Hey, dupa cum vedeti un alt fic. Ideile pur si simplu vin una dupa alta si nu mai scap de ele, dar nu o sa mai deschid alte ficuri pana ce nu termin cu School of monsters (sasusaku), Tentaia ingerului si My passion..is you care o sa mai aiba un sezon 2 in care totul se va schimba radical. eh nu va spun o sa aflati singuri cand voi termina sezonul 1. intr-un cuvant sper ca va plac ficurile mele si sper sa va placa si acesta. lectura placuta dragii mei. Si, maine voi posta nextul la My passion is you, fiindca nu am asa demult de invatat. Va pop dulce, ja ne!

Capitolul 1

El si ea au aceeasi soarta

Sakura p.o.v

Totul a inceput acum mult timp prin anul 1997. Pe atunci eram doar o fata prostuta si naiva, ce nu gandea corect. Chiar atunci in prima mea zi de clasa a 8a am aflat ca nu fac parte din clanul Yamanaka, ci sunt singura supravietuitoare a clanului Haruno. Da…in acea zi am aflat toata povestea despre clanul meu si cel ce i-a ucis pe toti. De atunci inima mea a fost invaluita in intuneric. Nimeni nu stie cata durere, si suferinta am indurat. Singurul meu scop e sa ma razbun pe el…da..pe sora mea Kimiko Haruno. Dorinta de a ma razbuna creste din ce in ce mai mare pe zi ce trece. Nu voi renunta niciodata pana ce nu o sa imi indeplinesc visul de aceea trebuie sa devin mai puternica. Ah..mda…m-am luat cu vorba si am uitat sa ma mai prezint. Ma numesc Sakura…Sakura Haruno, am 19 ani, parul roz si ochii verzi ca algele marii ce si-au pierdut mult din stralucire. Locuiesc in Tokyo. Mda poate va mirati cum de eu o femeie ninja locuiesc in capitala Japoniei. Ei bine timpurile se schimba, iar noi ninja am devenit putin mai moderni. Astazi imi voi incepe prima zi de facultate intr-un sat numit Konoha. Momentan sunt in camera mea facandu-mi bagajele. Dupa ce termin cobor jos unde ma astepta Risa, un fel de doica. Are in jur de 50 si ceva de ani, parul carunt si niste ochi caprui ce iti fura inima. Cu toate ca am spus ca nimeni nu imi intelege durerea, ea a inteleso, si ma sprijinit mereu, si imi pare rau ca trebuie sa o las aici. Risa imi spune ca in cateva minute va sosi o masina sa ma duca in Konoha, dar ca tot veni vorba vorbim de lup si lupul la usa. Imi iau la revedere de la ea, aceasta spunandu-mi sa am grija si sa fiu puternica mereu, fiindca ea chiar daca poate nu o sa mai fie o sa fie mereu langa mine sprijindu-ma. Cu lacrimi in ochi ma urc in masina si pornesc la drum.

