Super next-ul! Acum vei lua toate cuplurile la rand? E dragutza faza cu trandafirul...sincer Naruto nu imi pare genul romantic, dar e povestea ta asa ca abi astept next-ul!
Te-am si spor la scris

stiu k am zis ca nu inkid ficul dar daka nu primesk mai multe comm...il inkid...sorry

Auziii....Sti ceva?! Nu il inchideee....Nici eu la ficul meu nu am prea multe comm-uri dar asta nu inseamna ca nu o sa mai am placerea de a scrie! Care vrea sa citeasca sa citeasca care nu....
Da te rog io mult mult mult mult nu-l inchide!

bine bine, banuiesc ca chiar dak nam comuri totusi poate il citesk mai multi de cativa:D
hai ca ma lovit si inspiratia...sorry pt nervi:P
( o mica modificare: sasusaku sunt deja impreuna, si in loc de nejiten vom avea itaino)
Capitolul 5 "Cearta"

Michiyo Pov.

Alarma incepe sa-mi sune ca nebuna in urechi facandu-ma sa ma trezesc dintr-un somn dulce. Ma ridic cu greu din pat si ma duc putin pe balcon sa iau o gura de aer. Eram intr-o rochita alba cu dantela neagra la decolteu si cu o palmam mai sus de genunchi. Briza dulce a diminetii ma invaluie si ma trezeste, dar ma si relaxeaza, ea jucandu-se in voie cu parul meu burzulit. Trag aer in piept, expir si merg la baie pentru a-mi face un dus. Pornesc apa nici prea calda nici rece, ma dezbrac si intru in cabina de dus. Picaturile de cristal loveau si se scurgeau pe trupul meu dezvoltat. Ma mai rasfat inca 2 minute dupa care ies. Merg la dulap si imi aleg din el uniforma de scoala o imbrac si cobor pentru a lua micul-dejun. Chiar inainte sa incep sa-mi savurez spachetele se aude soneria usii. Nici manca nu pot de soneriile si alarmele astea! Of!. Ma ridic si merg sa vad cine e.
Pe vizor nu se vedea decat negru, cred ca persoana respectiva tine mana pe vizor. Doar o persoana face asta, si stie ca nu-mi place. Apas pe clanta si deschid usa, iar de dupa ea apare nimeni altul decat Gaara. Acesta isi ridica mainile pentru a se intinde, iesindu-i la iveala patratelele de sub tricou. Ma uit la el cu o privire mai obraznica, Gaara observand asta iar apoi ne punem pe ras. Avea o bluza neagra si jeansi negri pe el. La gat avea un fel de lant negru. Degeba il prinde bine negrul. Il invit inauntru si-l indemn sa stea pe canapea pana ce termin eu de mancat. El da aprobator din cap, dar in clipa in care eu m-am intors si am inceput sa merg el ma urmarit. Scot un chicot mic dupa care ma asez la masa el facand acelasi lucru. In timp ce eu mancam el ma privea zambind. Ma uit la el si fac o fata gen "vrei si tu? iti pun si tie?" iar acesta imi zice ca nu. De la un timp incepeam sa ma simt incomoda, el tot holbandu-se la mine. Ma ridic si imi mai pun un bol de data aceasta aducand 2 furculite, si "obliganu-l" si pe el sa manance.
In timp ce mancam, apropo el stand langa mine, nu stiu cum in gurile noastre a aparut o spagheta lunga, eu tinand de un capat el de altul. Ne-am zambit si am tot mancat pe ea. Eu vroiam sa-l pacalesc si sa o rup insa in clipa urmatoare m-am trezit cu buzele lui peste ale mele. M-a lasat putin uimita, pentru ca vroiam sa-l pacalesc, probabil stia ca asta vreau sa fac. Dar totusi, saruta asaaa binee...
Intr-un final termin si imi spal vasele. Ma duc in camera si incep sa ma incalt cu niste balerini negri, imi iau ghiozdanul si iesim amandoi pe usa. Masina lui era parcata afara, un hyundai tiburon negru tunat. O frumusete de masina! Urcam in ea si pornim spre liceu.

Gaara Pov.

Acum suntem pe drum spre scoala, ah ce-o urasc, insa merg doar din 2 motive: 1 ma obliga soramea Temari care a venit ieri in oras si se pare ca se muta aici de tot, are parul blond prins in patru codite la spate si cu breton, ochi albastri si frumoasa, ca doar e sora mea nu?, si al doile motiv este nimeni alta decat iubita mea Michiyo, care acum ma tot priveste cu coltul ochiului. Ce draguta e, crede ca n-o observ. Acum stateam cu ea in banca, eu facand schimb cu Hinata de locuri, ea acum stand cu cel mai bun prieten al meu Naruto.
Mai sunt vreo 20 de minute si incep orele, noi acum fiind la semafor. Vazand ca iubita mea nu prea imi da pace cu privirle o iau prin surprindere si o sarut scurt dar pasional, ea rosind putin. E o fata incredibila, sensibila dar puternica, desteapta si frumoasa, plus ca avea un corp "uau", ce sa mai e sexy si gata. Suntem de vreo o saptamana impreuna si relatia noastra se imbunatateste pe zi ce trece. Desi sunt si eu putin gelos, nu exista certuri pentru ca oricare baiat a incercat s-o atinga s-a trezit cu un pumn zdravan in zonele sensibile. "Pumnul dreptatii" ii zice ea, ma bucur ca e asa, si nu as schimba-o. Am si eu cate o fana, insa niciuna nu a incercat sa ne desparta sau ceva de genu pentru ca se temeau toate de ea, de cand cu faza cu Karin, c**** scolii, care s-a legat de Hina si care si-a luat o portie de la Michi chiar in prima zi cand iubita mea a venit aici. Karin e o fata roscata cu ochelari, iar ochii ei erau asemeni parului. E o fraiera, pentru ca se crede cea mai buna din liceu dintre fete ceea ce nu e adevarat. Se da tot timpul cand la Sasuke cand la Itachi si la mai multi, cu propuneri nu prea decente. Pe mine unul nu ma intereseaza de ea, nici atat pe Sasuke nici pe Itachi. Cei doi sunt frati, Itachi fiind mai mare decat Sasuke cu un an. Sasuke e un baiat brunet, cu ochii negri, tacut si indiferent dar de treaba; Itachi este si el brunet insa cu parul lung pana pe spate, cam la nivelu omoplatilor, prins intr-o coada la spate. La fel ca Sasuke si el are ochii negrii insa nu e atat de indiferent, este mai glumet si zambeste mai tot timplu, mai ales cand e Ino prin preama. Spre deosebire de el, Sasuke nu prea zambeste chiar daca e cu Sakura, o fata draguta, cu parul roz si ochii verzi. Din cate am inteles se intelegeau bine, si datorita iubitei mele dragi Karin nu-i mai deranjeaza. Avea frica de ea, asa ca a lasat-o pe Saku in pace.
Oprindu-ma din ganduri observ ca am ajuns la liceu. Opresc masina, imi iau ghiozdanul si ies din ea impreuna cu Michi. Toti se holbau la noi, si pe multe fete le auzeam zicand "ce norocoasa e!" sau "ce masina aree, uau!", pe mine nu ma incalzeau nici nu ma raceau daca imi laudau masina sau nu. Insa stiu ca printesei mele ii place masina mea, iar pentru mine era de ajuns. Din departare ne zarim grupul si mergem la ei.

Michiyo Pov.

- Buna prieteni!!! tip eu cat pot de tare si alergand la grupul nostru tragandu-l pe Gaara dupa mine mai sa-l arunc de pamant. Dupa ce ne-am salutat intre noi am inceput a povesti. Sasuke si Sakura ne povesteau despre ei, si cum au ajuns sa fie impreuna.
- Pana la urma a recunoscut ca ma place foarte mult si asa am ramas impreuna! ne zice ea cu o urma de mandrie in glas. Aratau foarte bine impreuna, si ma bucur pentru ei.
Din instinc mi-am intors capul si am vazut-o pe c***a ca se uita la ei mormaind ceva. Ii bag o privire "ucigatoare" urmata de cuvintele "Mai vrei o portie sau ce? Ia mutati privirea!" prietenii mei chicotind, iar ea plecand in clasa. Auzim ca se suna si mergem toti in clasa, pardon, cu exceptia mea ca am mers pana la baie. Cand am ajuns la clasa, m-am simtit usurata cand am vazut ca profu nu venise inca, dar cand am intrat am simtit un sentiment puternic de furie si dezamagire cand l-am vazut pe Gaara vorbind cu c**** de Karui prietena lui Karin, ea stand pe locul meu. Ne schitand nimic ma duc mai departe si ma asez in ultima banca de pe randul de la fereastra. Gaara m-a observat, a vazut ca sunt nervoasa, si ca nici nu ma uitam la el. Am simtit atunci si o urma de tristete, care cred ca de la el a venit. Il iubesc insa, m-a facut asa nervoasa ca imi venea sa sparg geamul si pe Karui sa o zbor afara. Pauza a venit repede, eu pelcand din clasa imediat ce s-a sunat fara ca cineva sa ma remarce. M-am dus in spatele scolii, mi-am scos camasa, si am ramas intr-un maieu negru legat la ceafa si mai sus de talie, spatele fiindu-mi gol, fierbeam de nervi, si scot din buzunarul pantalonilor un pachet de tigari si bricheta. Scot una m-io aprind si incep sa fumez. Da asa e, fumez, de vreo 2 ani, si nu am sa ma opresc oricine, orice mi-ar face. Pe mana stanga aveam un tatuaj, o floare de nufar mai exact, de culoarea roz spre rosu deschis, floarea preferata a mamei.
Stateam in umbra, auzeam pasi, dupa putin timp am auzit o voce care spune ceva de genu: "Michiyo, nu e ceea ce crezi, te rog intoarcete si.." insa nu apuca sa termine ca observase firicelul de fum care iesea de dupa umarul meu. Face ochii cat cepele apoi se uita serios la mine intrebandu-ma "ce faci?!". Ma intorc spre el si ma vede cu tigara in gura. Ochii lui exprimau furie si dezamagire...eu inca ma uitam la el, fix in ochii lui, iar el intr-ai mei. Ma cuprinsese o mica frica, nu-mi placea privirea lui, parca ar vrea sa ma omoare, asa se uita la mine, insa nu arat niciunfel de emotie, cu toate ca in sufletul meu era o furtuna de emotii. Incepe sa se apropie de mine, mai mult si mai nervos, fac ochii cat cepele si in clipa urmatoare.............
SUSPANS!...BANG,,,hahahaha

hai cu com nu va zgarciti:X...si sorry alex:*.

Gaara in fata usii la Michiyo:



Masina lui Gaara:



Michiyo prinsa fumand:



Privirea lui Gaara:

Mersi moolt ca nu l-ai inchis! SI adu mai repede next-ul ca moooor!!!!!

continuarea...

Michiyo Pov.

Stateam pe un fel de bancuta, rezemata de cladire. Il priveam cum se apropie din ce in ce mai mult de mine, cu aceeasi privire care expirma dispret. Ce sa intamplat dintr-o data??!...de ce a facut asta? de ce ma priveste asa?...acestea erau intrebarile care ma macinau. Pentru prima data de cand il stiu, mie frica de el. Acum e langa mine, eu uitandu-ma in sus la el, avand inca tigara in gura. Inspaimantata de ce va urma din instinct inchid ochii si-i tin stransi. Deodata nu mai simt tigara in gura, sa fi cazut?...nu, m-as fi ars. Incep sa deschid ochii si ce vad......

Gaara Pov.

