Buna tuturor ! Dupa cum ati observat ese primul meu fic…sper sa va placa …..Si am uitat spor la citit s vreu sa aflu parerea voastra.

CAP.1
POV . Sakura :
Imi amintesc de acum multi, multi ani cand mama mea pleca de acasa lasandu-ma singura cu tatal meu iar el in loc sa aibe grija de mine ma abuza sexual . Inca mai simt durerea din prima zi:

FlashBack
Era noapte iar eu , o fetita de nu mai 6 anisori ma uitam la emisiunea mea preferata " My little pony " , cand de odata aud usa trantindu-se de perete iar pe tatal eu strigandu-mi numele , eu nu-l bag in sama , dar vad cum pasii tatalui meu se opresc in fata usii dormitorului meu , el a intrat spunand:
- Sa inceapa distractia !
Apoi se aproprie de mine , foarte speriata rupandu-mi hainele ; incepand sa ma violeaza .
Dupa cele petrecute , cand mama a venit acasa , iar povestit tot ce sa intamplat ; iar ea foarte ingrijoata pentru mine a deciz sa intrerupa casnicia . Prima data tata a negat spunand ca am inebunit si ca suntdoar niste minciuni . Dar mama era hotarata .
Divortul s-a terminat iar la iesirea din fata primariei , ultimele cuvinte ale tatalui pe care mi le-a zis au fost :
- Lasa o sa vezi tu ; o sa ne mai intalnim noi !
De atunci am stiut ca copilaria mea nu o sa mai fie la fel .
EndFlashBack
Simt cum o lacrima mi se scurge pe obraz , cum in sufletul meu se petrece o lupta crancena iar gandul imi era doar la acele cuvinte : "Lasa o sa vezi tu ; o sa ne mai intalnim noi ! "; la ce se referea? oare chiar
chiar o sa-mi distruga si adolescenta? Aceste ganduri au fost strapunse de soneria de la telefon (Oare era tata ? ) Nu; prietena mea cea mai buna Hinata , o fata cu parul negru cu nuante spre mov ma suna:
- Buna Hinata!
- Buna ! Te invit la petrecerea pe care o tinem eu cu Naruto , in seara asta , acasa la el ; facem 2 ani de cand suntem impreuna.
- Bine o sa vin.
-To be coontinued-
Sper sa va placa

Buna Pai e cam scurt :o3!!! Dar imi place ideea .Insa ma sperie fazaa cu tatal Sakurei

Nu sunt in masura sa dau critici dar totusi as vrea sa vad o descriere mai elaborata

Fara alte comentari astept next :*

P.s: daca vrei treci si pe la ficul meu ''Cand ajungi la adolescenta ''

I'm so sorry. Sper sa ma ma ierti vreodata ca nu ti-am dat prima comm da...Nu am avut timp. In rest, capitolul este cam scurt. Actiunea este umpic cam grabita dar stiu ca te vei perfectiona de la un capitol la altu. Ai cam multe greseli de tastare, iar estetica hmm...La un momendat apar si parantezele. Sa stii ca estetic nu da bine la un fic. Sentimentele..cam lipsesc. Titlul nu prea este nici el estetic fiind scris cu majuscule. Sa dai un mik edit. Te poop si ne vedem maine. Zbye

Buna sa stii ca nu imi place deloc actiune grabita si greseli multe si imense da repede edit,nu ai sentimente si nici nu ai prea multa descriere.

Andra, Zummy are dreptate. Sa nu il asculti pe Ionutz, nu da edit. Toti vrem sa vedem cum vei progresa in capitolul urmator. Nu te lasa descurajata de mesajele noastre, noi iti vrem tot binele. Te poop, mult succes in continoare!

O sa dau edit doar la titlu . Sper ca in capitolul 2 sa ma desurc mai bine .

Citat :

(4.) Scrieti mesajele in limba romana cat mai corect din punct de vedere gramatical, fara prescurtari de messenger. Nu sunt permise mesaje care sa contina doar cateva emote icoane sau mesaje formate din 2-3 cuvinte, apare SPAM-ul.

De acum in colo sa nu mai postezi mesaje asa scurte. Ai grija.