Orele trec pe nesimtite, dar eu nu bag de seama, privind pe geam peisajele de toamna ce mi se afisau in fata. Cat mi-as dori sa fiu si eu ca o frunza…sa zbor libera purtata de vant, apoi sa imi gasesc sfarsitul la venirea iernii. Nici nu observ ca am si ajuns in Satul ascuns intre frunze. Cobor jos din masina unde ma astepta Ino, fata care credeam ca imi e sora dar defapt nu e. aceasta are parul lung si blond si ochii de un albastru fascinant. Aceasta ma imbratiseaza calduros, dar eu nu reactionez deloc. Inca nu am uitat cum m-a mintit atatia ani…atata timp in care incepusem sa tin la ea ca la o sora si chiar credeam ca imi e sora, dar sa lasam astea la o parte. Rupe imbratisarea dupa care ma ajuta cu bagajele si mergem intr-un loc ca un fel de sat unde statea tot clanul Haruno. Cand ajungem pe poarta mare frumos construita erau doua fasii galbene pe care le dau la oparte si pasesc inauntru. Merg incet pe stradutele din acel mic satuc, analizand fiecare casa in parte. Un val de melancolie imi cuprinde corpul. Si tot mergand ajungem in fata unei cladiri imense ce avea insemnele clanului Haruno. Cu putina teama pun mana pe clanta usii si o deschid incet aceasta scotand un scartait insuportabil. Totul era acoperit de praf, iar pe jos era plin de sange ce se uscase. Ii spun lui Ino indiferenta un multumesc dupa care ii spun sa ma lase putin timp singura. Explorez fecare coltisor al casei pana ce gasesc o fotografie cu doi adulti si doua fete una mai mare iar alta mai mica. Femeia era de o rara frumusete. Avea parul lung si roz iar ochii albastri ca marea. Langa ea mai era un barbat brunet cu ochi verzi ca iarba cruda si doua fete una ce semana cu mine, si inca una cu parul brunet si ochii albastri. Aceia erau parintii nostri. Aveam o familie asa de frumoasa....si tot nu inteleg de ce a facut asta Kimiko…de ce i-a ucis e toti si doar pe mine ma lasat in viata. Mii de lacrimi isi fac aparitia pe chipul meu alb si simt cum o durere apasatoare cade pe inima mea de gheata. Imi sterg lacrimile dupa care incep sa aranjez toate camerele daca voi locui din nou in aceasta casa imensa, iar maine voi incepe sa merg la facultate. Of…cate probleme…dar ce conteaza. Dupa multe ore de lucru am terminat…insfarsit am terminat de facut curatenie. Obosita ma arunc in pat si adorm. Ma intreb cum va fi maine….ma intreb daca prietenii mei isi mai aduc aminte de mine…dar stiti…nu prea imi pasa…nu mi-a mai pasat de nimeni..am rupt aproape toate legaturile cu ei…inima mea a devenit de gheata…pur si simplu e dependenta de dorinta de razbunare…si sa nu credeti ca voi renunta asa de usor….jur ca intr-o zi imi voi razbuna tot clanul.

~Dupa doua ore de somn binemeritate~

Doamne ce bine mi-a prins somnul asta. Ma ridic din pat si merg sa fac un dus, dupa care ma imbrac cu o pereche de pantaloni scurti mulati negri, un maiou roz cu un craniu cu fundita neagra pe el, si peste un hanorac negru simplu. Ma incalt cu o pereche de bascheti tot negri apoi imi pieptan parul lung si roz pana la fund si ies la o plimbare prin parc.