Dintr-o miscare i-am luat tigara si am inceput sa trag cateva fumuri lasand-o pe ea in ceata. Sa nu credeti ca n-am observat expresia de pe fata ei pe care o avea acum cateva secunde...ba da...era una de frica, insa nu-i nimik, oricine s-ar fi putut speria de acea privire. Am facut-o intentionat ca sa o sperii si am reusit. Au trecut cateva minute iar ea ma tot privit cum fumam. In clipa urmatoare arunc tigara jos si calc pe ea, terminand de fumat. Ma asez langa si-i spun:
- Nu e ceea ce crezi! N-am avut intentia de a te rani, Karui s-a pus langa mine iar eu incercam s-o gonesc. Ii expilc eu faza de mai inainte ca sa nu inteleaga gresit. Nu vreau sa o pierd.
- D-de ce ai facut asta? De ce mai privit asa? imi zice ea nedumerita inca revenindu-si.
- Vroiam sa te sperii, si am reusit! ii spun eu tragandu-i cu ochiul. Mare prostie am facut pentru ca in clipa urmatoare am simtit o palma zdravana peste obraz care ma inrosit. Ea se ridica de langa mine si se pune i fata mea uitandu-se la mine extrem de nervoasa.
- Adica cum?! Pentru tine e doar o joaca? Adica te vad cu tampita aia pe care o distrug cu prima ocazie, ma vezi nervoasa si suparata si mai ai si tupeul sa te joci cu mine! Bravo! Imi zice ea dupa care se intoarce si da sa plece. Ma ridic repede si o prind de mana. Ea se smaceste si pleaca. Dar unde? abia au inceput orele.

Michiyo Pov.

Nu pot sa cred ce tupeu are! Nu l-am crezut asa!
Acum sunt pe drum spre casa, nici nu-mi pasa de ore sau ca fac absente, vreau doar sa plec din locul ala infect. In vreo o jumatate de ora ajung acasa. Ma arunc pe canapea si-mi scot tigarile si bricheta. Imi aprind una ca sa fumez. Trec 10 min si aprind alta, dupa 20 min iar aprind inca o tigara. In felul asta raman fara tigari. Orele s-au scurs repede. Acum sunt in camera mea fumez din nou. Stau jos pe podea langa perete, scrumiera fiind langa mine. Ma simt singura si deprimata. Poate am fost prea dura si eu insa am trecut prin multe, prea multe ca sa tac. De fiecare data cand clipesc ii vad ochii, zambetul ceea ce ma face sa simt un dor enorm pentru el insa nu-l voi suna. Telefonul meu a sunat de cateva ori, cred ca el era dar nu-mi pasa, nu vroiam pe nimeni acum, doar tigarile.

Gaara Pov.

In sfarsit orele sunt gata. Michiyo nu mia raspund deloc la telefon, chiar e suparata. Dar a fost doar o gluma! BINE! Nu ma pricep la ele, fac glume proaste iar acum din cauza mea, ingerul meu nu vrea sa-mi vorbeasca. Insa fie ca vrea fie ca nu eu tot voi vorbi cu ea. Pronesc masina si gonesc spre casa ei. Ajung acolo foarte repede si intru direct. Ma uit in bucatarie, nimic, ma uit in sufragerie, nimic, ma uit in camera de zi, iar nimic. Trebuie sa fie in camera ei. Urc scarile si vad o usa pe care era scris numele ei si un corb desenat pe ea. Apas usor pe clanta si intru. Inchid usa in urma mea iar cand ma intorc vad cea mai oribila imagine pe care nu vroiam niciodata sa o vad. Ea...plangea.......din cauza mea, ea plangea.
Fara sa mai stau pe ganduri merg la ea, iar cand vreau s-o iau in brate aceasta ma impinge zicandu-mi "Nu te apropia de mine! Lasa-ma in pace!". Uram s-o vad asa. Neluand in seama ce a spus o iau in brate:
- Te rog oprestete, nu-mi place sa te vad asa! Imi pare foarte rau! Era doar o gluma, te rog iartama! ii zic eu si o strang in brate mai tare.
- C-credeam ca in sfarsit voi putea fi f-fericita! N-nu credeam ca c-chiar tu o sa ma faci sa f-fiu asa! imi spune ea printre suspine. Avea dreptate, am gresit insa nu e ceva ce nu pot repara.
- Te rog iarta-ma! Esti tot ce am mai de pret in lumea asta, nu vreau sa te pierd si nu-mi place sa te vad sau sa te stiu asa, mai ales daca e din cauza mea! Esti singura care m-a inteles vreodata, singura care ma face sa zambesc in fiecare zi! Te iubesc si asta n-o sa se schimbe niciodata! ii spun eu sarutand-o pe frunte facand-o sa-si ridice putin capul.
Ma privea indelung cu o privire foarte trista dar si bucuroasa la auzul cuvintelor mele. O mangai usor pe obraz, ii sterg lacrimile si-i spun ca totul va fi bine si ca n-am s-o mai ranesc. Inainte sa mai spun ceva ea ma intrerupe:
- P-poate am fost si eu prea dura, insa nu vreau sa mai sufar! Mie de ajuns! imi spune ea plecandu-si capul. In clipa urmatoare o ridic de barbie si-i zambesc, apoi ii spun ca n-o sa se mai repete, si-mi las si eu capul in jos. Spre surprinderea mea ea sare si ma ia in brate spunandu-mi ca ma iubeste.
Fac si eu la fel apoi o ridic si mergem in bucaterie.

Michiyo Pov.

Acum suntem in bucatarie eu facand cate o omleta pentru fiecare. Inca sunt putin suparata, insa il iert. Dupa ce terminam de mancat el imi propune sa facem o plimbare. "La ora asta?" intreb eu putin surprinsa; era ora 7 jumate seara. El da afirmativ din cap iar eu accept. Poate ne face bine, gandeam eu. Termin de spalat vasele, si-i spun sa ma astepte jos ca vin imediat. El aproba si se aseza pe canapea. Acum sunt in camera mea, in fata dulapului mai exact. Imi iau din el o pereche de blugi negrii mulati, un maieu gri putin lung si geaca mea de piele neagra scurta la talie si lunga la maneci. Le imbrac ma incalt cu o pereche de adidasi negri si cobor. Roscatelul meu ma astepta jos rezemat de canapea cu fata spre scari, cand ma vede ca cobor pe buze ii apare un zambet smecheras. Eu acceptandu-i jocul ma apropii de el cu pasi de felina, si incet imi apropii pieptul de al lui lipindu-l. Il privesc seducator in ochi si-mi plec buzele pe gatul lui. El ma tine acum de talie, nu prea strans, si la gestul meu, instinctiv isi lasa capul putin pe spate eu putand sa ma joc mai mult cu gatul lui. Acum aria s-a extins, hmmm...oare unde?... gata am gasit, locul perfect in care sa-i las o urma. Ma tot joc cu buzele pe locul respectiv, lui placandu-i de minune, iar in clipa urmatoare incep sa-l sug de gat lasandu-i o urma mare si frumoasa. Dupa ce termin sarut locul respectiv, imi iau cheile si ma intorc spre el:
- Hnnn, frumos! Smechera mica ce esti! imi spune el mangaindu-si cu o mana locul respectiv, zambind si ridicand o spranceana.
In sfarsit iesim pe usa si mergem la plimbare...

asta e pt acum! hai cu com;)

Michiyo suparata:



Tinuta lui Michiyo:



Semnul lasat de Michiyo pe gatul lui Gaara:

E supeeerr next-ul Abia astept urmatorul capitol... Stiu ca tu vrei sa termini un sir de idei pe care l-ai inceput, dar nu uita si de restul personajelor. Vreau sa spun ca nu sunt doar ei 2 pe lume, iar personajele nu cred ca stau la rand ca sa faca ceva. Ar fi dragut sa mai pui si un "in timp ce..." pe acolo....
Sper ca nu teai suparat de remarca mea...
Te-am ByBy

nu mam suparat, ai dreptate....am uitat:))))
voi pune nextu deseara:*

Capitolul 6 "Lupta!"

Michiyo Pov.

Acum ne plimbam pe undeva prin oras. E ora 21:00, da putin tarziu pentru o plimbare insa nu ma temeam de nimic, pentru ca Gaara era cu mine, bineinteles. In timp ce ne plimbam, povestim despre diferite lucruri, printre care si scoala. El ma rugat frumos sa-l ajut putin la desen si la romana, pentru ca nu prea se avea cu acestea. Normal ca-l ajut, erau materiile mele preferate in special desenul. In fine ne hotaram sa schimbam subiectul. Mergem ce mergem si vad ca e din ce in ce mai tacut. Ceva il macina, dar ce?... dintr-o data ma opresc, el mai facand vreo 2 pasi in fata apoi observand ca m-am oprit se intoarce spre mine. Ma vede putin ingrijorata si ma intreaba din privire ce e in neregula:
- Nimic! Insa e ceva care te macina pe tine, si vreau sa-mi spui ce este! ii spun eu uitandu-ma la el ingrijorata si cu niste ochi de catelus trist.
- Nimic grav, doar ca sora mea mai mare vrea sa te cunoasca! imi spune el putin ingrijorat. De ce? nu stiu, ce e asa rau ca sora sa vrea sa ma cunoasca.
- Atat? Atunci ma va cunoaste, am putea merge maine pe la tine si-... insa nu apuc sa termin ca ma intrerupe el.
- Nu cred ca e o idee buna! Sora mea e mai "severa" si nu vreau sa te supere cu ceva! Poate n-o sa-i placi sau stiu eu ce ii va trece prin minte! imi spune el putin trist.
- E haide, nu poate fi asa rea! Nu ar avea motiv, nici nu ma cunoaste! ii spun eu cu o urma de siguranta in voce, fapt ce-l linisteste pe el.
- Daca zici tu! Atunci maine dupa scoala vi pe la mine! imi spune el afisand un zambet fals. Eu ii zambesc frumos si ingan un "nu trebuie sa-ti faci griji, va fi bine".
Dupa ceva timp de mers ajungem in parc. Ne oprim si ne asezam pe marginea fantanei arteziene. Ne zambim reciproc iar apoi ne privim unul on ochii celuilalt. Era asa romantic! Ma pierdeam pur si simplu in ochii lui. Il iubesc asa de mult, daca el nu ar fi fost nici acum nu cred ca as fi iesit din depresia in care eram din cauza lui Mitsuke. Il priveam duios, el facand la fel, acum el mangaindu-mi obrazul. Ince incet ma apropii de urechea lui si ii soptesc un "te iubesc" el spunand acelasi lucru plus ceva de genu "data viitoare eu iti fac urma frumoaso". Incep sa chicotesc iar apoi imi fac loc in bratele lui.

Intre timp la Itachi acasa se auzea soneria usii...
Itachi Pov.

- Hai acuma! Cine poate fi la ora asta? zic eu mergand lenes la usa. Apas pe clanta si fac ochii cat cepele cand il vad pe Mitsuke. acesta ma roaga sa-l poftesc inauntru. Ne asezam pe canapea el spunandu-mi ca trebuie sa ma intrebe ceva, ca e urgent. Eu ingan un "da-i drumul" iar el urmandu-mi spusele:
- Unde e baiatul ala roscat? ma intreaba el putin nervos, cred.
- Cine Gaara? Acasa probabil, de ce? il intreb eu curios.
- Si unde sta? ii spun adresa dupa care el se ridica si da sa plece eu oprindu-l.
- De ce intrebi? Ce vrei sa faci Mitsuke? il intreb eu serios. El imi ingana un "nu te intereseaza" si apoi pleaca. Ma ingrijorase putin, nu stiam ce vrea sa faca, dar daca il cauta pe Gaara mare prostie face. Eu ma pun la biroul din camera mea scot o carte din sertar si incep a citi nepasator. Insa ceva ma opreste, in gand, o imagine a unei persoane pe care o vad de fiecare data cand inchid ochii. E o fata, pe nume Ino, are parul lung si blond prins intr-o coada la spate sus, si cu bretonu-l pe o parte. Ea e si sefa "grupului lui naruto" avand stofa de lider pentru ca e si lidera majoretelor. E frumoasa foc, desteapta si cu simtul umorului. De cateva zile nu m-io pot scoate din cap. Ma tot gandesc la ea de cand a devenit sefa majoretelor, de acum 2 saptamani. E prezenta la fiecare meci, la fiecare antrenament. Prin meci ma refer la meciurile pe care le avem cu alte licee, meciuri de basket. Eu sunt capitanul echipei si mereu primul care ajunge in sala, la fel si Ino. Am mereu imaginea aceea cu ea facand miscari de majoreta si zambindu-mi. Daca as putea macar sa vorbesc cu ea, sa-i spun ce mult inseamna ea pentru mine. Mereu cand am pierdut un meci ea ma sustinut si m-a ajutat sa trec mai departe. Mereu fiind acolo cand aveam nevoie. Sper doar ca intr-o zi sa fie a mea.

