va fi mereu alături, indiferent ce probleme voi avea.
Cum spuneam, mă pregătesc să plec la ea, deoarece am promis că merg să o colind, iar eu sunt o persoană care-şi ţine promisiunile.
-Cred că e bine..huh..mă învărt de câteva ori în faţa oglinzii, dupa care oftez. Oare de ce-mi bat capul cu atâta aranjat ? Niciodată n-am pus atăt de mult preţ pe cum arăt. Ridic uşor din umeri, îmi iau poşeta şi am plecat.
Pe drum, am răsfoit puţin albumul vieţii mele. Acum căteva luni, eram cea mai fericită persoană care putea exista. Aveam un iubit pe care oricine şi-l dorea: amuzant, dulce, frumos, exact asa cum trebuia să fie. Părea că suntem cuplul perfect, că nimeni şi nimic nu ne poate despărţii. Ei, uite că acele “nimicuri” au devenit posibile. Devenea din ce în ce mai rece cu mine, începea să se dea la alte fete şi când eram puşi faţă-n faţă, nu recunoştea, dar avea tupeul să se comporte ca şi cum nimic nu s-ar fi întâmplat.
Doar gândul la acele momente nefericite mă întristează. Am promis că nu voi mai lăsa pe nimeni să mă prostească şi am de gând să-mi ţin promisiunea.

Nici nu am observat că am ajuns la Raluca. Bat la uşă, iar când aceasta se deschide, în faţa mea apare şatena. Ne strângem în braţe preţ de câteva secunde, eu urându-i un Crăciun cât mai fericit. Ne despărţim din îmbrăţişare, iar eu încep să mă dezbrac de geaca mea groasă şi de bocancii mei negrii.
-Ce mă bucur că ai ajuns, Karla! Ai picat tocmai la ţanc, zise aceasta cu un zămbet larg pe faţă.
-Ce vrei să spui, Ralu? Din living auzeam mai multe voci. Şi nu orice de voci, ci voci de băieţi. Mă uit la ea cu o faţă întrebătoare, cerându-i câteva explicaţii. Dar, aceasta mă ia de braţ şi mă conduce către sursa vocilor.
De ce mă simt de parcă a dat un tren în mine? Şi senzaţia asta ciudată din stomacul meu...ce se întâmplă? Ajunse în living, am surpriza să văd patru băieţii, drăguţi, recunosc, stând la masă. Aceştia, cum ne-au văzut, au încetat orice discuţie pe care au avut-o, şi şi-au aţintit privirile către noi.
-Karla, vreau să-ţi prezint pe cineva, zise Raluca cu căteva emoţii în glas.

Va Urma...

Eu sper ca v-a placut ! ^^

Edit: Aceasta este piesa care m-a inspirat ! >:D< Cred ca se potriveste think

Paramore-Only Exception

Hei Karly

!

Deci cat ma bucur ca ai postat acest One Shot minunat >:) ! Am onoarea sa fiu prima la acest capitol minunat . kiss

Imi place mult dap !

..Eu stiam ceva dinainte dar nu am zis nimica lough

. Si Capp's cand am zis ca dau editul il dau . Nu ma mai inebuni femeie buna , scumpa si draga lough

. Astept cu nerabdare urmatorul capitol ca sa vad ce se intampla >:) . Te pup dulce scumpo , spor la scris . in love

Cam'z

Ce frumos poate fi One-Shotul asta !
Asa , ma inspira :x
Va avea potential creatia ta :x:x:x
Deabia astept sa vad nextul scumpaaa :*

P.S : Camii , scrie commul ala , ai zis ca juri :)))

My lost angel!!!
In sfarsit te-ai gandit sa faci un one-shot, hah?
Ei bine, sa stii ca este nemai pomenit!
Bu-ti face griji, este foarte frumos si vreau contonuarea
Nu uita ca mereu te voi ajuta cand vei avea nevoie.
Si cred ca si Bee va face la fel, in cazul ei sfatui.
Sa ma anunti neaaparat cand vine nextul
Te-am Zbye

Heii!