Sasuke p.o.v

Mda…ce zi…asa de ciudata. Presimt ca se va intampla ceva…nu stiu ce dar am un sentiment de teama…de…nu stiu sigur. So..stau in patul meu privind tavanul plictisit. Nu stiu ce sa mai fac…mereu si mereu ma gandesc numai la razbunare. Oare de ce a trebui sa omori tot clanul Itachi….si intrebarea ce ma macina de ce m-ai lasat inviata doar pe mine? Chiar nu inteleg, si nu vreau sa inteleg. Dorinta de razbunare din mine e mia puternica ca orice. Ca tot veni vorba eu sunt Sasuke Uciha. Am 19 ani, implinesc 20 peste o luna. Sunt un tip mai retras, rece cu oricine mai ales cu fetele care pur si simplu sunt obsedate de mine. Ei bine sa va mai spun ceva eu sunt singurul supravietuitor al clanului Uciha. Dar sa revenim, plictisit ma ridic din pat si ma gandesc sa ies la oplimbare prin sat, poate gasesc ceva interesant desi asta e imposibil.
E destul de cald azi…cerul albastru, soarele galben ce arunca cu bile de foc peste tot. Ma mir cum de e cald astazi fiindca e toamna nu vara. Ei bine ma plimb lasand capul in jos ganditor. Ma intreb…dar stai nu prea am idee ce…cred ca incep sa gandesc in gol sau delirez de la caldura. Deodata simt cumma ciocnesc de cineva.
- Ai grija pe unde mergi cap-sec! spunem amandoi deodata.
Imi ridic privirea si observ o fata cu parul roz si ochii ca niste smaralde. Ne privim pret de un timp dupa care o intreb indiferent cine e fiindca nu am mai vazut-o prin sat si totusi mi se pare cunoscuta.
- Mda…Sakura Haruno…tu? Spune ea cu o raceala in voce la fel ca a mea.
- Sakura….mda..te stiu…erai fata aia mica si neajutorata obsedata de mine. Eu sunt Sasuke Uciha. Spun eu privind-o si observand ca e furioasa.
Ca din senin ma ia de gulerul tricoului si se rasteste la mine.
- Auzi Uciha, Sakura aceea plangacioasa, fragila si imatura nu mai e. asta e noua Sakura, si te previn, nu vrei sa te joci cu focul baiatu.
- Waw…nu credeam ca ai sa devi asa….parca ai fi eu. Zic eu ridicandu-mi privirea inspre cer.
O intreb daca vrea sa ne plimbam, ea acceptand. Mergem agale pe strazile din Konoha. Sakura…fata asta..e speciala…nu stiu de ce dar chiar cred asta..sau poate e doar o simpla fata. Cine stie ce motiv o avea de e suparata acum.ajungem intr-un parculet unde ne asezam pe o bancuta si incepem sa povestim. Am aflat de la ea ca e singura supravietuitoare a clanului Haruno, iar sora ei Kimiko i-a ucis pe toti si a lasat-o doar pe ea in viata. Avem aceeasi poveste, aceeasi soarta…interesant…ma intreb de ce e in stare fata asta…pe bune chiar sunt curios. Se pare ca nu mai e acea fata de mai demult…acum e altfel…e…schimbata. Dupa ce ii povestesc si eu povestea mea, isi intoarce privirea uitandu-se fix in ochii mei. Da stiu…e uimita…nu credea ca mie marelui Sasuke uciha, cel mai dorit baiat din lume i s-ar intampla asta. Mda….mai stam la povesti pana se face ora opt dupa care ne indreptam inspre casele noastre. O conduc pe rozalie pana acasa unde locuia. Ne luam la revedere, apoi observ pe chipul ei ca ii e urat sa doarma singura intr-o casa imensa ca sa zic asa. Oare o sa inceteze sa ma surprinda…nu stiu…doar ea stie.
- Cum unei fete insetate de razbunare ca tine ii e urat sa doarma singura intr-o casa asa de mare..recunosc dorinta ta de razbunare chiar e mare si din cate mi-ai spus ai devenit destul de puternica dar vrei mai mult…si totusi iti e urat sa dormi singura?
- Cap-sec esti baiat…ai curaj…eu sunt fata…bine sunt matura, puternica nu sunt slaba dr ma simt ciudat sa dorm singura in vila asta.
- Vrei sa dormi la mine in seara asta? O intreb eu. Sa nu credeti ca imi pasa de ea, e ca toate celelalte fete, doar putin mai speciala. Oricum va garantez ca de maine va fi o concurenta de toata frumuseta intre noi sau mia bine zis rivalitate. Pana la urma scoate un oftat si spune un „da” hotarat. O astept sa isi ea cateva haine apoi mergem inspre vila familiei Uciha. Pe drum niciunul nu a scos un cuvant. Observ pe chipul ei din nou ca e trista…pe bune fata asta e mai ca mine…desi nici eu nu sunt mai fericit. Dar ca sa nu o mai intreb si ca ii provoc putina durere imi folosesc jutsul de citire a minti. Eh….simplu cat ai pocni din degete. Am aflat ca maine e ziua ei….si multe alte ganduri pe care nu o sa vi le spun fiindca sunt personale si nu va privesc, si nici pe mine nu ma privesc oricum nu prea am inteles multe din ele. In vreo zece minute ajungem la vila si intram inauntru unde……