Ino Pov.
Alergam cat puteam eu de repede. Stiam ca ma urmareste. In timp ce alerg, reusesc sa scot din buzunar telefonul si-l sun pe Itachi. Acesta imi raspunde iar eu ii zic rapid "ajutor! ma urmareste! ma indrept spre parc! ajuta-ma!" dupa care telefonul meu imi zboara din maini si se tranteste de beton, eu scapandu-l, nefiind atenta pentru ca trebuia sa maresc viteza ca nebunul sa nu ma prinda.

Gaara Pov.

Ne plimbam linistit prin parc, cand aud telefonul meu ca suna. Il scot din buzunar si vad ca e sora mea asa ca raspund repede.
- Alo! Gaara unde esti? ma intreaba ea cu o urma de spaima in voce.
- Temari?! Ce se intampla? De ce esti speriata?
- Unde esti te-am intrebat? zise ea nervoasa.
- In parc, ma plimb, de ce? dar nu am apucat sa termin ca m-ia inchis. Asta ma nelinistit complet. Sa i se fi intamplat ceva? Michiyo observa ca sunt ingrijorat, insa o asigur "mincinos" ca totul e in ordine. Dupa putin timp aud o voce care imi striga numele. Persoana respectiva se apropie fugind, dupa putin timp am vazut ca e Ino. Aceasta se opri sa-si traga rasuflarea, iar in clipa urmatoare am auzit ceva ce m-a infuriat la culme. Cuvintele "Temari a fost snopita in bataie!" ma faceau sa inebunesc de furie. Iubita mea tot incerca sa ma linisteasca dar degeaba. Cand sa dau fuga acasa aud o voce ce-mi spune "Stai pe loc!". Cand ma intorc le vad pe fete speriate mai ales pe iubita mea. Imi intorc privirea si-l vad pe nenorocitul de Mitsuke, care ranjea la mine.
Ino era cu cativa pasi in fata mea. Ticalosul mergea spre ea, avand pe fata o expresie plina de dispret si mahnire. Fata incremenise, iar in momentul cand Mitsuke a ajuns langa ea ii dadu o palma zdravana aceasta cazand la pamant lesinata. La vazul acestei scene Michiyo se inspaimanta mai tare. Ceva nu era in regula cu el, ultima data l-am batut de l-am rupt, in locul lui nu m-as mai fi cautat. Cu un jest de protector o imping pe Michiyo ceva mai in spate, si incep sa merg spre el. Stiam ca vrea sa-i faca rau ingerului meu si nu puteam permite asta.
Incep sa ma bat cu el. Intr-un moment de neatentie acesta imi da una sub barba de zbor la un metru departare. Se apropie de mine si ma loveste puternic in stomac si in cap. Ma calca zdravan pe genunche in asa fel incat eu sa nu ma pot ridica si ma mai loveste in cap pana lesin.

Michiyo Pov.

Acum se indrepta spre mine. Ce vroia? Nu inteleg. Eu ma indepartam cu fiecare pas facut de el spre mine. Eram fara putere... daca Gaara nu l-a putut bate, cum voi putea eu. Imi era frica ca voi muri. Am inceput sa-l strig pe Gaara, sa ma ajute. Strigam din ce in ce mai tare. Insa nimic, zacea pe jos lesinat. Asta a fost pentru mine, viata mea se va incheia acum. Ma opresc si inchid ochii tinandu-i strans. In clipa urmatoare aud o voce tipand si facandu-l pe nebun sa se opreasca si sa se intoarca. Deschid ochii si vad ca e Itachi, care striga numele blondei.
- E vina ei ca e asa! Daca si-ar fi tinut gura, nu as fi lovito! ii spuse Mitsuke lui Itachi.

Itachi pov.

- Mare prostie ai facut! zic eu uitandu-ma la el cu furie in ochi. Il vad ca se da un pas inapoi insa nu va scapa. Incep sa fug spre el, el spre mine. Ma feresc de loviturile pe care vroia sa mi le aplice, si il lovesc cat pot de tare cu pumnul in stomac, facandu-l sa se aplece. Pe urmaii dau inca unul in barbie facandu-l sa-si ridice capul, iar inainte sa zboare il prind de gat, il tin strans si dau cu el de pamant. Ii mai bag cativa pumni fiind sigur ca nu se ridica de jos.

Gaara pov.

Imi deschid ochii cu greu si vad ca iubita mea plange pe pieptul meu. Ii pun mana pe cap facand-o sa tresara si ma ridic. Aceasta ma ia in brate iar eu o intreb daca a patit ceva. Imi da negativ din cap si-mi spune ca Itachi are nevoie de ajutor si-mi arata directia. Ma ridic repede si-i spun ei sa aba grija de Ino.
Alerg cat pot de repede insa ma opresc dintr-o data cand vad ca Mitsuke a reusit sa il puna pe Itachi la pamant si urcandu-se pe el scoate un cutit. Ma grabesc si chiar inainte ca nenorocitul sa-l omoare pe Itachi ii iau cutitul, facandu-l pe el sa se inoarca cu fata la mine. Vazand ca i-am luat arma, se indreapta cu viteza spre mine, iar eu ca sa ma apar ma aplec si-i bag cutitul in stomac facandu-l sa cada la pamant inconstient.
L-am ajutat pe Itachi sa se ridice si apoi am chemat politia. Itachi spune ca are pe cineva in politie care e prieten foarte bun cu seful politiei, si sa nu ma ingrijorez ca n-or sa ma asalteze pe mine si sa ma duca undeva la Jilava, in temnita. Respir usurat si merg la Michiyo Itachi facand la fel mergand la Ino.
Ne-am hotarat sa mergem toti la mine asa ca ne-am urcat in masina si am pornit-o spre casa mea. Ajuns acolo o vad pe sora mea plangand pe canapea. Ma asez repede langa ea si o iau in brate si o asigur ca totul este bine. Dupa cateva minute se linisteste si merge in bucatarie pentru a pregati cina, si sa o cunoasca pe Michiyo daca tot e aici. Itachi a dus-o pe Ino la el acasa, nestiind unde sta fata. Michiyo a inceput sa-mi trateze ranile.

Itachi Pov.

Am ajuns acasa, iar acum sunt in camera mea. O asez pe frumoasa pe pat, o invelesc si ma asez langa ea doar ca pe un scaun. O privesc cum doarme, sunt ingrijorat. Sper ca va fi bine. Imi plec capul si-mi inchid ochii stapanindu-ma. Ea incepe sa-si deschida ochii, si dintr-o miscare rapida se ridica direct in pozitia de sezut strigandu-mi cat de tare poate, numele. Ii pun mana pe umar si sa o linistesc. Ea isi intoarce uimita fata spre mine, din ochi incepand sa se scurga niste rauri cristaline de lacrimi, iar in momentul urmator............SUSPANS.

cam atat...hai ku com:D

Mitsuke:



Ino lesinata:



Gaara pregatindu-se de lupta:



Itachi gandindu-se la Ino:



Imaginea cu Ino din gandul lui Itachi:



Itachi pregatindu-se de lupta (imaginativi-l cu haine obijnuite:D):

E super next-ul si mersi ca ai tinut cont de sfatul meu
Cat priveste pozele, ar fi fost super haios sa vezi vreunul imbracat asa pe strada , dar stiu ca nu erau in acele haine...
Cam atat spor la scris si adu cat mai repede next-ul

Capitolui 7 "Noua iubire si Mutarea din casa"

Ino Pov.

Ma ridic speriata strigandu-l pe Itachi, si stau in pozitia de sezut. Acesta era langa mine, eu cand il vad imi dau lacrimile mai ales ca el era ingrijorat, si sar si-l strang in brate, mai sa cadem jos. El a fost surprins de gestul meu insa si-a revenit imediat si imi raspunde si el la imbratisare. Ne lasam incet pe pat, eu stand pe spate iar el pe-o parte uitandu-se la mine. Cand m-am linistit imi sopteste ceva la ureche si ma lasa masca: "N-am sa mai las pe nimeni sa-ti faca rau! Imi pare rau ca nu am ajuns mai repede si sper sa ma ierti, frumoasa mea!". Fac ochii cat cepele si rup imbratisarea si-l privesc in ochi, iar acesta imi zambest bland. Acel zambet care intotdeauna vroiam sa fie al meu. Ii raspund si eu cu un zambet dupa care imi las privirea in jos fiind putin rusinata si-i spun:
- Nu e vina ta! N-ai de ce sa-ti ceri scuze, si-ti multumesc ca m-ai aparat si ca ai avut grija de mine!
- Mereu o sa am grija si as face orice pentru tine! imi zambeste el.

Intre timp Sasuke si Sakura erau in parc...

Sasuke Pov.
- Sakura as vrea sa te intreb ceva! ii zic eu foarte serios si putin ingrijorat.
- Sigur Sasuke! Intreaba-ma! imi spune ea si-mi afiseaza acel zambet care ma inebuneste.
- Stiu ca nu suntem de mult timp impreuna, insa m-am tot gandit si avand in vedere ca tu stai singura si eu singur, ma gandeam ai vrea sa te muti cu mine? ii spun eu inca ingrijorat de raspunsul pe care mi-l va da.
- Pai cum singur? Si Itachi? Nu stai cu el? ma intreaba ea putin speriata, cred.
- Pai da, dar el e mai tot timpul plecat ceea ce nu ma deranjeaza, si oricum nu are el nimic impotriva! E chiar incantat ca tu imi esti iubita, si oricum va intelegeti destul de bine! ii spun eu incercand s-o conving.
- Nu stiu, as vrea dar parca ceva ma opreste! imi spune ea trista si ingrijorata.
- Nu te teme, nu te mananc! ii spun eu cu umor si batand un apropo. Ea imi intelege aluzia si incepe a chicoti.
- Bine atunci! Dar trebuie sa mergem sa-mi iau lucrurile! imi spune ea cu un zambet larg pe fata.
Eram incantat. Asa ca am pornit spre casa ei pentru ai lua lucrurile si a o ajuta sa se mute la mine, dar inainte ne-am oprit la o inghetata.

Ino Pov.

Acum eram in dus, ma relaxam putin, defapt el ma sfatuise sa fac asta pana pregateste ceva de mancare. Mai stau 5 minute si ies. Ma imbrac cu ce aveam si ieri, un maieu fara bretele, o pereche de jeansi scurti albastri, iar tenisii negrii erau pe hol. Ma piaptan dar imi las parul desfacut si cobor jos. Intru in bucatarie, unde ce vad? Itachi tocmai aseza farfuriile cu spaghete pe masa, mancarea mea favorita; de unde stia el asta, habar n-am. El ma observa, iar eu ii zambesc si ma asez la masa. Incepem sa mancam...

Itachi Pov.