Vai, ce dragutt ;o3

Mi-a placut mult mult <3

Abia astept capitolul urmatooor :x

Spor la scris si idei!

Vai Lostyshorul meu.

Eu n-am facut nimic.. Doar am pus pe hartie (net) ceea ce am simtit. Ceea ce mi sa intamplat si prin ce am trecut. Ei bine nu chiar in momentul de fata ci imaginandu-mi ca poate acest lucru va devenii posibil. Poate...

Crede-ma ca te inteleg mai bine decat oricine. L-am placut de aproape doi ani... Si inca il mai plac. :| Cu toate astea n-am avut curajul sa-i spun adevarul sau sa ii dau un semn.

Acum revenind la One Shot-ul tau. Imi place mult felul cum povestesti insa presimt ca povestea va fi una trista. :(

Vreau next-ul sa vad ce se intampla si nu uita ca te sprijin si te inteleg, indiferent care ar fi situatia. Suferinta din dragoste e cea mai adanca si mai dureroasa.

Te !

P.S. Ma bucur ca ti-am fost de ajutor si te-am facut sa-ti dai frau liber sentimentelor. :)

Multumesc fetelor ! kiss

Pai, Bee, povestea nu stiu daca va fi trista sau romantica. ;;) daca vrei sa afli, continua sa citesti. heh

Va multumesc pentru comm-uri si voi face tot posibilul sa va aduc continuarea maine. happy2

>:D<

EDIT: Inca 2 comm`rui si pun nextul happy2

odododd karla:*:*mersi mult ca m-ai anuntat si sa vina deja comm-ul:Pasa deci.....imi place tare mult ce ai scris uh acolo din inima.....si ca iti dezvolti repede ideile...si sper sa vad acolo nextul cat mai repede ca dau cu tine de pamant nervi!

te pup spor la scris bye bye....hmmm ma intreb pe cine vrea sa-i prezinte raluca....dragutei de Karla:X

Buna dragilor ! :*
Va multumesc de comentarii. Desi am zis ca mai vreau un com, m-am hotarat sa postez capitolul 2.
Sper sa va placa, chiar daca nu este prea bun.
Lectura Placuta ! >:D<

The Only Exception

Capitolul 2-Să facem cunoştinţă
-Karla, vreau să-ţi prezint pe cineva, zise Raluca cu căteva emoţii în glas.

