Heii guys... poy am adus next-ul cu toate ca un comm lipseste... sper sa se simta! ma rog.... in acest capitol incepe primavara, infloresc ghiocei, se topeste zapada si orice spreranta de dragoste este sfasiata, iar saraca Sakura... TAC.. nu va mai zic nimic... va las sa cititi:D ____________________❤✖❤✖❤✖____________________
Capitolul 4: LOSER, THIS IS ME, A LOSER
Trecea o zi şi încă una şi încă una până ce grămezile mari de troiene începeau să fie din ce în ce mai mici. Cu toată această înflorire a anotimpului inima mea se sfâşia în mii şi mii de bucăţele mici, mi-a dat speranţe false, am crezut că mă place, dar nu a fost aşa! M-a făcut să retrăiesc acele clipe urâte din clasa a şasea când îşi bătea joc de mine! Uram să văd cum din cauza lui îmi pierdeam toţi prieteni şi acum va fii la fel! Nu s-a schimbat deloc! Ba chiar din contră e mai mitocan şi cretin ca înainte! Nu pot să cred că i-am spus ce simt pentru el şi a început să râdă! De ce Sakura, de ce? De ce el? De ce din nou? De ce nu ai realizat că lupul îşi schimbă blana, dar năravul ba? De ce tu Sakura, de ce? Şi tot felul de alte întrebări fără răspuns. Cuvântul special pentru mine este RATATĂ! Asta sunt o ratată! Nu mai am pe nimeni! Părinţi mei sunt în Anglia, bunici nu mă ascultă şi prieteni m-au părăsit! Alături de mine mai sunt doar Hinata şi TenTen. Şi din când în când Hinata mă mai părăseşte pentru Ino. De ce eu? Din nou aceiaşi întrebare stupidă! Nici nu vă închipuiţi cât pot să sufăr, am avut încredere în crederile stupide ale Hinatei şi m-am lăsat purtată de val ajungând pe insula rataţilor, sau unde că eu nu ştiu! Măcar o mai am pe TenTen cu care mai împart câte o vorbă, două şi băgam în noi caramel, că dacă nu ar fi fost ea acum eram singură doar cu micuţa mea Selly, un bichon scump de tot şi isteaţă foc!
Îi pun micuţei mele lesa la gât şi pornim împreună înspre parc. Era cam 9 şi jumătate dimineaţa, la şcoala nu am mai fost de o săptămână de când s-a întâmplat acel accident. Nu puteam să îmi arăt faţa pe acolo. Şi mare lucru că nu mergeam eu la şcoală! Ce să zic, dor le-o fi şi la ăia dor de mine!
Îmi continui drumul alături de micuţa mea minge de blană scumpă şi drăgălaşa când de o dată în faţa mea văd o siluetă cunoscută, stând pe o bancă cu faţa palidă, de nerecunoscut şi plină de lacrimi. Era el, nu l-am mai văzut să plângă din clasa a şasea când din greşeală i-a înfipt un ac în mâna unui alt coleg şi i s-a scăzut rău nota la purtare! Nu contează asta! Nu îmi pasă ce are sau ce face! Lui nu îi pasă de mine nici mie de el!
Încerc să trec pe lângă el în aşa fel încât să nu mă observe dar în zadar! M-a văzut şi m-a întrebat de ce am lipsit toată săptămâna, îmi întorc repede privirea şi îi spun că nu e treaba lui şi că oricum nimănui nu îi pasă de fata ratată cu sentimente pentru bunocul şcoli! Dar mă prinde de mână şi îmi spune:
- Sakura nu am vrut să te rănesc! Vorbesc serios eu chiar ţin la tine, dar doar ca la o soră, nimic mai mult!
- Dacă nu vroiai să mă răneşti şi dacă ai fi ţinut la mine aşa cum mă minţi acum nu m-ai fi făcut de râs! Şti prea bine cum m-am simţit în clasa a şasea! Nu vreau să retrăiesc acele clipe, nu vreau asta Sasuke! Chiar nu o vreau! Niciodată nu am putut să fiu una din acele fete populare cu fiţe peste măsură şi cu toţi băieţi la picioare! Deşi am bani şi multe altele nu e genul meu de a fi, nu sunt cum îţi place ţie, am priceput! Şi acum te rog dami drumul pentru că am venit doar cu ultimul meu prieten rămas să îşi facă nevoile!