Dupa putin timp terminam de mancat, iau farfuriile si le pun in chiuveta apoi ma asez iar la masa, ea uitandu-se la mine. Ii zambesc si o provesc adanc in ochi. Ne zambim reciproc si stam asa pret de cateva secunde. Pur si simplu ma pierdeam in ochii ei albastri, senini ca cerul. Cand sunt cu ea simt ca plutesc, simt ca, chiar daca se intampla si rele, viata poate fi roz. O iubeam, chiar daca nu eram impreuna. Asa pur si simplu. La un moment dat ea isi intoarse privirea si intrerupse legatura imaginara dintre noi. Trag aer in piept, expir si apoi i-am spus:
- Ino, stiu ca poate nu ma vezi crede, si ca poate nu simti la fel, insa sentimentele pe care le am pentru tine, sentimente puternice de iubire, nu mai pot sta ascunse! Mi te-ai pus in suflet, si de fiecare data cand sunt singur, si inainte sa adorm seara gandul tot la tine imi zboara! La frumusetea ta si interioara si extrioara, la felul cum iti traiesti viata, dar mai ales la zambetul tau si la ochii tai care m-au inebunit! Am pus ochii pe tine de mult, insa nu credeam ca va fi ceva mai mult decat sentimente de prietenie! Chiar daca tu nu simti la fel, vreau sa stii ca orice ar fi, mereu te poti baza pe mine, mereu am sa-ti fiu alaturi, chiar daca gresesti sau nu! Intr-un cuvant, te iubesc! ii spun eu lasand-o pe blondina mea masca din nou. Aceasta ma privea incontinuu, cu fata socata, insa nu prea tare, iar in clipa urmatoare isi muta privirea iar expresia de pe fata era una ganditoare.
Eram putin ingrijorat, insa chiar daca nu vom fi impreuna, daca ea e fericita eu sunt fericit. Inspir adanc si expir uitandu-ma in pamant.
- Cum as putea sa nu simt la fel?! Si eu am pus ochii pe tine, insa ma gandeam mereu ca un tip ca tine nu poate sa nu aiba prietena! Si eu te iubesc! Mereu mi-ai fost aproape, si m-ai ajutat. Mereu ai reusit sa ma faci sa zambesc, si asta doar pentru ca tu tii la mine! imi spune ea si ma lasa cu gura cascata. Insa imi revin repede si-i zambesc. Masa dintre noi nu era lunga, era patrata. Asa că, ca sa implinim momentul romantic, ma aplec putin peste masa, ea facand la fel, pana ce buzele noastre s-au unit intr-un sarut dulce, si mult asteptat.

Autor:
Intre timp Sasuke a ajutat-o pe Sakura sa-si aduca lucrurile la el. Ajunsi in fata usii cei doi intrara, si ii vazu pe ceilalti doi in bucatarie, bucurandu-se de ceva "dulce". Nu i-au luat in seama si i-au lasat in pace plecand amandoi spre camera lui Sasuke. Dupa ce si-au pus lucrurile au coborat jos sa-i anunte si pe ceilalti porumbei ca au sosit. Dupa ce au stat putin de vorba, s-au dus toti la culcare, Ino trimitandu-i mesaj mamei ei cum ca doarme la Hinata.

Atat pt acum....hai cu com alex fratiuk:X

Itachi cu Ino pe pat:



Sasusaku la inghetata:



Sasusaku venid spre casa:



ItaIno la masa:

HeyHey! Place next-ul, dar, si din nou sper ca nu o sa te superi, ar fi de preferat ca in loc de "te iubesc", Ino si Itachi sa zica "te plac". Mi se pare ca acestia folosesc acest cuvanta cam cu prea multa usurinta...
Pana la urma e ficul tau si faci cum vrei, dar eu ti-am dat doar o sugestie...
Din nou...sper ca nu te-ai suparat
Abia astept next-ul! ByBy

Scumpoo e mumusel dar pe viitor incearca sa bagi mai putin dialog si baga mai multa descriere.
ciao. :*

Am citit tot ieri si azi =))) Si mai vreau =p~ Nu te opriiiiii! :o3

Capitolul 8 "Veste Noua si Mini vacanta"

Urmatoarea dimineata soarele is arunca razele la rezidenta Uchiha, trezind-o pe rozalie si pe blonda care au dormit fiecare cu "alesul" ei. Se pregatira amandoua si iesira din camere. Si-au dat buna dimineata, si-au plecat spre bucatarie. Incepand sa pregateasca micul dejun Sakura ii spuse blondei sa faca putin curat prin casa ca se descurca ea cu mancarea. Zis si facut. Ino merse la un dulap si-si lua toate cele necesare. Dupa 20min casa era luna si micul dejun aproape gata.
Fetele erau amandoua in bucatarie, Sakura terminand de preparat si Ino punand lucrurile la loc. Intorcandu-se ele il vazura pe Sasuke in usa scarpinandu-se in cap si inganand un "Neata!". Cele doua chicotira, iar rozalia il invita pe brunet la masa. Ino a plecat si ea sa-l trezeasca pe Itachi.
Ajunsa in fata usii Ino apasa usor pe clanta si deschise usor usa de la camera lui Itachi. Intra inauntru si cu aceeasi dexteritate inchise usa. Incet, incet cu pasi de felina aceasta se apropie de pat. Apropiindu-se observa ca la capul patului cearsaful era umflat si nici urma de brunet. Fata se gandi ca el probabil este sub cearsaf, insa cand il ridica vazu doar doua picioare. Incepuse sa o umfle rasul, faptul ca Itachi in somn a ajuns cu capul unde i-au fost picioarele si vice-versa, o amuza...insa s-a abtinut si sa dus la celalalt capat de pat. Ridica incet cearsaful si-i vazu parul lung si negru al baiatului, care curgea pe pat exact cum curge cascada. Blonda se apropie de urechea lui si-i spuse: " Buna dimineata, scumpul meu!". Itachi ingana un "mai lasa-ma 5 minute", insa fata nu l-a lasat pentru ca mai aveau o jumatate de ora si trebuiau sa plece la liceu. Acesta se ridica somnoros pe coate murmurand niste mici injuraturi.
Ino cotrobai prin dulap si-i scoase niste haine lui Itachi.

Itachi P.O.V
Intind mana dupa ceas si vad ca e 7 fix. Mama ce-as mai dormi, insa blondina mea e in stare sa imi arunce o galeata de apa rece in cap daca nu ma trezesc. Imi ridic capul si o vad pe ea aruncandu-mi niste haine care mi-au aterizat fix pe cap, dupa care imi spune "imbracate si coboara la micul dejun". Imi iau rapid hainele de pe cap si o prind de mana. Aceasta nici n-a realizat la timp ce vreau sa fac ca sa se poata feri, si o trag cu putere facand-o sa cada pe pat in timp ce eu ma dadeam la o parte. Ino a cazut pe spate iar eu eram peste ea, privind-o in ochi si tinand-o de maini.
- De cand imi dai tu mie ordine?! o intreb eu zambind smechereste. Aceasta e putin speriata, inca nu si-a revenit. O sarut scurt pe gat ceea ce a facut-o sa tresara. Dintr-o data imi arunca o privire putin nervoasa in semn sa ma dau jos de pe ea. Insa o ignor si incep sa o sarut, jucandu-ma cu toata aria gatului ei.
- O-opreste-te! S-stai! Itachi! imi spune ea printre gemete mici de placere. Stiu ca-i place si ei asa ca nu ma opresc, ba continui si imi si maresc aria de actiune. Ma jucam pur si simplu cu buzele si limba pe gatul ei si mai jos putin pe piept, facand-o sa geama de placere, ceea ce ma inebunea mai tare. Simteam cum incearca sa ma impinga cu mainile, sa ma opreasca, insa sunt mult mai puternic ca si ea si nu ma gandesc sa o las de data asta.
- Itachi...g-gata, termina...! STAI! striga ea dintr-o data ceea ce ma facut sa ma opresc brusc si sa ma uit in ochii ei. Eram putin iritat, pentru ca nu vroiam sa ma opresc. Aceasta observa ca sunt putin iritat si-mi spune:
- Itachi trebuie sa te pregatesti, avem scoala, ai uitat? Nu mai avem prea mult timp si trebuie sa plecam! Imi spune ea, facandu-ma sa ma ridic. Incep si ma imbrac, imi iau blugii negri pe mine si o camasa rosie cu maneci scurte. Imediat dupa ce mi-am incheiat cureaua am vrut sa-mi inchid si nasturii de la camasa, insa observ ca a inceput deja ea sa mi incheie. Nu zic nimic si ma uit doar la ea. Mai avea vreo 3 nasturi de incheiat, rasuflu instinctiv si o aud pe ea zicandu-mi ceva de genu "stai linistit, vor mai fi ocazii, cat de curand", dupa care imi saruta senzual gatul si imi incheie si ultimul nastrure zambindu-mi intre timp. Ii zambesc si eu si dam sa iesim din camera cand ea ma aude pe mine spunandu-i "data viitoare nu mai scapi asa usor". In clipa urmatoare ea se introarce spre mine si i-a o pozitie mai sexy, cu mainile in solduri si-mi spune "vom vedea de ce esti in stare, tigrule!". La felul cum a spus-o m-au trecut toate apele...

Ino P.O.V
Dupa ce i-am dat acea replica stil "eu" ne indreptam spre bucatarie. Terminam repede de mancat si ne indreptam spre scoala. Ajunsi acolo coboram toti din masina lui Itachi si ne indreptam spre prietenii nostri. Ne salutam reciproc si incepem sa ne povestim cum am ajuns fiecare sa fim un cuplu. Povestea mea si a lui Itachi o stiti, Sasuke si Sakura pai intr-un final Sasuke a recunoscut ca o place pe Sakura si cam de atunci sunt impreuna, cam de 1 saptamana 2, nu stiu. Cat de spre Naruto si Hinata, Hin mi-a spus despre intalnirea ei cu blondul, insa nu ma-m gandit ca si el simte la fel pentru ea, dar ma bucur, in sfarsit si-a dat seama neghiobul ca Hin il place. Despre restul nu prea stiu. Neji si Tenten sunt impreuna, insa de cat timp sau cum de..nimeni nu stie. Dar am senzaztia ca ne vor spune.
- Pai noi am inceput sa ne placem de cand mergeam la cursurile de karate, cand eram mai mici. Mereu ne-am inteles foarte bine asa ca intr-o zis, nu stiu cum Neji s-a hotarat sa ma invite in oras la o intalnire, a fost foarte romantic, si de atunci suntem impreuna! Ne spune Ten pe un ton foarte vesel. E o fata de gasca si mereu de incredere, cu parul maro si mai tot timpul prins in doua cocuri cu panglici lungi. Neji, e si el de treaba, ceva mai tacut si parul lui era exact ca si a lui Ten la culoare, iar ochii lui erau lilla ca ai Hinatei (nu degeaba sunt veri nu?) doar ca ai lui exprimand siguranta si putere.
Tot povestind noi intre noi, o vad instinctive pe Temari care parea sa fie ..ingrijorata?.. asa cred. Fara sa mai stau pe ganduri intreb in gura mare de ce e asa. Mare prostie am facut.
- Da, de ce esti ingrijorata surioara?! Intreba Gaara nedumerit. In secret il vad pe Shikamaru avand aceeasi expresie ca si Temari. Shika e un baiat mai lenes dar de treaba cu ochi caprui si par maro. Ceva se intampla intre cei doi, si din cauza mea cred ca se va afla curand.
- Pai, vezi tu....eu... Termari parca a inghetat, insa cred ca stiu ce se intampla. Cei doi, Shika si Tema sunt impreuna si de aceea e stresata. Gaara e foarte protector cu ea, si nu lasa pe oricine sa fie cu ea sau sa se apropie de ea.
- Temari si cu mine suntem impreuna! Gata am spus-o! zice Shikamaru si-si intoarce repede privirea intr-o parte luand-o in acelasi timp pe Tema de mana. Gaara nu afisa nicio emotie.
- Asculta Shikamaru, Temari nu mai e mica si poate avea grija de ea, insa daca o ranesti numai, si numai o singura data, sa nu te miri daca urmatoarea zi te trezesti in spital! ii spuse roscatul lui Shikamaru. Acesta da afirmativ din cap si in semn ca nu se va intampla. Temari, era in culmea fericirii.
Deodata ne speriem toti fiind ca se aude soneria de intrare tare si raspicat. Orele au trecut destul de greu, insa inainte ca toti sa plece acasa le-am spus clar ca avem o sedinta, incluzandu-l si pe Itachi.
Toti m-au asteptat in curtea liceului curosi de ce i-am chemat. Ajunsa acolo le spun ca nu e nimic grav si ca e de bine. Fara sa mai stau pe ganduri ii intreb sec "ce ziceti de o mini vacanta?". Fac toti ochii cat cepele iar in clipa urmatoare se aude vocea rasunatoare a lui Naruto cum ca e o idee grozava. Ceilalti afirma si ei asa ca ne-am hotarat sa mergem intr-o mini vacanta. Itachi si Sasuke aveau o mica cabana pe plaja, intr-un loc nu prea populat, pe care il stiau doar ei. Era perfect, mai ales pentru ca azi era vineri si deseara puteam imacheta toti si sa mergem. Va fi grozav!