Scutur puţin capul la auzul vorbelor Ralucăi. Parca ei nu-i mai păsa de nici un băiat după suferinţa prin care a trecut din cauza lui Raul. Mda, încă un alt idiot care i-a frânt inimioara. I-am zis că băieţii sunt insensibili, că nu le pasă dacă rănesc o fată sau dacă o fac să sufere, dar ea, cum este şi încăpăţânată, nu m-a ascultat şi…unde s-a ajuns. Chiar îmi pare rău pentru ea, dar eu am avertizat-o.
Sunt trezită la realitate de vocea prietenei mele care mă prezintă băieţilor. Dau mâna cu ei şi afişez zâmbetul meu strălucitor. Primul cu care fac cunoştinţă este un şaten, destul de timid după părerea mea, care are ochii căprui, la fel ca şi castanele toamna, şi un zămbet fermecător. Aflu că-l cheamă Norbert, dar prefer să-i spunem Norby. Îi spun că mă numesc Karla şi-mi pare bine de cunoştinţă. Acesta se aşează pe canapea şi îi face loc următorului băiat. Am dat mâna cu el, dar am simţit ceva ciudat. Îl cunoşteam de undeva şi eram sigură, dar nu ştiam de unde. Îl mai văzusem într-un loc. Oare ne-am întâlnit într-o altă viaţă şi de aceea mi se pare aşa de cunoscut? Este brunet cu reflexii albăstrii, iar ochii îi sunt de un albastru imperial.
Acesta îmi scutură mâna şi-mi spune numele lui: Dănuţ. Defapt, numele lui adevărat era Daniel, dar prefer să i se spună Dănuţ. I-am spus numele meu şi a zis că este încântat să mă cunoască. Am dat din cap afirmativ şi aşa am continuat până ce am terminat cu toţi. Am aflat şi numele celorlalţi băieţi: Ady, un tip simpatic, brunet şi cu ochii căprui, iar celălalt băiat, Vlad, un tip super de treabă, cu părul ca Soarele şi ochii de un verde aproape la fel ca şi acele de brad.
După treizeci de minute, încă ne aflam la masă, discutând diferite subiecte, plictisitoare pentru mine, sincer. Toţi par de treabă, dar îmi aduc aminte cuvintele mamei: “Fata mea, băieţii sunt complicaţi. Oricât ai încerca să-i înţelegi, nu vei reuşi. Există şi unii băieţi care, întradevăr, sunt speciali, dar odată şi-odată vor face vreo greşeală. Nimeni nu e perfect, dar asta nu-i scuteşte de vreo vină. Doar ai grijă cu cine te încurci. Nu vreau să suferi sau, mai rău, să ajungi in vreo situaţie în care trebuie să-l chem iarăşi pe Dr. Heida.”
Zâmbesc ironic, dar n-apuc să fac nimic deoarece văd cum toate privirile sunt aţintite către mine. Îmi îndrept spatele, îmi dres glasul şi o intreb pe şatenă dacă s-a întâmplat ceva.
-Nu ai vorbit deloc de când ai ajuns, Karla. Nu crezi că băieţii vor să ştie câte ceva şi despre tine? Zice asta şi îmi face cu ochiul.
-Păi, sigur. Ce aţi vrea să ştiţi? spun eu, încercând să mai destind atmosfera şi afişând acel zâmbet despre care toată lumea zice că este mirific. Şatenul cel timid, Norby, a fost primul care mi s-a adresat.
-Deci, Karla, la ce liceu ziceai că eşti? I-am răspuns că sunt la liceul de bio-chimie, singurul din oraş şi destul de cunoscut. Acesta mi-a răspuns că el este la liceul 3. Acest liceu se afla un pic mai sus faţă de liceul meu, deci am fost cât de cât fericită. Următorul cu întrebăriile a fost Vlad.
-Şi Karla, cu dragostea cum stai? Zise aceasta, după care lua o gură de vin. A atins un punct prea sensibil pentru mine. Îmi las privirea în jos, acel zâmbet mirific dispărând în câteva secunde. Uitasem de toate, de toată durerea. De ce trebuia să punâ întrebarea asta? Raluca, parcă ştiind ce se întâmplă în sufletul meu, le-a zis băieţilor că tocmai am trecut printr-o despărţire şi îmi este cam greu să povestesc despre asta. Într-un fel, avea dreptate.
-Ouu, îmi cer scuze, Karla. Chiar nu ştiam şi nu vroiam să te fac să te simţi prost, zice Vlad cu o voce în care puteai să simţi că regreta cu adevărat.
-Stai liniştit. Asta a fost acum mult timp, iar mie nu-mi place să trăiesc în trecut. Vor rămâne amintiri, dar trebuie să trec peste. Nu pot sta toată viaţa şi să regret greşelile făcute. Deci, este în regulă, zic eu, zâmbind. Şatena se ridică de pe scaunul tapiţat şi vine către mine, strângându-mă în braţe puternic. De asta o consider prietena mea cea mai bună: întotdeauna ştie cum să mă calmeze în momentele mele tensionate. Îmi dă drumul şi se aşează, galant, la locul ei.
Toată seara am vorbit numai despre vieţile noastre. Am aflat că şi Dănuţ este la acelaşi liceu cu Norby, iar Ady este liceul 5. Am râs, ne-am jucat AntiMonopoly şi aşa am ajuns să ne cunoaştem mai bine. Raluca avea dreptate, sunt nişte băieţi foarte cumsecade şi foarte de treabă. Totuşi, toată seara, gândul meu a fost doar la Dănuţ. Ce a fost cu senzaţia aceea ciudată pe care am trăit-o când l-am cunoscut? De unde îl ştiu? Ahh! Câteodata, urăsc că stau prost cu memoria. Trebuie să recunosc, e pe gustul meu. Adică, e brunet, iar eu sunt pur şi simplu înebunită după bruneţi. Chiar nu ştiu de ce, dar dacă îmi prezinţi un brunet, e clar că m-ai cucerit total. Bine, aici nu îl punem în discuţie pe Dănuţ. Dar, de fiecare dată când ne privim, simt cum ceva creşte în mine, ceva..magic, aş putea spune. Dar, e prea repede să dau verdictul. Nu îl cunosc decât de câteva ore, deci nu mă pot îndrăgosti de el. Şi nu, nu cred în „dragoste la prima vedere”.
Sunt trezită de vocea brunetului care mă întreabă dacă sunt bine. Îi răspund afirmativ şi-l întreb ce s-a întâmplat?
-Noi plecăm. De asta am venit, să te anunţ. Prietena ta, Raluca parcă, ne-a condus până la uşă, dar a văzut că lipseşti şi am venit să te caut. Eşti sigură că eşti bine? zice Dănuţ. Doamne, deci, are o voce de înger, nu alta. Îi spun că sunt bine şi că-mi pare rău dacă i-am speriat. Îmi iau la revedere de la el şi de la ceilalţi băieţi, împreună cu Raluca şi hotărâm să ne uităm la un film romantic. Îi zic că este ok, mă fac comodă pe canapea, iar şatena dă drumul la film. Privesc ecranul, sunt prezentă cu trupul, dar minte-mi este altundeva. Am senzaţia că mă voi mai întâlni cu acei băieţi, mai ales cu Dănuţ....

