Aiiii mersi ca m'ai anuntat :x

Ce deranj sa fie cand e un capitol superb Nu am m'ai intalnit ideea asta cu papusi.....

Si cum ai legat personajele intre ele wow :x

Ce frumos a fost abia astept sa faca 16 ani sa inceapa actiunea

Next !!!!!

pai Lorelay pentru inecut hey
Mersi ca m-ai anunat de aceest fic , este wow
Fabulos , extraordinar , doar un capitol si l-am adaugat pe lista de favoriti:D
N-am cuvite sa exprim ce frumos descrii sau cum infatisezi totul in cuvinte , te joci cu ele ca si cum le-ai fi regina(mai stii poate chiar esti)
Eu iti urez spor la tastat si cat mai multe capitole:D

Dedicatie pentru yukii:



Capitolul 2: Dansul Mortii

autor:

Totul era ca un paradis pana cand, intr-o noapte,prin dansul innebunitor al rozaliei, in teatrul vechi din centrul orasului, cu marionetele in jurul ei, si ea papusa si regina din centrul lor.

Piruete elegante, adrenalina ce curgea prin venele ei, jocul amuzant si imbietor, sunetul scartaitului rotitelor ruginite ale marionetelor, toate acestea o invaluiau in mister si intr-o aura inocenta si angelica.

Cantecul vioi ce iti trezea fiori pe sirea spinarii, era cantat cu mare voiosie de viorile si trompetele mecanice, ce cantau si mai tare cand vedeau eleganta si fragilitatea ce ar fii inebunit pe oricine, ale Sakurei.

Era frumoasa, eleganta, la asa o varsta frageda! Gratioasa ca o lebada, isteata ca un robot, frumoasa ca o floare, si inventiva ca un copil !Asta si era! Un copil al lui Dumnezeu, ce avea istetimea unui om matur, in ciuda varstei de 10 ani.

In timp ce jocul continua in bataia policandrelor din tavan, ce oglindeau in cristalele lor jocul in mii de culori, doua siluete stateau deoparte, discutand in soapta planul lor.

Erau marionete create de ea, dar care se comportau ca niste oameni.Gandeau, vorbeau, si indeplineau comenzi.Rareori ieseau de sub comanda, si faceau prostii, iar acestea doua erau tocmai ceea ce nu trebuia.

Plecasera incet din teatru, mergand pe stradutele intortochiate si libere ale orasului.Doar zgomotul rotitelor lor, facea linistea mormantata sa fie tulburata, de un sunet asurzitor.

Mersera la zidurile orasului, impenetrabile, si intrasera in imparatie.Nimeni nu ii vedea, ei fiind singurii in toiul noptii, in timp ce restul casutelor mici, erau cufundate intr-un somn adanc, cu o liniste profunda.

Totul era magic si veghiat de luna ce se inalta pe cer, maiestuoasa, gratioasa si eleganta.Era o stapana, cu servitoarele ei, stelele stralucitoare, prezente pretutindeni, gata sa-i raporteze orice mic amanunt ce se intampla in lume.

Marionetele mergeau, ca niste roboti, spre palatul mare.Omorau orice vampir intalnit in cale, pana ajungeau la palat.

Acesta se ridica infricosator si impunator in fata lor, dar nu erau speriate, intrara direct pe fereastra de la caera regelui, fara sa faca galagie, stiind ca acesta poate auzi orice mic sunet,insa acesta era prea curpins in somnul adanc si dulce ce-l avea.

Se apropiau incet privindu-l cu ochii lor rosii si malefici, scotand satare din compartimentele secrete , robotice, si ridicandu-le in sus, cu lama taioasa sclipind in lumina lunii ingrozite ce mai avea putin si sarea de pe cer, si in momentul potrivit, sataraele strapunsera corpul solid al regelui, spintecandu-l.

Era sfartecat, cu sangele nobil, murdarind asternuturile albe, facandu-le rosii.

Pendulul ca de ceas, ce il tinea in viata, se opri,da inima lui, nu mai batea.Cu ultimele reflexe, isi ridica neputincios mainile spre marionetele satisfacute, si ochii lui negri ca noaptea, palizi, fara culoare, era acoperiti de pleoapele ce conturau cearcanele noptilor nedormite, acoperindu-i privirea pentru totdeuna.