Atat deocamdata..uite pozele

Sasuke somnoros:


Itachi somnoros:


ItaIno pe pat:


Cuplurile NejiTen si ShikaTema(aici cand Shika marturiseste relatia lui cu Tema):

habar n-aveti ce se va intampla....hehe! cititi...aici e punctul culminant, in care se afla adevarul-....ups :>.<: ...am vis prea multe

Continuareaaa....

Ino Pov.

Imediat dupa ce le-am dat vestea toti s-au dus acasa, sa se pregateasca, la fel si eu desigur. Ajunsa acasa ii vad pe parintii mei stand pe canapea. Televizorul era oprit, priveau in gol, tata era cu mainile in san si ochii inchisi, iar mama privea podeaua. Ceva se intampla, insa nu bag de seama si inchid usa in urma mea, iar cand dau sa merg in camera mea, ma opreste vocea tatei:
- Stai pe loc domnisoara! imi spune el pe un ton foarte serios. Eram putin ingrijorata, sper sa nu afle ca am petrecut noaptea la Itachi. Pentru Sakura nu era o problema asa mare, parintii ei erau plecati din oras asa ca nu avea de ce sa-si faca griji. Insa la mine e diferit, tata e destul de strict, mama nu prea, insa totusi cand era ceva serios tinea cu tata nu cu mine, tipic.
Imi las geanta jos si iau o pozitie de drepti si ma uit atenta la tata, care se uita la mine. Gandul imi zbura doar la Itachi, tata il stia, si spre ghinionul meu stia si ca Itachi a avut o reputatie de "frangator de inimi", ca umbla cu mai multe fete, si doar ca sa se distreze. Pret de 5min, tata ma tot analiza din cap pana in picioare, eram ingrijorata, mama nu zicea absolut nimic. Deodata tresar, cand il vad pe tata ca se ridica si se apropie putin de mine.
- Ia spune-mi tu, ce legatura ai cu Itachi Uchiha?! imi spune el, pe un tot infricosator de serios.
- Pai, e prietenul meu! ii zic eu cu o urma de curaj. Mare prostie, pentru ca l-am enervat la culme. Tremura de nervi, stiu ca imi vrea doar binele, insa ma speria. Deja presimteam ce va vrea sa-mi spuna, insa imi cobor privirea si-l las sa vorbeasca.
- Nici sa nu te gandesti la asta! Nu e potrivit pentru tine! imi spune el ridicand putin tonul. I-auzi?! Itachi nu e potrivit pentru mine?! Ba bine ca nu! Daca nu era Itachi eu eram cum prin spital pe undeva. Habar n-are ce mult s-a schimbat Itachi, si incercand sa-i schimb gandirea ii spun:
- Dar, tata -... insa nu apuc ca ma intrerupe mosul.
- Niciun DAR! Iti interzic sa te mai vezi cu el! Si ai face bine sa nu incerci ceva, daca nu vrei sa ma superi rau de tot domnisoara! imi spune, mai bine zis, striga el la mine. Imi plec capul si ingan un "bine" inabusit cu sperante distruse.
Simteam deja cu lacrimile imi intepau ochii, am fugit in camera mea. Intru, inchid usa si ma arunc pe pat in hohote de plans. Eram distrusa, gandul ca nu-l mai pot vedea pe cel care mie cel mai drag ma distrugea complet. Aud cum imi suna telefonul, ma gandeam ca e Saku sau Hin, insa nu, era Itachi. Am inceput sa plang si mai tare. Telefonul nu se oprea din sunat, si ca sa nu auda tata si sa mi-l ia, l-am luat repede si am raspuns. Din telefon se auzea vocea dulce a lui Itachi, suspin si zic un "da?" rasuflat.
- Ce s-a intamplat? De ce plangi? Ino?! imi spune el. Dar de unde stia ca plang? M-am straduit sa nu-i dau de inteles asta. Insa stia.
- Nu plang! De ce spui asta? spun eu incercand sa-l pacalesc.
- Ino! Nu ma minti, stiu ca plangi! Si daca nu-mi spui vin la tine si tot aflu! Imi spuse el. La auzul cuvintelor lui am inceput sa plang mai tare. Stia ca sufar si ca eram trista, o simtea. Stiu asta pentru ca nu cred ca e o coincidenta sa ma sune exact dupa ce m-am certat cu tata si in plus de obicei ii fac eu apel sau ii trimit mesaj cand sa ma sune. Incep sa trag aer in piept, adanc si dintr-o suflare i-am spus ce sa intamplat, iar apoi m-a infundat iar plansul.
- Nu-ti face griji frumoasa mea! Totul va fi bine, ai sa vezi! Tu doar fa-ti bagajele pentru mini-vacanta, fara ca ai tai sa stie si asteapta-ma acasa! Imi spune el dupa care inchide. M-a lasat in ceata, daca vine aici va fi vai de capul meu, va fi foarte rau. Iau o pozitie de sezut si imi strang genunchii la piept, gandindu-ma la ce se va intampla. Nu se auzea nici un sunet, lacrimile imi curgeau singure pe fata. Tresar insa cand aud dinou soneria telefonului. Era un mesaj de la Itachi: "Nu-ti face griji, am sa vorbesc eu deseara cu tatal tau! Ti-am mai spus, n-am sa las pe nimeni sa ne desparta, chiar daca e vorba de parintii tai! Si fie ca le place sau nu, tot a mea vei fi! Si inca ceva... daca vad cumva urme RECENTE, pe fata ta cum ca ai plans, n-am sa te mai iert, si nu vei mai scapa ca si data trecuta! Ai grija de tine! Te pup." Am inceput sa chicotesc cand am citit ultima parte din mesaj.
Am hotarat sa las destinul sa-si formeze drumul. Plansul nu ajuta la nimic. Asa ca m-am dus la baie sa ma spal pe fata. Cand m-am uitat in oglinda am ramas uimita. Ochii mei erau rosii, intr-un fel eram si furioasa, imi era sete, nu stiu de ce. Iau paharul si-l umplu de apa. Il beau tot insa degeaba. Ma sprijin de chiuveta si-mi plec capul. Clipesc de cateva ori apoi privesc iar in oglinda. Spre surprinderea mea ochii mei era albastri din nou. Ce naiba?!. Cred ca era de la plans, ma durea si capul intradevar, iar urma de furie disparu total, dintr-o data. Nu bag de seama si ma apuc de teme.
Orele au trecut destul de greu. Daca era sa merg cu ceilalti trebuia sa ne intalnim toti in curtea liceului la 6 seara. Acum era ora 5, incepusem sa-mi pierd sperantele, iar pe fata mea aparu din nou tristetea. Usa de la camera mea era intredeschisa. Se aude soneria usii, eu am tresarit si am coborat scarile, insa prea tarziu, tata pusese deja mana pe clanta. Cand a deschis usa, si l-a vazut pe Itachi s-a enervat si l-a intrebat ce cauta aici. Itachi ia raspuns sec: " am venit sa vorbesc cu dumneavoastra". Tata era uimit de respectul pe care Itachi il acorda. L-a poftit in casa, eu eram de fata, si mama era in tocul usii cu prosopul in mana.
- Ce vrei baiete!? intreba tata, inca enervat.
- Am venit sa o i-au pe Ino, mergem cu totii intr-o mini-vacanta de weekend. Ii spuse brunetelul meu, lui tata.
- Ba, nu merge nicaieri! N-o sa permit ca fata mea sa umble cu unul ca tine! Si nu mai are voie sa te vada! Asa ca-... insa tata nu apuca sa continue ca Itachi l-a intrerupt.
- Fie ca va place sau nu, Ino e a mea si eu al ei! I-am jurat ca n-o sa las pe NIMENI sa ne desparta, si eu ma tin de cuvant! Nici nu ma cunoasteti aproape deloc, dar sunteti gata sa-i luati lui Ino toata fericirea nu?! N-o sa permint! Si daca nu va convine, luati-va adio de la ea fiind ca o i-au cu MINE! ii spuse Itachi tatei, pe un ton nervos si serios. Tata se calmase, dar cum e posibil. Fac ochii cat cepele cand il vad ca zambeste, acel zambet cald care mi-l dadea mereu cand era mandru de mine. Incet isi ridica mana si o puse pe umarul brunetului meu.
- Bun venit in familie! ii spuse el lui Itachi. Imi venea sa lesin. Bine vad?!, sau e doar un vis. Itachi ii zambeste si el iar apoi ne asezam la masa. Eu inca eram in stare de soc. Tata a inceput sa-i explice lui Itachi si mie de ce facuse asta. Ne spunea ca stia de relatia noastra si ca nu vrea sa ma vada pe mine suferind pentru un baiat, nu vroia ca zambetul meu sa dispara, asa ca a pergatit acest "test" pentru Itachi, sa vada daca e potrivit pentru mine. Am zambit si i-am multumit. El mi-a dat voie sa plec in mini-vacanta doar sa am grija de mine. Zis si facut.

Itachi Pov

O vad pe blondina mea cum urca scarile pentru a-si aduce bagajele. Tatal fetei m-a facut sa promit ca voi avea grija de ea. De parca daka nu-i promiteam lui nu aveam grija de ea..lol.. Dupa cateva minute o vad pe Ino coborand scarile gata de plecare. Parintii ei ne-au zambit si am pornit-o la drum. Dupa cateva minute ne-am intalnit cu restul grupului de "porumbei" si am pornit-o spre plaja. Am ajuns acolo la 9. Eram obositi de la drum, fiind ca era destul de departe. Eram 5 cupluri, fara Neji si Ten, ei n-au venit, de ce, nu stiu..in fine, fiecare cuplu avea o camera cu un pat mare si toate cele. Neam pus la somn.

Michyio Pov.
E 5 dimineata, alrma a sunat si ma trezit, insa doar pe mine, Gaara dormea ca ursul. Ma imbrac repede in rochita mea, imi iau balerinii si ma duc sa-l trezesc pe Gaara. Ma sprijing pe genunchi si-l scutur de vreo 2-3 ori sa-l trezesc. Acesta imi raspunde si se ridica in pozitia de sezut:
- Ce e?! Ce s-a intamplat?! Sunt treaz! Ce-i?! spune el frecandu-se la ochi. Ma ridic si ma duc in fata oglinzii si incep sa-mi aranjez parul uitandu-ma la el prin oglinda. "Hai ridica-te! Mergem sa vedem rasaritul!" ii spun eu incantata. Insa zambetul imi dispare de pe fata dupa ce aud ce-mi spune:
- Ah, pentru asta m-ai trezit?! Mi-e somn, eu nu merg, daca vrei du-te tu! M-am suparat, il vad cum se lasa pe spate si priveste tavanul asteptand sa adoarma.
- Haide! Te rog, va fi foarte frumos! N-am mai vazut rasaritul asa niciodata, va fi foarte romantic! Te rog! Zic eu cu niste ochi de catelus, vrand sa-l fac pe el sa se razgandeasca, insa n-am reusit. I-am spus un "bine!" si am iesit trantind usa.
Acum sunt pe plaja, astept sa vad rasaritul. Am iesit si eu ca vaca, doar in rochita, si acum mor de frig. Bravo Michi! imi zic eu la mine. Era si suparata pentru ca vroiam sa fie roscatul meu cu mine, dar nuuu, el tre sa doarma ca e in crestere. Stau si privesc trista marea care parca nu se mai termina.