Va urma..

Sper ca v-a placut. Astept comm`uri ! >:D<

Lolly^^

Dau Edit :x

Edit: Karla huh?

.Mama ce capitolu frumos kiss

. Se pare ca iarasi sunt prima la com lough

. Deci incepe sa se incinga atmosfera cu Danut >:) . Mama . Deci deabia astept urmatorul capitol ca sa vad ce se intampla . Te-am pupat dulce in love

O doamne Loly
Ti-am mai zis ce mult imi place aceasta poveste?
Daca nu iti spun acum.
Mai ales ca e insirat din fapte reale...
Ei bine, ma asteptam la un capitol mai mare, insa imi place asa cum e
Astept continuarea si mai incitanta
Te-am Zbye

Karlita, mama. :x

Ma omori cu zile. Deci imi place la nebunie. Ce frumos ai descris. Te inteleg, uras acel sentiment, cand parca ai mai cunsocut o data pe cineva. :))

Si zambetul tau chiar e mirific. DIntii aia albi superbi si frumosi. >:x

Vai, vai..Cat imi place. :x

Next, urgent! ^:)^

Ceau!

Hei, hei!

Deci superb, nu de alta.

Ador capitolul <3 Nu m-as satura niciodata din citit ;o3

Cat de curioasa suntt ;o3.

Abia astept next

Spor la scris si idei!

:"> Mersi Bee :x >:D<
Da` sa sti ca zambetu` meu nu`i chiar asa de mirific. :))) Oricum, multumesc din suflet ! >:D<
Si va multumesc si voua, Camii, Ioana si Elly pentru comentarii. ! kiss

Mai astept si poate pun chiar azi continuarea. Si promit ca o sa fie mai lunga. heh

Thank you ! kiss

Lolly^^

Scumpo, imi pare rau ca nu i-am spus mai devreme ca imi place foarte mult acest one shot, dar nu l-am vazut pana acum Doamne doamne, ce aiurita sunt Asa, pai imi place foarte mult, mai ales ca vad multa chimie pe aici. :)) Asa, spor la scris si multe idei in continuare. Te-am pupacit dulce..