Capitolul 2 partea 1



Ziua indragostitilor



Sasuke p.o.v



Cand ajungem acasa aprind lumina si ce-mi vad ochii. Doamne asta e a treia oara cand t***a facultatii Karin vine aici. Frate…fata asta e obsedata de s**. Dupa vreo 15 minute in care m-am rastit la ea, am reusit sa o dau afara. Ii arat Sakurei camera unde vom dormi, apoi o las sa se schimbe in pijamale, eu mergand in living cautand un film. Dupa cateva minute vine si ea si se aseaza pe canapeaua neagra din piele din fata televizorului cu plasma. O intreb ce film vrea sa vada, iar ea imi spune „ horror, sau ceva actiune…mie mie indiferent” apoi gasesc un film potrivit, „Oh, zombie, please..let me go”. Destul de interesant filmul…..desi chestiile astea cu zombie nu ma prea sperie, si se pare ca nici pe Sakura. Ei bine, dupa putin timp se face publicitate, iar eu ma duc in bucatarie, iau un bol care il umplu de cipsuri si ma intorc inapoi pe canapea langa cap roz.

- E culoarea ta naturala, cap roz? Zic eu plictisit dar si cam curios.

- Mda…esti mereu asa un cap sec, brunetule? Spune ea.

Nu ii mai raspund ci doar afisez un zambet mic in coltul gurii. Fata asta….are acel ceva..nu stiu ce…dar e pur si simplu..speciala intr-un mod cam…ciudat. Ei bine se face tarziu iar eu si rozalia mergem in camera unde ne punem in paturi si adormim pana ziua urmatoare.



Autor p.o.v



Soarele orbitor rasare. Intr-o camera in care predomina nonculorile alb si negru, doi tineri se trezesc anuntati de ceasul zgomotos. Rozalia se ridica din pat frecandu-se putin la ochi apoi il priveste putin pe brunetul ce nu prea vroia sa se trezeasca. Fata se ridica din pat, isi ia niste haine si merge in baie.



Sakura p.o.v



Dupa ce imi iau hainele merg in baie somnoroasa. Ma spal pe fata si pe dinti, apoi ma imbrac cu o fusta albastra pana deasupra genunchilor, o camasa alba descheiata la primi trei nasturi, o cravata in carouri albastru si negru pe care mi-o pun lasand stransoarea mai larga, apoi imi iau o pereche de balerini negri. Ma machiez cu rimel, creion dermatograf si luciu de buze dupa care imi pieptan parul lung. Dupa ce termin ies din baie si ma uit la ceas, care arata ca e doar ora 7:19. La ora asta brunetul inca doarme…ei lasa ca il trezesc eu. Ma duc din nou in baie de unde iau putina apa in mana si merg langa el in pat, apoi ii dau cu apa rece pe fata. Uciha sare ca ars intreband „unde, ce arde??”. Eu incep sa rad, vazandu-l…ia stai stop….eu? rad? Asta e ciudat…..nu am mai ras de ani intregi. Dar sa trecem peste asta. Brunetul putin nervos incepe sa ma alerge prin toata casa, pana ce eu ajung in living unde ma impiedic de covor si cad jos cu el peste mine. Imi deschid ochii si vad ca sunt numai cativa centimetri intre fetele noastre. Amandoi rosim ca racul apoi ne ridicam de jos. Sasuke se duce in camera si se pregateste, in timp ce eu il asteptam jos. Dupa vreo cateva minute coboara jos unde luam micul dejun in graba si plecam inspre facultate. Drumul a fost asa de linistit, dar mi-a placut. Totul asa de linistit, vantul suierand usor. Dupa putin timp am ajuns in curtea campusului. Cum am pasit in curtea imensa plina de fel si fel de tineri, toate privirile s-au atintit asupra mea. Baietii ramaneau cu gura deschisa salivand, iar fetele imi trimiteau fulgere din priviri, asta probabil din cauza ca stau foarte aproape de marele Uciha. Nu le dau importanta si ma indrept la intrarea in cladirea uriasa unde invata mii de ninja, dar sunt oprita de fata de aseara si inca doua fete gemene brunete cu ochii verzi.