Ma indepartez de el fara a privi in urma! Nu imi mai pasa de el sau de cea ce face sau ce are! Să îl aibe şi pe dracu (scuzaţi-mi expresia), dar tot nu m-ar interesa!
____________________❤✖❤✖❤✖____________________
POV. by Sasuke:
Nu o înţeleg de loc pe fata asta! Ba odată îmi spune că mă place ba odată mă ignoră şi îmi arată dispreţul ei pentru mine! Urăsc viaţa! Mă urăsc pe mine! Nu pot să cred că am rănit-o a doua oară! Cât de cretin pot fii? Şi eu chiar ţin la ea mai mult ca la o soră! Dar cum aş putea să îi zic asta acum? Ar crede că îmi bat joc de ea cum am făcut în clasa a şasea!
FlashBack
Ora de Religie, din nou profesoara nebună ne enervează cu Hristoşi şi Dumnezei ei! În fine, ora asta este la fel ca toate celelalte, fără Sakura, Temari, Kiba şi Sasori, cei mai buni la fizică din clasă, din nou au plecat la meditaţi... uneori sunt şi puţin gelos pe ei. Sunt bruiat din liniştea mea profundă de către Ino ce urlă din banca ei ca şi crizata:
- Bă vrei să auzi ceva amuzant?
Dau plictisit din cap şi ea îmi spune că micutei par roz ii place de mine, ba chiar ca ii topita după mine! Încep să râd şi apoi îi spun dezgustat ca niciodată nu m-aş uita la creaturi pe cale de dispariţie!
Zilele treceau şi toţi râdeam de ea pe baza faptului că s-a îndrăgostit de mine! Răutatea ascunsă în mine a început să pună stăpânire pe tot corpul până ce mă îndrept într-o zi spre ea şi cu o voce de făcut Shto îi spun:
- Vrei să fi prietena mea? şi apoi bufnesc în râs!
Din ziua aceia timp de un an am enervat-o cu batjocoritul şi glumele urâte la adresa ei!
EndFlashBack
Acum regret tot ce am făcut atunci, dar nu mai e cale de întoarcere! Trebuie să accept situaţia!
În timp ce îmi îngropam mintea în amintiri am ajuns acasă unde m-am aruncat în pat şi am dat drumul muzici la maxim ascultând o melodie pe care nu am mai ascultat-o de când Karin s-a despărţit de mine şi anume JustUs- Aroma Clipelor. Mă face să mă relaxez şi mă ajută!
Era ora 12, iar eu nu aveam chef de nimic, cred că voi face ca şi în clasa a opta! Mă voi urca în copacul din spatele casei Sakurei ce are o privelişte frumoasă în camera ei! Ţin minte cum o vedeam afuntada în pernă plângând din cauza noastră! Regret tot ce i-am făcut!
Pornesc înspre casa ei şi mă urc în imensul cireş. O văd pe rozalie îmbrăcată într-o bluză largă de culoare roz bombon şi o pereche de boxeri de culoare neagră, îi stăteau chiar foarte bine, era foarte apetisanta în ele! Ohh doamne Sasuke perversule la ce te mai gândeşti şi tu!
Stătea pur şi simplu în pat şi asculta muzică la maxim, melodia era una foarte cunoscută, era aceiaşi pe care am ascultat-o şi eu înainte să vin aici, privirea ei era aţintită pe tavan, de odată se ridică în picioare în pat şi începe să urle, în spatele ei se afla un perete gol, fără nimic pe el. O văd cum ridică pumnul şi loveşte cu putere peretele reuşind să facă o gaură în el. Ţin minte cum am făcut şi eu asta mai demult! Îmi pare rău să o văd aşa! Dar nu am ce-i face! Acum dacă i-aş spune ce simt m-ar arunca pe geam afară! Nu mă risc încă!
____________________❤✖❤✖❤✖____________________
Acesta a fost capitolul 4 sper ca v-a placut! Stiu ca nici acest capitol nu este prea lung dar am fost foarte ocupata saptana trecuta asa ca mi-am facut deabea azi timp sa il scriu! Sper ca v-a placut si va anunt ca trebuie sa primesc multe comm-uri dure si constructive pentru a continua! Va pwp guys ____________________❤✖❤✖❤✖____________________