choco^^

Buna dragilor ! :)
De data aceasta n`am venit cu capitolul 3, dar este in lucru. Mai am de scris 2-3 lucruri la el si e gata. ^^
Acum, imi cer scuze ca stau atat de mult timp, dar sunt pe dupamasa la liceu si practic, nu`mi mai ramane timp pentru nimic !
Vin seara pe la 7-8 de la liceu, imi fac temele dupa care ma duc la somn si dimineata ma trezesc, invat si plec la liceu. Deci, doar in week`end`uri o sa mai intru.
Sper sa nu va suparati pe mine. :o3

Lolly^^

Scumpo ce mult mi-a placut acest capitol
Si tu sti bine asta
Asa ca te rog pune nextul :o3
Te-am pupat !

Buna buna ! :)
Stiu ca am intarziat foarte mult, doar ca motivul l`am zis mai sus. happy2

Sper ca sunteti pregatiti pentru penultimult capitol. happy

Lectura placuta ! kiss

P.S.: Acest capitol il dedic lui Cammii :x si Capps` ! kiss

I love ya`, girls ! in love

The Only exception

Capitolul 3 –Revelion cu surprize

-Karla, trezeşte-te ! Îmi mişc pleoapele, dar doar după câteva încercări ochii mei verzi, ca cei mai proaspăţi miguri, văd lumina zilei. Bine, nu era chiar lumina zilei, ci becul Ralucăi. Mă întind pentru a putea să mă dezmorţesc, exact ca pisicile. Şi că tot vorbim de Raluca, o văd venind cu o tavă roşie în mână, pe care se aflau două ceşti de cappuccino. E băutura mea favorită. Nici nu ştiu cum mi-aş putea începe vreo zi fără să sorb câteva înghiţituri din această licoare magică. Mă ridic în fund(scuza-ţi expresia), îmi iau cana de pe tavă şi încep să beau. Ahh, ce bine e să simţi ceva cald înăuntrul tău şi să începi ziua aşa cum îţi place ţie.
Şatena îşi ia şi ea cana, se pune în pat lângă mine şi aprinde televizorul, în timp ce şi ea gusta din băutură.
-A fost grozav aseară, nu ? mă întreabă Raluca, în timp ce schimba canalele. Ăştia de la T.V. n-au altceva mai bun de făcut decât să prezinte cică “ştiri în exclusivitate”. Sau lasă.
-Da ! M-am simţit super şi băieţii sunt chiar foarte prietenoşi, îi spun prietenei mele.
-Mă bucur să aud asta pentru că am primit o invitaţie de la ei pentru Revelion.
Înlemnesc. Revelion ? Invitaţie ? Cum ? Mă înnec şi încep să tuşesc, şatena nemaiputând de râs, iar eu nemaiputând respira. Până la urmă, Raluca îmi dă câteva palme la ceafă pentru a mă ajuta să-mi revin, dar eu o opresc. Mă uit în ochii ei şi o întreb:
-Şi tu ce le-ai răspuns ? Aceasta stă puţin pe gânduri, ceve în genul :”să-i spun sau să nu-i spun ?”. Normal că trebuie să-mi spună. Adică, trebuie să-mi spun şi eu părerea, nu ? Şatena, până la urmă, deschide gura.
-Păi, să şti că le-am zis că ne vom mai gândi. Nu le-am zis nici “da”, nici “nu”, deoarece vroiam părerea ta. Desigur, mie mi-ar plăcea să mergem să petrecem cu ei, dar aştept şi comentariul tău, zice aceasta şi se pune la loc, după ce, iniţial, se plimbase prin toată camera.
De ce ar vrea Raluca să petrecem Revelionul cu ei, dacă îi cunoaştem de numai câteva ore, practic ? Stai puţin ! Asta e ! Zâmbesc malefic şi mă întorc spre Raluca. Aceasta se uită puţin speriată la mine şi cu o faţă de genul “eşti bine?”.
-Oare nu vrei să mergem la petrecere cu ei doar ca să-l revezi pe Norby ? zic eu, deja cunoscând răspunsul, dar vreau să-l aud din guriţa ei.
-Pfff ce tot spui acolo ? Norby ? Haha ! Neah.., zice şi se ridică, apucând tava roşiatică şi mergând în bucătărie. Dacă crede că scapă, se înşeală. Nu o las în pace până nu-mi confirmă suspiciunile.