Membrele s-au lasat in jos, el stand cu parul frumos si negru imbacsit in sange, pe perna rosie, cu gura inchisa si capul intr-o parte, si firicele de sange prelingandu-se in coltul gurii.

Era un peisaj macabru, dar daca ar fii putut, marionetele ar fii ras malefic si diabolic de realizarea lor planuita de mult timp.

Regele era mort, intr-o balta de sange coagulat, insa una din marionete datorita lipsei de ulei, muri acolo langa rege, fiind lasata de cealalta in urma, care pleca pe acelasi drum pe care a venit,

Intra inapoi in oraselul Puppetville, si se intoarse la teatru, unde cu totii dormeau, in jurul baldachinului Sakurei, o adevarata printesa, vegheata de un ingeras, si trimisa in lumea viselor.

Parulei rozaliu si lung era intins si ravasit pe perna albastra, cu modele mov, si corpul firav imbracat intr-o rochita de noapte alba, era acopetrit pe jumatate de o patura pufoasa si lila.

Marioneta malefica, o inveli pe stapana ei, iubind-o si admirand-o din priviri, vazand frumusetea de care dadea dovada.

Perlele verzi erau acoperite de pleoape grele, presarate de somn adanc, de un praf de adormit, ce o trimitea in tara viselor.

O saruta pe obrajii durdulii, si se aseza intr-un patut mic din jurul baldachinului, de prin toata camera si se culcaca si cum nimic nu s-ar fii intamplat.

In ziua urmatoare, ingrijitoarele gasisera regele spintecat, si ingrozite tipau pe holurile castelului scapand tavile, si paharele de portelan.

In jumatate de ora vestea era in toata imparatia, cu totii erau in alerta, ce sa faca ei fara rege?Doar printul era prea tanar...Si nu puteau astepta pana cand creste....sau poate da.

Dar cu toate astea, ce era mai ciudat, era ca gasisera marioneta cu satarul in mana, moarta si ea langa rege.Cand acest detaliu ce pentru unii parea nesemnificativ, i-a facut pe nobili sa-si dea seama de "asa-zisul faptas" , toti s-au intors impotriva papusarului din Puppetville.

Dupa trei zile, ingropasera trupul regelui, pentru toti urmand zile negre, de suferinta, tacere si tristete, ce se raspandea peste tot.

Cel mai mult oamenii se gandeau la Sasuke, ce va face fara parinti?!Erau trsiti, dar s-au gandit sa-l ajute, imediat ce acesta a fii protejat in ziua atacaului de razbunare, prin care voiau sa-l omoare pe papusar, pentru fapta comisa!

Ei erau foarte siguri ca a fost vina lui pentru moartea regelui, dar nici macar nu contruise el marionetele.....Era un om nevinovat ce avea sa plateasca pentru fapta facuta de fiica sa, si aceea de a crea marionete cu lichid rosu, lichidul malefic.

Marchizii au decis ca dupa ziua inmormantarii, toti in doliu, sa se ridice impotriva papusarului.

Au pornit cu totii in ziua urmatoare, o zi innorata, ce o nelinistea pe micuta rozalie,spre orasul marionetelor.

Cu tunuri si bombe, grenade si pusti, reusisera sa creeze intr-un mic loc, o intrare in orasul acesta mirific, ce uram sa fie distrus de orice vietate.

　

Sakura se dadea linistita in leagan, fara sa fie stresata sau fara sa se gandeasca la cele rele......Chiar daca venea ploaia ea tot acolo ar fii stat, tot dandu-se in frumosul leagan, fara de cusur, si ar fii lasat ploaia sa-i certe frumusetea!Se auzeau tunete tari si infioratoare, si trasnete se vedeau in departare, ce anuntau o zi lunga si ploaioasa.

-Sakura, nu crezi ca azi se va intampla ceva rau?intreba o pisica alba cu pete negre si pufoase, si cu ochi albastri si iscoditori, aparand din tufisuri.

-Nu stiu Helith, chiar nu stiu!Sunt ingrijoarata, dar vreau sa nu ma gandesc la ce e mai rau.......Ai auzit ca regele e mort?intreba Sakura la randul ei, paru-i fluturat de vant.

-Da, am auzit, tragica veste!Oare cine l-a ucis??Dar asta nu mai conteaza acum...Azi l-au inmormantat si ca sa nu se rasuceasca in mormant sa nu mai vorbim despre el....replica cu mandrie Helith.