Gaara Pov.

Nici nu mai pot dormi. Cum sa dorm cand stiu ca frumoasa mea e afara singura si suparata pe mine. Ma imbrac repede, imi iau silapii si ies. De la departare o vad cum sta singura si se uita la mare, vantul jucandu-se prin parul ei. Tremura, ii era frig. Incet, incet ma apropii de ea fara sa observe. Apropiindu-ma o aud zicand ceva ge genu "macar de-ar fi si el cu mine aici, dar mai bine doarme", zambesc in sinea mea si imi dau jos jacheta, fiind in spatele ei, io pun pe umeri, macar sa-i tina de cald. La gestul meu ea tresare si se uita la mine mirata. Ii zambesc si-mi cer scuze, pentru figurile pe care le-am facut si o iau in brate. In urmatorul minut isi face aparitia si soarele. Observ ca pe fata ei apare un zambet, acel zambet care ma facea sa ma indragostesc din nou de ea.
- Ce frumos e! spune ea lasandu-si capul pe pieptul meu. Zambesc si eu din nou si-i spun:
- Nici o mie de rasarituri nu-s mai frumoase ca tine! Ea se departeaza de mine si ma priveste adanc in ochi cu acelasi zambet fermecator pe buze, iar eu in clipa urmatoare o iau si o sarut, formand cea mai romantica imagine cu noi.....

Itachi Pov.

Ma uit pe ceas si vad ca e ora 11:00. Ma ridic alene din pat si vad ca sunt singur. Ma imbrac si cobor la masa. Blondina mea era acolo si ma astepta. Am mancat si dupa cateva ore ne-am dus pe plaja. Toti se distrau de minune. Eu eram fotograful, le-am luat poze la toti. Una mi-am facut si mie, in rest doar porumbeii si ingerul meu.
Acum stau pe prosop si ma uit amuzat cum se distreaza restul, Naruto e pe cale sa si-o ia pe coaja, a lovito pe Saku peste fund si acum,....uau! ce lovitura!... Bietul blond e in aer. Dupa cateva minute o vad pe blondina mea cum vine spre mine sa-mi arate ceva. Deodata o vad cazand in genunchi. Ma duc repede la ea sa vad ce a patit. Ajung la ea si o ridic, imi spune ca n-are nimic, doar ca s-a taiat in scoica care vroia sa m-io arate. La vazul si la mirosul sangeul incep sa inebunesc. O las pe ea si ma dau cativa pasi inapoi tinundu-ma de cap. Stiam ce se intampla, insa vroiam sa ma controlez dar am esuat. Ino se apropie de mine si ma intreaba ce-am patit. Mana ei putin sangeranda era chiar in fata ochilor mei. Am prins-o de mana si le spun celorlalti ca revenim, si am luat-o la fuga. Am ajuns repede in camera mea, am intrat amandoi si am incuiat usa. Ino era speriata nu stia ce se intampla. Ma uit la ea si in minutul urmator o imping si cadem amandoi pe pat, eu peste ea. O aud strigandu-mi numele, si intrebandu-ma ce se intampla, ce am patit dintr-o data.
- I-imi pare rau, dar nu ma pot controla! Am nevoie-...insa nu apuc sa termin de vorbit ca dintii, mai bine zis coltii mei erau deja in gatul ei firav.......
Suspans.... :>.<:

Atat pt azi...comm.....

SI acum pozee:

Ino cu ochii rosii (in oglinda):


Gaara in pat:


Michiyo:




Gaara:


Michiyo si Gaara:


Ino si Itachi:



Poze cu restul pe plaja:
(aici nu e tenten ci Michiyo)










Aici cand Naruto si-o ia pe coaja:)):

Super fain :3

Intarziata...stiu, dar sper ca ai inceput sa te obisnuiesti cu mine
Itachi are un caracter diferit de cel din anime, atrecut de la arogant si nepasator la genul romantic si indragostit, dar totusi puternic... I like it
Vad ca prin aceasta poveste aparent normala se va mai strecura si ceva SF Iubesc povestile cu vampiri
PS: Expresia "ochi rosii" nu are nici o treaba cu irisul!

scz de intarziere....am av examen....
continuareeeeeeeeee..........
Itachi Pov.

Dupa putin timp, termin ce am inceput, si-mi ridic capul privind-o pe ea. Era lesinata...Ce-am facut?!... Incrozit de mine insumi, o las singura si ma indrept spre plaja. Spre norocul meu nu m-a vazut niciunul din prietenii mei... insa stiam ca ce am facut o sa se alfle, si o sa dau de bucluc. Acum stau singur pe plaja, intr-un loc putin mai indepartat de unde erau ceilalti. Aud pasi, care veneau spre mine nu de la mare distanta. Stiam cine e, era Sasuke, si simt ca deja stie ce-am facut. Acesta era acum in spatele meu, cu mainile in san, si cu o privire dezaprobatoare si-mi spune:
- Cum ai putut?! Credeam ca esti ceva mai tare... cum de nu te-ai putut abtine Itachi?!
- Asa, pur si simplu! ii raspund eu, putin iritat.
- Cum pur si simplu?! Sti ca nu trebuie sa spunem nimanui! Sti ca nu trebuie sa se afle! imi spune el, ca si cum mi-ar fi superior.
- Gandeste-te Sasuke! Daca ai fi fost in locul meu, te-ai fi putut abtine?! Mai ales ca niciunul dintre noi n-a mai gustat macar sange uman, de mult timp.. ii spun eu dezgustat de mine insumi.
- Banuiesc ca ai dreptate, dar ce vei face cand se va trezi? O sa te i-a la intrebari, ceea ce e normal pentru ea...Ce vei face atunci? ma intreaba el ingrijorat.
- O sa-i explic totul! Dar pana atunci, Te rog, Sasuke, du-te si vezi daca se simte bine, si apoi vino si anunta-ma! il rog eu pe fratele meu mai mic.
- Bine, cum doresti! ne vedem ceva mai tarziu.

Ino Pov.

Itachi!...Strig eu cat pot de tare, ridicanu-ma in pozitia de sezut. Se pare ca am adormit, sau am lesinat... nu stiu... Oare ce s-a in intamplat, era un vis, sau realitate?... La aceasta intrebare, fac ochii cat cepele si fug spre oglinda. Imi dau parul de pe umar si observ pe gat doua urme mici si rotunde, din care se pare ca s-a scurs putin sange. E adevarat!... Deci asta inseamna ca Itachi e un...vampir...?! sau ce?... Nu inteleg nimic. De ce nu mi-a spus? De ce a tinut secret? Nu are incredere in mine? De cand e el asa? Din nastere sau sa intamplat ceva cu el?...Mii de intrebari alergau prin capul meu. Eram confuza si speriata. Nu stiam cum sa reactionez, ce sa fac...sa spun cuiva...Nu!...Daca a tinut asta secret atata timp de mine, inseamna ca nu as avea dreptul sa il destainui. Oare unde e acum? Stateam pur si simplu si priveam in gol. Era o liniste deplina, tot ce auzeam erau rasetele prietenilor mei. Incepeam sa ma intristez. Acum ca m-a muscat, ce se va intampla cu mine?... Deodata aud usa principala ca se deschide. Imi iau un bandaj repede si mi-l pun pe gat, acoperindu-l si pe el cu parul. Persoana se indrepta spre camera in care eram eu. Cand usa se deschide, il vad pe Sasuke putin ...ingrijorat?!...
- Hey! Cum te simti? ma intreaba el, relaxandu-se putin.
- Ma simt bine..cred... ii raspund eu coborandu-mi privirea si gandindu-ma la ce s-a intamplat.
- Nu te teme, Itachi, el... n-a vrut sa te raneasca! imi spune el, iar eu ridic privirea socata si-l tintesc in ochi... Ce?! Si Sasuke stia?! Oare si el e un vampir?...
- Uite, stiu ca ai multe intrebari, insa cel care trebuie sa-ti raspunda e Itachi! continua brunetul..
- E-eu, n-nu stiu-... insa nu apuc sa termin ca Sasuke ma intrerupe.
- Itachi, e ingrijorat pentru tine! Poate ca nu ma inteleg asa bine cu el, dar nu-s asa rece, nu-mi place sa-l vad asa! El tine foarte mult la tine! Si tu trebuie sa mergi la el, pentru ca daca nu vei merge el nu va veni la tine! De ce?! Pentru ca probabil se va gandi ca iti este teama de el, acum ca ai aflat adevarul! Imi spune brunetul intinzandu-mi mana, sa ma ridic si sa merg cu el. Dau din cap afirmativ, si pornesc cu el spre locul unde e Itachi.
In timp ce mergeam Sasuke s-a intros spre mine, si cu un zambet prietenesc imi spune: " Nu te teme! O sa fie bine! Ai incredere in Itachi! ". La auzul cuvintelor lui, zambesc si o pornesc mai repede. Nu stiu de ce dar, simteam ca are dreptate. Dupa putin timp il zaresc pe Itachi, si alerg spre el oprindu-ma in spatele lui. Sasuke s-a oprit si s-a intros la prietenii nostrii.
- Nu credeam ca o sa vi! Imi spune Itachi pe o voce trista.
Nu zic nimic, si imi plec capul. Tinta mea fiind nisipul.
- Probabil esti speriata! Nu te condamn! Si inteleg daca nu mai vrei sa fi cu mine! Cine ar vrea sa fie cu un monstru ca mine oricum?!
- Taci! TACI! N-nu vorbi asa! Ii spun eu cu lacrimi in ochi, in timp ce ma asezam in genunchi langa el. Acesta se uita la mine mirat fara sa zica nimic.
- D-de ce nu mi-ai zis? De ce ai tinut secret asta fata de mine? Il intreb eu incercand sa ma linistesc.
- Pentru ca te-ai fi speriat! Si m-am temut, ca odata ce-ti spun, nu vei mai vrea sa fi a mea! Iar gandul ca dupa un timp altcineva te va saruta, si va fi cu tine, ma omora pur si simplu! imi spune el suparat.
- Stiu ca n-am facut bine! Si crede-ma ca sunt dezgustat de mine pentru ce ti-am facut! Chiar regret enorm! continua el inchizandu-si ochii si tinandu-se de cap.
- Da, recunosc ca sunt putin speriata, insa nu te-as parasii! Tin prea mult la tine ca sa fug pur si simplu! ii spun eu zambindu-i. La gestul si la auzul cuvintelor, acesta ma ia in brate si ma strange tare, parca nevrand sa-mi mai dea drumul vreodata.
- Multumesc! Nici nu sti cat ma bucur ca mi-ai spus asta! imi spune el rupand imbratisarea si sarutandu-ma pe cap.
Pret de cateva minute ne privim in ochi, ne zambim, parca fiecare stia ce vroia sa spuna celalalt, insa daca doua persoane se inteleg doar din priviri, cuvintele nu mai au rost. In clipa urmatoare, incet si bland isi duce mana la obrazul meu si-l mangaie, uitandu-se inca in ochii mei. In momente ca acestea, uiti de toate problemele si de toate supararile si e si cazul meu. Mereu a stiut cum sa ma calmeze, cum sa ma faca sa zambesc chiar daca eram suparata. De fiecare data cand il privesc in ochii lui negrii, si cand ii simt atingerile tandre ma fac sa-l plac si mai mult...

Intre timp...

Sakura Pov.