Aşa sunt eu, ca un ghimpe în coastă. Ştiu, sunt enervantă, dar o fac pentru o cauză bună, nu ? Ştiu. Probabil vă întrebaţi care ar fi cauza. Eh, toate lucrurile vor fi spuse la timpul lor.
-Oo haide, Raluca. Crezi că n-am observat cum se uita la tine toată seara ? Sau cum l-ai privit atunci când vorbea-ţi ? Chiar aşa de prostă mă crezi ?
-N-am spus asta, zice şatena, dar eu ridic arătătorul făcându-i semn să tacă, deoarece eu vorbesc.
-Raluca, ştiu că-ţi place de el. E evident, draga mea şi nu încerca să negi lucrul ăsta, îi zic prieteni mele, care era deja depăşită de situaţie. Yes ! Exact aici vroiam să o aduc. “Haide Ralu, zi mai repede !” Aceasta oftează şi-mi spune că am dreptate. “Normaaal că am !” Îmi spune că nu ştie cum s-a întâmplat, dar s-a îndrăgostit lulea de el.
-Dar nu ăsta e motivul pentru care vreau să mergem la petrecere. Mă uit la ea, ridicând o sprânceană. Bine, şi ăsta e un motiv, dar vreau să ne distrăm împreună la cumpăna dintre ani. Te rog zi da !!!! spune şatena, după care pune faţa de căţeluş plouat. Doamne, simt că înnebunesc ! Dar, ce să zic ? Vreau să mă duc la petrecere, dar parcă...parcă ceva nu mă lasă. Este ca şi cum toate forţele din Univers se adună şi mă împiedică să-mi spun părerea.
Ce Doamne Iartă-mă vorbesc eu aici ? Nu mă voi lăsa înfrântă de nu-ştiu-ce-forţe, doar pentru că aşa au ele chef. Nu ! Am promis că nu voi mai fi slabă şi aşa va fi.
Mă trezesc din visare, clipind de vreo câteva ori, şi mă uit la Raluca, care...parcă era în faţa mea mai devreme ! Unde s-o fi dus ? Încep s-o caut cu privirea, dar n-o găsesc. Fata asta s-a evaporat ca aerul, a înghiţit-o pământul sau ce ? Mă opresc pentru a trage câteva guri de aer, când aud o voce cunoscută mie venind din camera şatenei. Ajung şi eu pe acolo, dar nu intru, ci stau şi ascult. Ştiu că nu e frumos, dar asta e viaţa. Mai trebuie să facem şi lucruri de genul ăsta din când în când, nu ?
Revenind la oiţele noastre, vocea e a Ralucăi şi pare că vorbeşte la telefon.
-Desigur, Norby! Vom fi acolo la ora 20:00...Normal că a acceptat. Ok, abia aşteptăm să vă revedem şi noi...Dada...Normal. Ok, la revedere!
Nu-mi vine să cred ce am auzit. Raluca i-a zis lui Norby că mergem ? Am ratat eu ceva ? Adică, am zis vreun cuvânt cât timp am fost în transă ? Nu mai înţeleg absolut nimic.
Dau să plec, dar uşa camerei se deschide şi în pragul ei stă şatena. Nu cred că e prea bucuroasă să mă vadă,deoarece are o faţă de parcă a văzut o stafie, dar nici eu nu sunt prea bucuroasă de ceea ce am auzit.
-K-Karla ! zice ea, după care pune un zâmbet din acela, stresat.
-Când am verificat ultima dată, aşa mă chema, zic eu, după care adopt poziţia “curioasei”, cum ne place la mine şi la Ralu să spunem.
-Karla, ştiu că ai auzit convorbirea mea cu Norby, doar că...am o explicaţie.
-Şi sunt curioasă să o aud, zic eu după care mă mai relaxez puţin.
Şatena începe să-mi spună că nu mai putea accepta după răspunsul meu şi în plus a sunat-o Norby.
-Te rog, iartă-ma scumpa mea, doar că îmi doresc tare mult să merg, vine mai aproape de mine şi ridică din sprâncene, în continuu. Şi ştiu că şi tu vrei să-l revezi pe Dănuţ. La auzul vorbelor încep să pufnesc în râs. Eu şi Dănuţ ? Haha !
-Raluca, e în regulă. Nu mă deranjează că ai acceptat, îi spun eu prietenei mele şi o strâng în braţe, Am putut să simt cum răsuflă uşurată. E o mică şmecheră.