Sakura dadu plictisita din umeri si ofta, punand un botic dragut, si isi privi pentru o clipa pantofiorii rosii de lac, gandindu-se profund.Helith o urmarea indeaproape, si parea ca este fericita de ceea ce vede,insa linistea doborata de vuietul vantului, fu respinsa de glasul tatalui rozaliei ce o striga disperiat si ingrijorat.

Alerga spre ea , cu broboane de transpiratie alunecandu-i pe tample, si cu fulgerele aratand ingrijorarea si cat de speriat era.

Ajuns in dreptul ei, o lua in brate si fugi cu ea in teatrul vechi, unde urcand speriat si gafaind treptele ce duceau la camera costumierelor, o lasa pe un scaun.

Se duse la dulap si apasand o manivela, dulapul dezvalui o incapere secreta.Rozalia ramase cu ochii mari si umiti.Sakura stia toate colturile din teatru, acesta fiind locul ei preferat, dar nu s-a gandit niciodata la incaperile secrete din acesta.

-Ce s-a intamplat?Ce e asta????Decand e aici???intreba necontenit inca uimita rozalia,insa nu primi raspuns.

Tatal ei o lua in brate, si cu pisica Helith dupa el, neschitand nimic,incepu sa coboare treptele camerei secrete, pana ajunse intr-un loc intunecos, ce se lumina de indata ce batu din palme.

Isi puse fiica pe pat si aceasta analiza umpic camera.Era o camera roz, cu flori lila pe pereti, flori mari de cires, si cu policandre mari , si cu veioze agatate de perete.

Acolo avea tot ce voia, jucarii, instrumente de constructie, carti, marionetele ei, dezactivate desigur, un pat pufos cu baldachin mov, si cu asternuturi imblanite, de culoare alba.

Era un paradis,avea si trei usi: una alba, una albastra si una mov.Cea mov ducea la baia fetei, cea alba la dressing, si cea albastra la o bucatarie din care sa se aprovizioneze.

-Am pregatit camera asta gandindu-ma sa-ti fac o surpriza si sa te muti aici daca vei dori,insa asta nu e o surpriza , e o urgenta!Asculta-ma atent, dar foarte atent!Sunt niste oameni rai, care vin sa discute cu mine, va iesi urat, si nu vreau ca tu sa iesi de aici nici in ruptul capului!Ai inteles????ii spuse tatal rozaliei lui, aceasta aproband speriata, strangand-o pe Helith in brate.

-Camera asta are tot ce ai tu nevoie, te rog nu iesi, decat daca iti apare un porumbel mecanic la geam cu un mesaj la picior.Bine?intreba acesta si rozalia aproba in acelasi mod.

-O sa te intorci?intreba rozalia ,speriata si suspinand incet.Barbatul ramase putin pe ganduri si se intoarse incet spre ea.

-Sa fii cuminte , fata mea!ii spuse cu ochii blanzi, zambind printre mustati, si urca inapoi in camera costumierelor, inchizand camera secreta, dulapul, si pregatindu-se pentru ce era mai rau...

oribil , Sasuke sa ramana fara parinti , bietul de el:(
Marionetele alea idioate! Din prea multe iubire fata de stapana lor , dar cu ce i-ar iesi ei bun daca regele ar fi mort?( aici m-ai lasat in ceata.
Acuma sa ii moara si tatal ei :(( nasol :((
Mersi ca m-ai anuntat si da , mi-a placut enorm:*
Abia astept nect-ul , te rog eu frumos sa il aduci maine , o sa am nevoie de o consolare dupa teza:-<
Deci spor la tastat , ideei bune cu care sa ne fascinezi ca pana acum:*

prima , dau edit mai incolo :*
scuza-mi mie intaziera ,is asa o proasta

am uitat , scuze , mam prins in somn apoi in treburi si multe multe altele , of god , ce ma urasc:|
Capitolul a fost super , sper sa se intalneasca cei doi ca de nu
Deci next draga mea Lorelay , scuze inca o data pt intarziere , ma ierti tu ca esti fata buna , cred

Vreau nextu! E foarte frumos fiku!!!!!!!!E super!!!!!
Vreau sa na anunti si pe mn cand pui nextu!
PLESE!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!