- Hey a vazut-o cineva pe Ino? Intreb eu putin ingrijorata. De ceva timp lipseste. Si ea si Itachi. Oare sunt impreuna sau nu stie unul de celalalt unde s-a dus? Au plecat de ceva timp si nu i-am mai vazut, cred ca ar trebui sa-i caut.
- Unde mergi Saku? ma intreaba brunetul meu putin ingrijorat...Ii spun unde merg si incep s-o iau din loc, insa acesta ma opreste. Ma intorc spre el, si-l intreb din priviri daca s-a intamplat ceva, si de ce nu ma lasa sa plec sa-i caut. Acesta imi da drumul si zambeste smechereste dupa care imi spune.
- Sigur sunt pe undeva impreuna! Nu crezi ca ai face o prostie mergand sa-i cauti? Nu sunt copii, pot avea grija de ei insisi! Si in plus poate ii vei intrerupe de la ceva! La auzul ultimei propozitii ma rosesc toata la fata, insa imi intorc capul intr-o parte putin iritata. Avea dreptate, dar nu-mi placea s-o recunosc. Ma priveste putin increzut si imi zambeste smechereste din nou dupa care ma ia de talie si ne indreptam spre plaja cu ceilalti.

Itachi Pov.

Inca ne privim in ochii, zambindu-ne reciproc. Daca ar fi dupa mine, as sta toata ziua si m-as uita in ochii ei albastrii si senini ca cerul. E frumoasa, degeaba! Incet incet schizez un chicot, ea observand si lasandu-si capul in jos, tinta ei fiind nisipul. Era putin rusinata, dar zambea, ceea ce este cel mai important pentru mine, s-o vad zambind in fiecare zi. Dupa putin timp ma ridic si-i intind mana sa se ridice si ea, rupand momentul de magie ce se petrecea intre noi. Aceasta imi da mana si pornim spre locul unde erau prietenii nostrii...
- Dar acum ce se va intampla cu mine? ma intreaba ea fiind si curioasa si ingrijorata.
- Nu-ti face griji! Am sa te ajut! Diseara e luna plina, si am sa te transform! ii spun eu zambind, fiind si bucuros ca va fi a mea pentru eternitate.
- D-dar nu exista alta cale? Adica, imi place asa cum sunt, ce se intampla daca nu ma transformi? ma intreaba ea din nou stricandu-mi momentul de visare. Insa e normal sa ma intrebe asa ca ii raspund:
- Daca nu te transform, in curand nu vei mai fi aceeasi. O sa incepi sa-i ranesti pe toti cei din jurul tau, chiar daca iti sunt persoane dragi sau nu, o sa ajungi sa faci orice doar pentru sange...ca un monstru! ii spun eu. Nu vroiam sa sune asa, dar asta e adevarul, nu pot sa-l ascund acum de ea.
La auzul cuvintelor mele ea se opreste din mers avand o privire fixa, si ganditoare. Se speriase, stiu asta, dar n-o condamn, iar inainte sa-mi pun mana pe umarul ei si s-o linistesc aceasta tresare si-mi spune ceva de genul "daca imi promiti ca nu ma voi schimba, atunci accept sa ma transformi!". Eram bucuros. I-am zambit si am asigurat-o ca nu se va schimba cu nimic daca o transform, doar ca va avea colti si va creste putin in inaltime. Aceasta zambeste si ma saruta pe obraz. Se pare ca nu m-ia cerut detalii, cum am ajuns sa fiu vampir, sau alte intrebari de genu. Si asta imi place la ea, nu imi cere multe detalii, inseamna ca are incredere in mine. Dintr-o data incep sa ma dezechilibrez dar imi revin si simt o greutate pe spate si umeri. Era ingerasul meu blond ce mi se sui in spate. Hotarasc sa o duc asa pana la destinatie.
Intr-un final ajungem si le spunem tuturor ca am avut mici probleme si curiozitati ce trebuia sa le rezolvam...Totul e bine cand se termina cu bine, dar nu si pentru noi. Incepe sa se insereze, si odata cu seara vine si luna. Ne indreptam toti spre micuta cabana. Luam cina si ne uitam la ceva film.
Era ora 11:00. Ii fac semn lui Sasuke sa vina cu mine pana in bucatarie. Acesta ma observa si plecam spre bucatarie spunandu-le celorlalti ca ne intoarcem cu gustari.
- Auzi?! Tu ai de gand s-o transformi pe Sakura, in noaptea asta? il intreb eu.
- Nu! N-o transform acum, o sa se sperie, nici nu i-am spus nimic. Dar o rezolv eu mai tarziu. Apropo! I-am spus lui Gaara ce sa intamplat si ce vrei sa faci! imi spune el, iar la auzul ultimei propozitii raman socat si incep sa ma enervez.
- Nu-ti face griji! A fost de acord fara nici o problema!
- Dar cum? intreb eu mai uimit.
- A spus ca si el o s-o transforme pe Michi in curand asa ca nu are nimic impotriva. La auzul cuvintelor lui Sasuke incepeam sa ma bucur din ce in ce mai mult. Nu ma asteptam la asta. Gaara e liderul nostru, al vampirilor, singurul cu sange pur, dar si cu puteri nemaipomenite. Ma bucuram ca a acceptat. Acum nimic nu ma mai oprea s-o transform pe Ino, si sa-i dau viata eterna, astfel putand sa fie cu mine pe veci.
Dupa putin timp observ ca am ramas singur in bucatarie. Ma uit pe ceas si vad ca se apropie clipa. Ma indrept spre living si vad ca toti se indreapta spre camerele lor. Perfect!
O vad pe Ino cum ma priveste indelung, putin stresata urcand incet cu spatele scarile si indreptandu-se spre camera noastra. Dau din cap afirmativ facand-o sa inteleaga ca e timpul. Aceasta fuge in camera, iar eu ma mai uit odata la ceas dupa care rasuflu din greu si ma misc repede spre camera mea si a ei. Intru si incui usa si o vad pe ea stand pe pat, tremurand?!....
- Nu trebuie sa-ti faci griji! O sa fie bine! ii spun eu iar ea imi zambeste. Asa am mai linistit-o! Cu blandete o iau de mana si mergem afara pe balcon. Ea era intro rochie verde de noapte. Eu aveam un pardesiu pe mine, inchis la culoare. Incet ma cobor, stand pe un genunche, ea facand acelasi lucru doar ca era in pozitia de sezut, in fata mea cu capul rezemat de mana mea. Asteptam ca luna sa fie in pozitia corecta. Ne priveam indelung, ii zambesc bland ceea ce o linisteste, mult. Luna e aproape pe noi.
- Din aceasta noapte, Ino vom fi impreuna pentru eternitate! ii spun eu si asigurandu-ma ca luna e deasupra noastra imi plec capul si o musc din nou incepand porcesul de transformare. Coltii mei sunt deja in gatul ei firav, ea simtind o mica durere ma prinde de par. In putin timp termin jumateatea procesului. Acum ca procesul sa fie complet ea trebuie sa inghita sangele meu, asa ca ma musc singur de mana si-mi extrag suficient sange ca procesul sa fie complet. Imi apropii buzele de ale ei, si o sarut, intre timp dandu-i pretiosul meu sange si transformand-o. Aceasta simte gustul sangelui meu si incepe sa se zbata, insa renunta si-l accepta. Dupa ce termin imi ridic putin capul si o fixez cu privirea. Procesul era complet.
- Ino... Sti cine sunt? o intreb eu.
- Esti... esti, Itachi! Itachi al meu. Imi spune ea ceea ce ma face sa zambesc. O ridic si o duc in brate pana in camera, si o asez pe pat. O invelesc si-i spun sa doarma, ca are nevoie de odihna. Si eu la fel. Ma asez langa ea si inainte sa adoarma ii spun:
- Sa nu te sperii dimineata pentru ca te vei trezi in dureri, e normal! Si am sa te ajut! Imi da afirmativ din cap, imi zambeste duios, acel zambet ce ma innebuneste, si-mi spune ca ma iubeste, dupa care adoarme. Zambesc si eu, bucuros ca totul a mers bine, o sarut pe frunte si-i spun printr-un gand acelasi lucru....

atat pt acum...va urma capitolul 9 >.O....
si acum poze:






astept comm:X

Capitolul 9 "Totul e bine cand se termina cu bine"

Itachi Pov.

Imi deschid ochii incet, si intind mana dupa telefon. Ma uit la ceas, si vad ca e 6 dimineata. Uau, mult am dormit! Imi zic eu sarcastic, ridicandu-ma si frecandu-ma la ochi. facand ca somnul si lenea sa dispara. Ma ridic incet din pat, sa nu-mi trezesc ingerasul, si ma indrept spre baie. Incep sa ma dezbrac si intru la dus. Picaturile de apa se scurgeau pe corpul meu binelucrat, unul din motivele pentru care ma adorau fetele. Desi am prietena, fanele mele inca se mai tin dupa mine, insa mie nu-mi pasa de ele. La inceput am crezut ca Ino este ca si ele, o increzuta cu fite ce se uita doar dupa aparente. Dar, si aparentele inseala.
Sunt fericit. De cand am vazut-o, si de cand am inceput sa petrecem ceva timp impreuna, chiar daca la antrenamente, mi-am dorit ca aceasta zi sa vina. Ziua cand ea va fi a mea pe veci. Si uite ca s-a intamplat. Dupa ce termin liceul am sa plec in America, si ea va veni cu mine, deoarece acum suntem conectati, nu vom putea rezista unul fara celalalt...
Dupa cateva minute ies din dus si ma imbrac. Iau pe mine o pereche de blugi negri, imi pun cureaua si ies din baie inchizand usa dupa mine. Imi ridic privirea spre pat si observ ca ingerasul meu se zbatea putin. Imi indrept incet pasii spre pat si ma asez langa ea....

Ino Pov.