- Auzi, draguta, cine esti tu sa stai langa SAsuke al meu? Hai sa nu te mai prind langa el c***o sau o so patesti. Spune blonda.

- Waaaw..sa sti ca m-ai speriat de moarte scumpa. Zic eu plictisita de atitudinea ei.

- Auziti fetelor, frunte lata are curajul sa-mi vorbeasca asa. Zice din nou blonda, incepand si ea si gemenele sa rada.

- Hai, da-te din calea mea. Nu am chef de niste fetiscane ca voi. Spun eu dupa care le dau la o parte intrand inauntru, urmata de Sasuke, care din cate vad ma privea foarte curios, cu un zambet smecher in coltul gurii.

Ajunsa in fata biroului directoarei bat la usa si mi se spune sa intru. La birou pe un scaun din piele neagra o femeie destul de tanara cu parul blond prins in doua codite si ochii caprui semneaza niste hartii. Cand isi ridica privirea, ramane uimita. Se ridica de pe scaun si vine inspre mine examinandu-ma din cap pana in picioare.

- Tu esti Sakura Haruno….n..nu-i asa? Spune ea.

- Da, chiar eu in persoana, doamna directoare.

- Draga mea…spunemi matusa Tsunade. Eu sunt sora mamei tale. Stiu ca e devreme sa iti spun asta dar eu sunt sora mamei tale Hitomi. Daca te intrebi cum de eu nu sunt moarta, ei bine atunci cand….Kimiko ia ucis e toti eu eram plecata intr-o misiune in alt sat. Spuse ea privind trista in jos.

Nu prea imi vine sa cred ca ea….este matusa mea….credeam ca eu sunt singura supravietuitoare. Un mic zambet imi apare in coltul gurii, apoi simt nevoia de a o imbratisa. O strang in brate pe blondina care mie matusa parca nevrand sa ii mai dau drumul, iar lacrimile invadandu-mi chipul. Dupa un moment de afectiune, in care am simtit putin ca traiesc, ca sunt iubita, eu si brunetul luam loc pe scaunele din piele din fata biroului. Lady Tsunade imi spune ca voi sta in camera cu brunetul si inca doi baieti pe nume Naruto Uzumaky si Neji Hyuuga. Dupa ce mai discutam putin eu si Uciha plecam in cealalta cladire unde stau ninja. Cum intram in camera vad un blond cu ochi albastri ce pare sarit de pe fix, si un tip brunet cu parul lung si ochii de culoare lila ce statea linistit si asculta muzica la mp4.

- Naruto, baka, mai incet cu zarva, ii deranjezi pe ceilalti…nu ca ar conta asta, dar ma enervezi pe mine.

- Aa….Sasuke, cine e ingerul cu par roz si ochii verzi asa de frumosi? Zice blondul, rosind.

- Ea e Sakura, noua noastra colega. Sakura el este Naruto si brunetul de acolo e Neji.

Spun un „buna” indiferenta, apoi ma arunc in patul rezervat mie si privesc tavanul in timp ce Sasuke si Neji povesteau despre cine stie ce subiect iar Naruto statea in maini ori pica in cap de fiecare data cand incerca sa stea intr-o mana. Huh….o sa fie o zi luuunga..si asa viata mea incepe sa se schimbe….oare..nu cred…adica stiu ca nu voi renunta niciodata la razbunare, si il voi intrece pe Uciha. Da, cu siguranta voi deveni mai puternica si ma voi razbuna pe Kimiko apoi voi gasi un md prin care clanul Haruno sa devin cel ce era odata.

Sper sa va placa, va astept criticile si parerile, ja ne!

Wow iti ador ficul!

Imi place muult atitudinea SAkurei!

Chiar vreau sa vad ce se intampla cu cei2 doi rivali viitori indragostiti!