..::La Revelion::..

Mai sunt câteva minute din anul 2011. Ne strângem toţi în curtea lui Norby, pentru că a fost atât de amabil încât să ne primească la el, ne luăm paharele în mână şi începe numărătoarea inversă: 5..4..3..2..1.. La Mulţi Ani, 2012 ! Începem să urlăm ca descreieraţii, nepăsându-ne de vecinii care, probabil, deja îşi puneau dopuri în urechi. Şatenul a adus o sticlă de şampanie, Angelly, cu gust de piersici. Sincer, nu am mai băut niciodată şampanie, dar pentru fiecare lucru e un nou început, nu ? Am dat pe gât lichidul gălbui şi acidulat. Hmm, nu-i rău deloc. Dacă stau să mă gândesc mai bine, e chiar delicios !
-Şi acum, pentru că am intrat deja în 2012, să ne punem cu toţii câte o dorinţă, spune Norby, care e cocoţat pe o băncuţă de lemn aflată în curte.
O dorinţă ? Ce mi-aş mai putea dori ? Am nişte prieteni extraordinari, pe care oricine şi i-ar dori, am o famile nebună, dar în sensul bun, şi, chiar dacă viaţa mea nu a fost exact aşa cum mi-am dorit şi am avut parte de suişuri şi coborâşuri, am învăţat alături de prieteni să fiu mai puternică. Nu cred că mi-aş mai putea dori mai mult. Defapt, ar fi totuşi ceva. Îmi îndrept privirea spre brunetul meu, care era cu ochii închişi, semn că îşi punea o dorinţă. Oare ce-şi dorea ? Bani, femei, maşini...pe mine ? La ultimul cuvînt rostit în minte am început să chicotesc uşor. Ce gânduri am şi eu. Adică, cum să mă vrea pe mine ? Nu sunt deloc frumoasă, plus că sunt multe fete pe lumea asta mai drăguţe ca mine şi nu aşa timide, ci mult mai îndrăzneţe. Să recunoaştem, sunt jalnică.
Am scuturat capul, nevrând să mă mai gândesc la nimic. Vroiam să-mi pun o dorinţă. Să vedem: îmi doresc fericire..ba nu...îmi doresc mai mulţi bani..nici aşa nu e bine. Sunt prea egoistă. Am găsit ! Îmi doresc ca viaţa mea să nu se schimbe şi să rămână exact aşa cum este.
După ce toţi ne-am pus câte o dorinţă, ciocnim paharele cu şampania care mai rămăsese şi mergem înapoi în casă, unde ne aştepta o masă îmbelşugată. Sarmale, vin, cozonac şi multe alte bunătăţi. Vai, jur că dacă nu erau ei prin preajmă, săream acolo să devorez tot ce se afla pe masă. Probabil vă gândiţi:
„Cine sunt EI?” Păi, acei EI sunt Norby, Ady, Dănuţ, Raluca şi încă două fete, vecine cu şaten, cu care mă înţeleg de minune şi am impresia că o să rămânem prietene.
Tocmai pe când vroiam să ne aşezăm la masă, tatăl lui Norby vine la noi, în spatele lui aflându-se un băiat.
-Norby, uite cine e aici, zice bătrânul şi se dă la o parte. Cum ? El ? Nu se poate ! Ce caută el aici ? Sunt împietrită. Tocmai când uitasem de el, apare din nou. Acesta, la rândul lui, rămâne nemişcat. Reuşesc să mă dezmetices puţin şi să rostesc doar un cuvânt:
-Tu ?