M-am trezit, insa nu-mi venea sa-mi deschid ochii. Vedeam niste imagini, care se derulau ca un film, parca e amintirea cuiva, insa nu a mea pentru ca nu-mi amintesc sa mi se fi intamplat mie asa ceva. Eram ca o fantoma in acel vis: vedeam doua figuri, dupa cateva secunde am realizat ca sunt baieti, unul mai mare si unul mic. Ne aflam intr-o camera intunecoasa. Frica m-a cuprins cand am vazut doi ochii rosiatici in umbra. Pe langa mine si cei 2 baietei mai erau inca 3 persoane in camera. Doua erau intinse pe jos intr-o balta de sange iar acel barbat cu ochii infioratori era in picioare langa ei, privind spre cei 2 baieti care era imbratisati. Lumina lunii intra in camera, pe fereastra fara perdele luminand jumateatea de camera in care ma aflam eu si baietii. Dupa chipurile lor mi-am dat seama imediat ca sunt Itachi si Sasuke. Micul brunet plangea in bratele celuilalt mai mare. Persoanele intinse pe jos erau parintii lor, mi-am dat seama dupa asemanarea dintre ei. Persoana care i-a omorat zambea malefic murmurand ceva ge genul: "Au meritat-o!" dupa care disparu in intuneric. In toata camera se auzea plansul lui Sasuke, Itachi strangandu-l in brate ca sa-l calmeze. Totul era trist, ca si cum lumea s-a sfarsit. Fara sa-mi dau seama lacrimile mi-au umplut ochii si au inceput sa mi se scurga pe obrajii fierbinti. Imagine era terifianta. Fara sa mai stau pe ganduri am fugit, am iesit afara cu totul din acea casa, insa spre nenorocul meu afara era mult mai rau. Imaginea ingrozitoare a cadavrelor scaldate in sange ma facea sa tremur, sa urlu din toate puterile.
Deodata totul se face negru, in cateva secunde eu deschizandu-mi ochii plini de lacrimi si tristete si in realitate. Itachi ma privea bland, si zambitor, insa la vederea expresiei de pe fata mea se intrista.
- Ai vazut eh? imi spune el cu o voce trista. Dau afirmativ din cap si el continua sa-mi explice...
- In seara aceea, barbatul pe care l-ai vazut, era vampir, si ne-a ucis parintii! Iar mai tarziu aflasem ca era un fel de vanator de vampiri, i-a ucis pe parintii mei doar pentru ca erau si ei ingeri ai noptii, fara sa greseasca cu nimic. La cateva zile dupa ce am aflat totul, am auzit ceva ce intr-un fel m-a bucurat! Acel barbat fusese ucis, insa tristetea tot nu a trecut. Eu cu greu am trecut peste, insa Sasuke nu prea. Si acum acea amintire mai doare la fel de mult, ca un catel ce a prins drag de tine si te urmareste peste tot indiferent ce ai face! imi spune brunetul meu privind in gol, tinta lui fiind cearceaful cu care ne inveleam.
M-am oprit din plans instinctiv, si blocandu-mi tinta spre cearceaf privind in gol, mi-am cerut scuze pentru ca i-am adus aminte de cele intamplate. La auzul cuvintelor mele, il observ cum schiteaza un zambet si spunandu-mi ca "nu e nici o problema, oricum era sa se intample pana la urma". Zambesc si eu in sinea mea, insa acest moment de tacere nu dureaza mult, pentru ca simt o durere permanenta in gat. Imi era uscat, imi era sete. Imi rasucesc putin corpul si-l priveam pe Itachi, mai bine zis priveam gatul acestuia. Vedeam fiecare vena din gatul lui prin care se scurgea sange, sangele pretios de care eu aveam nevoie.
- Stiu ce se intampla, te rog nu evita! imi spune prea iubitul meu brunet lasandu-se pe spate. Insinctiv, imi apropii capul de, in special buzele de gatul sau. Il ling de doua, trei ori dupa care deschid gura, coltii mei iesind la iveala si-l musc. Setea de sange nu-mi dadea pace nici o clipa, ma simteam ca in desert dupa mult timp de mersi si fara urma de apa in apropiere. Dupa putine minute "ma satur" si ma ridic stand pe genunchi, cu fata plina din nou de lacrimi in palme. Itachi se ridica si el si ma i-a in brate, zicandu-mi sa ma linistesc pentru ca e normal pentru noi, creaturile de noapte. Imi sterg lacrimile si-mi ridic capul privindu-l in ochi si zambindu-i. Imi zambeste si el, iar apoi ne rasfatam unul pe celalalt in saruturi dulci si pasionale.
Incet si cu grija ne rostogolim, ajungand fix pe mijlocul patului, el fiind deasupra mea. "Nu mai scapi acum!" imi spune el aplecandu-si din nou capul continuand sa-mi sarute gatul. "Sa vad de ce esti in stare, tigrule!" ii spun eu, lasandu-ma in voia sentimentelor de placere si a inimii. Aria lui s-a largit, acum invaluind pieptul meu cu saruturi. Fara sa observ, el imi dadu-se deja rochita de noapte jos, ramanand doar in lenjerie. Felul cum imi desfata corpul in saruturi era de nedescris. Ma simteam in al noul-lea cer, ma facea sa ma simt cu adevarat frumoasa si sexy.
Dupa multe minute treaba e terminata, el si eu fiind imbratisati cu capetele pe perna moale, imbratisati sub cearceaf. Ne privim indelung in ochi, vazand amandoi fericirea unul in ochii celuilalt....
Mai stam cateva minute si iesim de sub cearceaful moale si din transa romantica in care eram. Imi fac repede un dus, imi iau costumul de baie pe mine, iar pe deasura o rochita albastra. Isi i-a si el blugii si-un maieu negru si coboram la micul de-jun. Prietenii nostri erau toti la masa. Ne asezam si noi, observandu-se romanta dintre noi. Cand sa ne apucam de mancat ramanem amandoi masca la auzul cuvintelor lui Gaara.
- Secretul nostru nu mai e secret! spune roscatul cu un zambet smecher pe buze. Toti, si fetele si baietii zambeau, erau fericiti! Stai, stop! Ce se petrece?! Nici eu nici Itachi nu stim despre ce e vorba...
- Da asa e, nu va mirati! Aseara cand voi doi erati in camera, eu si restul baietilor ne-am adunat aici si am discutat despre aceasta mica problema, si am hotarat sa va luam exemplul! Astfel incat, Michiyo, Sakura, Hinata si Temari sunt acum si ele vampiri! Insa nu uitati ca doar eu si Michiyo suntem de sange pur, asa ca daca e vreo problema in legatura cu partea noastra "intunecata" ca sa-i zic asa ne anuntati!...Socant! spun eu, dar sunt fericita, astfel nu trebuie sa ma ingrijorez ca ar trebui sa tin un secret fata de cele mai bune prietene ale mele.
- Dar cu mine cum ramane? Eu eram lidera grupului! ma ridic eu putin iritata, nepasandu-mi ca Gaara imi era superior, cu un "grad".
- Vei ramane lidera grupului nostru Ino, dar in problemele "vampiresti" eu sunt seful! Ok? imi spune el, linistindu-ma.
- Bine! ii raspund asezandu-ma si terminand de mancat.
Dupa putin timp, ne apucam toti de curatenie. Mini-vacanta s-a sfarsit. Si anul scolar la fel. Eu impreuna cu prietenii mei eram intr-a 12-a. Itachi intr-a 13-a. Imediat ce terminam curatenia, ne facem bagajele si am plecat spre casa. Dupa ce am ajuns in fata casei mele, eu si Itachi ne-am coborat din masina si ne-am luat la revedere de la prietenii nostrii. Am intrat in casa, si i-am dat amandoi "buna ziua" mamei mele, tata fiind la servici. Am urcat sus sa-mi pun bagajul, Itachi ramanand in bucatarie cu mama.
Dupa vreo 2 ore apare si tata si ne asejam toti la masa, luand cina.
- Dupa masa, as dori sa va vorbesc, domnule si doamna Yamanaka! spuse Itachi pe un ton foarte serios. Cred ca avea legatura cu plecarea noastra in America. Si am avut dreptate. Imediat dupa ce am terminat de mancat, tata l-a intrebat pe Itachi despre ce e vorba.
- Imediat dupa absolvire am sa plec in America pentru am termina studiile si pentru a-mi face o cariera! spuse brunetul, tatalui meu.
- Asta e bine, ma bucur ca esti om serios! ii raspunde tata zambind.
- Dar asta nu e tot! Am s-o iau pe Ino cu mine! continua Itachi facandu-l pe tata sa tresara.
- CE?! urla tata din toate puterile ridicandu-se in picioare. Aceasta veste i-a picat in cap ca o bomba nucleara asupra unui sat mic. Tata ma priveste indelung, iar eu dau afirmativ din cap in sens ca vreau sa plec cu Itachi. Spre norocul si surprinderea mea, tata accepta.
- Bine! Mi-ai castigat increderea, si vad cat de mult tii la fata mea, asa ca n-am sa va stau in drum, dar promite-mi ca o sa ne vizitati cat de des puteti! spuse tatal meu avand un zambet slab, si cu o tristete in ochi.
- Bineinteles, tata! Si te rog nu fi trist, chiar daca voi fi departe, tot fetita ta sunt! Si nu-ti face griji, am sa-mi fac o carieri si ai sa fi mandru de mine! ii spun eu acum fiind in spatele lui cu mana dupa ceafa lui, zambindu-i.
- Sunt deja foarte mandru, draga mea fetita! imi spuse el zambind.
Tatal meu, era cam protectiv insa a acceptat decizia mea de a pleca cu Itachi. Mi-a zambit si sa ridicat pentru a ma strange in brate. Mama zambea deasemenea, Itachi la fel. E un moment de nedescris. Fericirea a dat peste mine exact cand aveam nevoie.
Urmatoarele saptamani de scoala au trecut foarte repede si foarte usor as putea spune. Cu totii eram fericiti. Karin a renuntat in sfarsit la Sasuke, Kin la Gaara, totul era perfect...

Ziua absolvirii.....

Itachi Pov.

Acum suntem afara, toti pe scaune, in fata micii scene din curte si imbracati in robe albastre. Ne strigau dupa catalog, fiecare mergand sa-si ia diploma. Dupa cate s-au intamplat ma bucur ca macar se termina cu bine. Acesti 5 ani de liceu ai mei, au trecut repede as putea spune. Cu bune, cu rele, cu bucurii, cu tristeti. Insa cel mai mult ma bucur ca Ino e a mea, si ca acum ma inteleg foarte bine cu Sasuke. A realizat si el intr-un sfarsit ca eu n-am avut nici o vina, in ziua cand au murit parintii nostrii. Toti anii de atunc, m-a invinuit pentru ca nu i-am protejat pe parintii nostrii, insa cum puteam, eram slab, prea tanar si fara nici o putere asupra celui ce le-a luat viata celor mai dragi persoane din viata noastra. Dar sa lasam asta de o parte acum. Sunt sigur ca, daca ar fi trait, mama si tata erau foarte mandrii de noi acum. Insa trecutul e trecut, am refuzat de mult sa privesc spre el, si mi-am indreptat toata atentia spre viitor. La fel si Sasuke, si facand asta uite unde am ajuns: absolventi, cu partenere frumoase, si multi prieteni foarte apropiati.
Dupa festivitatea de absolvire, ne-am imbratisat colegii, si ne-am facut poze, bineinteles in hainele noastre, fara robe sau uniforme. A mai trecut o ora si ceva, apoi le-am spus tuturor ca eu si Ino plecam in America. Insa chiar daca vom fi departe, legatura prieteniei noastre nu se va rupe sau "deteriora" niciodata. Fetele au plans, in frunte cu Ino bineinteles, de ce sa fie ea mai tare si sa le dea un mic exemplu cand poate plange si ea. Eh ma rog, fetele! mi-am spus zambind si privindu-l pe fratele meu mai mic, care era putin... trist?
- Hey?! Sasuke, esti bine? De ce esti trist? il intreb eu, ca si cum nu stiu de ce...
- Cum sa nu fiu, frate mai mare? imi spune el si mai trist...stai, stop! Mi-a zis "frate mai mare"? Se pare ca in sfarsit m-a acceptat. Ma bucur!
- Uite Sasuke, stiu ca acum ca am inceput sa ne intelegem mult mai bine, eu trebuie sa plec, iar tu esti suparat din cauza asta! Dar nu am ce face, trebuie sa-mi fac si eu o cariera, sa-mi fac un viitor! Sper ca intelegi, si sper ca nu te vei indeparta de mine din nou... ii spun eu putin trist.
- Stai linistit fratioare, te inteleg, dar ai grija sa vi in vizita cat de repede! Si sper ca o sa ma faci mandru! imi spune el zambindu-mi.
Eram si sunt fericit. Fetele au terminat de plans, si si-au luat la revedere. Am dat mana cu toti baietii, inclusiv cu cativa colegi de-ai mei, si am luat-o pe Ino de mana plecand si lasandu-i in urma destinatia noastra fiind viitorul.........si lasandu-i pe restul fericiti traidu-si si ei vietile.

SFARSIT!

Asta a fost tot...Sper din suflet ca va placut...astept multe comm. V-am pupat pe toti!
PS: incep un nou fic! sper sa dati mai multi pe la el....prima poza e cu michiyo restu ii stiti:*:
Ne mai vedem! Ja ne!

Pozele:

Mada nu inceta sa te lasi de scris !!
Aceasta poveste a fost minunata, si seamana putin cu viata tah :* (doar in cateva printe)
Am obs ca ai un talent de cand am scris amandoua acele povesti (sti tu) :))
Esti o artista si la desen ,inclusiv la scris nu te lasa d asta !!

Mizto imaginile , mai ales aia care ai modificato sa semene cu tn, (aia care are LOVE pe frunte)

Frumos final , m-ai luat pe neasteptate cu finalu ,......sooper ;)