Astept next si PWP

Capitolul 2 partea a doua

Sakura p.o.v

Stau intinsa in pat privind putin tavanul, apoi incepand si examinez camera in care voi sta un timp, care trebuie sa recunosc ca e destul de curata. Blondul de Naruto incepe din nou sa faca tot felul de scheme, brunetul se pune la birou incepand sa butoneze pe laptop, iar Neji observ ca vine inspre mine.
- Sakura…..cum de directoarea te-a pus in camera cu noi? Esti fata…iar noi dupa cum vezi baieti.
- Mda….matusa zicea ca o sa ne intelegem bine, deastea, sau cel putina sa cred. Ii spun eu ridicanduma in sezut.
- Vrei sa mergem la o plimbare prin campus? E cam plictisitor, si mai avem ceva timp pana incep orele.
Ma dau jos din pat, si imi iau in picioare balerini, apoi ies cu Neji din camera spatioasa.
Ne plimbam linisitit prin campusul imens, unde roiau fel si fel de elevi. Ca sa va spun asa erau cam ca si in liceu, grupul tocilarilor, grupul majoretelor, grupul sportivilor, grupul rockerilor, si grupul ninja, adica grupul celor mai puternici ninja. Toti isi vedeau de treburile lor, pana ce niste fete mi-au atras atentia. Din nou fetiscanele ce era sa si-o ia de la mine, acum se iau de o fata cu parul lung si brunet cu tente de albastru si ochii lila.
- Ele sunt divele facultatii. Nu sunt puternice, nici destepte, nu se pricep aproape la nimic, doar la moda. Mereu rad de altii ca sa se dea mari.
- Mi-am dat seama.
Ma duc inspre ele si tusesc apasat, atragandu-le atentia. Se intorc cu fata la mine privindu-ma superior. Se pare ca roscata moare de nervi ca am intrerupt-o din distractia ei. Plictisita o iau de gulerul tricoului si o trantesc de perete. Karin sau cum o cheama pe tipa scoate un scancet de durere.
- Auzi aici pustoaico, cat timp eu sunt aici, tu si gemenele Olsen, nu le veti mai face nimic celorlalti adolescenti ce au venit aici sa invete, nu ca sa aveti voi cu ce va distra.
- Mda…hai mai lasama frunte lata, de parca mi-ar fi frica de tine.
Asta a umplut paharul. Eu, Sakura Haruno, sunt cea mai puternica femeie ninja din cate s-au vazut. Nimeni nu e mai bun ca mine, si cu toate astea vreau mai mult vreau mai multa putere. Dar sa revenim, inca o tin pe roscata lipita de peretele rece, dar pana la urma ii dau drumul ea cazand pe jos. Cele trei mimoze o iau la fuga, iar eu o ajut pe bruneta speriata sa se ridice de jos. Aceasta murmura un „multumesc!” dupa care ma intreaba daca vreau sa ma plimb cu ea. Desi sunt o fata mai retrasa, rece, cu o dorinta nebuna de razbunare, trebuie sa am ceva prieteni, macar pentru un timp….si cine stie poate imi voi forma o echipa dupa care voi porni in cautarea lui Kimiko. Nu stiu de ce dar fata asta…presimt a ma va schimba intrn fel, dar sper ca voi ramane la fel de rece si puternica. Din cate am inteles o cheama Hinata Hyuuga, si are 19 ani. Ei bine eu si Hinata ne indreptam inspre Neji acre ramansese uimit de ce vazu si auzi. Pai ce sa zic…nu imi plac oamenii egoisti. Ne plimbam toti trei prin campus, ochii baietilor fiindca atintite asupra mea si a Hinatei. Nici nu ma mir de ce, avem niste corpuri superbe, si niste forme mari si voluptoase. Dupa putin timp in care ne-am tot plimbat fara sa spunem nimic ne asezam pe o banca la umbra unui cires. Imi ridic privirea spre cerul albastru intrebandu-ma de ce traiesc oare..care e