Va Urma...

Sper ca v`a placut si astept commentarii ! :x

Lolly

Scumpilici Mersi mult ca mi-ai dedicat capitolul:^^:! Esti o scumpa:*:!

Te iubesc mult ! Si in al doilea rand ..am doar un singur lucru de spus :))
Acest capitol a fost uimitor !
Imi place mult x:x
Ciudaaa , prima >:) ! Ca de obicei ;)
Astept cu nerabdare sa vad ce se va intampla >:D<
Te pup dulce iubirica si sa aduci next :o3 !

Pe bune?? Un moment mai prost in care sa te fi oprit n-am vazut serios [Trebuie sa fiti înscris şi conectat pentru a vedea această imagine] Deci te mananc, te bat te fac una cu pamantul. (D) Toate bune si frumoase si a avut cineva grija sa se strice momentul acela minunat (D) Deci sa apari cu nextul cat de curand, deoarece eu cred ca innebunesc aici.. ;;) Spor la scris si multe idei in cotninuare. Te-am pupacit dulce. [Trebuie sa fiti înscris şi conectat pentru a vedea această imagine]

choco^^

Hei, hei!

Mersi ca m-ai anuntat kiss

Deci este supeerb :x Cat imi place 8->

Imi place foarte mult cum povestesti totul <3

Abia astept urmatorul capitol in love

Spor la scris si idei scumpo! kiss

Mda...multumesc girls pentru comentarii ! kiss

Se vede ca sunt jalnica. Nici macar nu stiu daca mai are rost sa continui One Shot`ul. Vad ca nimanui nu`i pasa...asa ca de ce m`as strofoca sa scriu, daca nimeni nu citeste. ? :-j
In fine, mai astept commentarii si POATE voi pune ultimul capitol.
Pa-pa !

Loliit`o , te rog nu inchide One-Shotul ;o3 !

Off , off , te rog eu frumos , nu renunta la el <333 !
Multumesc pentru dedicatie iubit-o ,
One Shotul e extraordinar si descrii minunat , crede-ma !!
Nu lasa acest "fic" pentru niste comentarii
si inceteaza sa crezi ca esti jalnica , te rog dulce !
Stii ca te iubesc si cred in tine , in fortele tale
si nu merita sa renunti ;o3 !

Te iubeste Cappy` si adu nextul !

P.S : Nu renunta ! !

Karla nuuuuuuuuu :-w! Nici sa nu indraznesti sa faci acest lucru :o3 ! Tuturor ne pasa de One Shotul tau , crede'ma scumpo kiss

. Nu renunta >:D< Ne place mult si asteptam capitolul urmator in love

. Si nu mai vreau sa aud ca renunti ..Te rog eu mult ..

Pisicuta^^

Renunta? CIne renunta?! La ce?! Iti sun eu. Nimeni , la nimic. One-shotul, care cu usurinta ar putea fi transformat intr-un fic de mare succes, este unul foarte reusit. Iar tu ai un dar de a scrie minunat, de care ar trebui sa profiti, atata timp cat ai inspiratie, imaginatie, si tot ce ai nevoie. Deci sa nu te prind ca abandonezi sa asa ceva ca nu stiu ce iti fac.. (D)

In cele din urma, astept capitolul urmator. SI nici eu nu mai vreau sa te aud ca renunti. Te iubesc muult prostuta mea !!!!!