scopul vietii mele. Oricate intrebari mi-as pune nu voi afla prea curand raspunsul. Sunt readusa la normal de vocea hiperactivului de Naruto, care imi spune ca trebuie sa merg repede pana in camera mea. Ma ridic indiferenta de pe banca urmata de Neji, Hinata si Naruto pornind inspre camera mea si a baietilor. Cand ajung intru inauntru unde raman pur si simplu uimita. Pe birou se afla un tort mare decorat frumos cu mii de capsuni, pe pat se aflau cateva cadouri si destul de multe scrisori, si nu in ultimul rand brunetul ce statea pe un scaun zambind in coltul gurii. Eh ca tot veni vorba astazi e 14 febroarie, Sf Valentin si ziua mea de nastere. O lacrima de fericire cred isi face aparitia pe chipul meu alb, si un zambet mic in coltul gurii. Ma simt…siudat, adica nu mi-am mai sarbatorit demult timp ziua de nastere. Dar…ce unde stia brunetul ca astazi e ziua mea.
- De unde… Dar nu apuc sa continui ca mi-o taie brunetul.
- Eh..mi-a soptit o pasarica, haide acum nu spune ca nu-ti place, fiindca m-am ostenit atat sa iti fac o mica surpriza chiar daca nu suntem prieteni asa apropiati si eu te consider putin enervanta.
- Mersi cap sec, esti de treaba, chiar daca eu una tot un cap sec si un egoist te consider. Spun eu zambind sincer.
- Ok, o sa iau asta ca pe un multumesc.
Toti ne asezem pe paturile moi, incepand sa savuram cate o felie din tortul cu capsuni. Si totusi e ciudat, de unde stia brunetul ca imi plac capsunile?..nu prea am idee, dar oricum nu cred ca o sa aflu. Si pana la urma sunt curioasa ce e cu scele scrisori.
- umm…Uciha, cu scrisorile alea…ce e? sau mai bine zis pentru cine sunt? Intreb eu.
- Ah..alea sunt ale tale, primite de la admiratori, ai mai multe decat am primit eu de data asta.
Murmur un „aha” apoi termin sa mananc felia de tort. A fost delicios. Iau acele scrisori si le pun intr-o plasuta mica dupa care o iau pe Hinata si mergem afara in curte la umbra ciresului unde stateam acum putin timp. In primul rand inainte sa continui, sa nu credeti ca imi pasa cumva de acele scrisori, dar sunt curioasa sa vad ce mi-au scris asa zisii admiratori. Scot prima scrisoare ce era pusa intr-un plic albastru inchis, cu modele de flori albe pe el. Frumoasa culoare, cam ca si inima mea. In bilet tipul m-a intrebat daca vreau sa ies cu el la o plimbare prin parcul de langa facultate. Cam atat si s-a semnat ceva gen „ Admiratorul tau din grupul ninja”. Cu toate astea toate grupurile cominica intre ele fac tot felul de chestii impreuna..etc. Deschid si celelalte scrisori, in care scriau fel si fel de dulcegarii, declaratii de dragoste. Cine i-ar face cuiva o declaratie de dragoste cand nici macar nu il/o cunoaste pe persoana respectiva? Asta nu am mai vazut, doar la fostele mele colege pe care le aveam mai demult. Totusi biletul acela, primul pe care l-am citit, nu stiu de ce dar am o vaga idee cine ar putea fi, dar nu sunt sigura. Hinata ma readuce la normal spunandu-mi ca mai sunt cateva minute si trebuie sa inceapa orele. Ne ridicam amandoua de pa bancuta din lemn si pornim inspre clasa de ninja avansati. Se pare ca eram in aceeasi clasa. Cand ajungem, eu nefiind atenta, ma ciocnesc de cineva. Era…..

sper sa va placa, va astept parerile si criticile, ja ne!

la cererea autoarei acest fic va fi inchis si speram sa revina curand la el