Ja^.^

Mersi ca imi dai sfaaturi si ca esti alaturi de mine

Am aparut si eu pe aici
Ma bucur ca Zummy te indru-ma
Cum a spus si ea ai nevoie de descriere mai multa
La tine dialogul si naratiunea predomina, adauga descriere ;)
Cu greselile de tastare sa ai mai multa grija
Oricum cam toti facem greseli. Bafta in continuare
Te-am pupacit

Buna uite ca am aparut si eu pe-aici , mai bine mai tarziu decat niciodata .

Deci ideea chiar mi se pare interesanta , iar daca vei asculta si sfaturile celorlalti vei devenii mult mai buna fara ca macar sa-ti dai seama . Stiu ca la inceput este greu , insa daca pui suflet si ai vointa , mai mult ca sigur ficul va fii minunat ! Nu ma indoiesc de asta , ca sa-ti fie mai usor ai putea sa asculti muzica care sa te induca in starea in care vrei sa se simta personajele , pentru ati fii mai usor in timp ce scrii capitolul , eu una asa fac si poti sa vezi rezultatele la ficul meu .

https://sasu.forumgratuit.ro/t4548-eu-si-samuraiul

Bafta in continuare si spor la scris bye , bye .

Buna ! Am revenit cu al doilea capitol . Acum cred ca am mai evoluat putin . Spor la citit


Capitolul 2


Pov. Sasuke:

Stăteam la fereastră gândindu-mă la trecut şi la nişte întrebări banale.Cine sunt eu? Sasuke Uchiha.Câţi ani am? 15.Fizic mă definesc ca fiind slab,înalt,păr scurt şi negru ca onexul şi ochii negri ca abanosul.Aceste întrebări îmi veneau pe rând în minte,dar ceea ce mă măcina cel mai tare era defapt trecutul.
Proveneam dintr-o familie nu prea înstărită,trăind doar cu fratele meu,căci părinţii mei muriseră în urma unui accident de maşină.Nu ştiu cum am reuşit să trecem peste.Fratele meu a fost mai puternic decât mine,ba chiar după acest moment tragic a reuşit să devină "stăpânul" deplin al acţiunilor familiei.Asta nu însemna că eu nu aveam dreptul să mă amestec,însă oricine ar fi ştiut că el se descurca mai bine.Pe el îl chema Itachi şi avea 18 ani.A reuşit să îşi găsească un loc de muncă pentru a ne putea întreţine.Eu însă nu m-am descurcat.Oriunde mă duceam mă expediau rapid în alte părţi.Nu mă pricepeam la nimic.
Eram ocupat şi cu şcoala,lucru ce nu era prea uşor.Trăiam şi de altfel trăiesc şi în prezent într-un oraş Phoenix din Arizona.Învăţ la un liceu Paradise Valley (PV) unde toată lumea munceşte din greu.Însă eu din semestrul II m-am cam lăsat de şcoală.Am decis să fac şi eu ceva pentru familie,căci simţeam că va veni momentul când rangul familiei se va prăbuşi,iar Itachi mă va învinui pe mine.Am căutat,am lipsit de la ore,m-am certat cu prietenii,dar nimic.Era în zadar.

FlashBack

Şi cum stăteam într-o zi,sprijinit de un gard argintiu,lăsând razele soarelui să îmi mângâie gingaş pielea,un bărbat de aproximativ 27 de ani,înalt şi chel a venit la mine şi mi-a zis: "Băiete,am văzut că umblii în tot oraşul după muncă.Dacă mă vei urma,crede-mă că n-ai să regreţi".Deşi pe interior tremuram,vorbele acelui om îmi redau speranţa.Inima bătea puternic în mine şi nu mai simţisem niciodată aceste sentimente.L-am urmat.Mergea repede şi cu greu îi ţineam pasul.Căldura era atât de puternică încât puteai crede că tot ce vezi este o iluzie.Am ajuns într-un final într-un garaj mare şi întunecat.Inima începuse să îmi bată din ce în ce mai tare şi deja nu mă mai puteam controla.Oare ce se afla acolo? Oare omul acesta vroia să-mi facă rău sau chiar vroia să mă ajute?
A aprins lumina.Nu-mi puteam crede ochilor.Marfă de contrabandă.Droguri.Oare chiar era posibil? Eram pe cale să mă bag în aşa ceva? Însă întrebările acestea mi le pun abia acum...căci atunci...nu am stat pe gânduri.Am auzit acea voce vorbindu-mi din nou:
- Ei bine...te bagi?
Am răspuns încet,deparcă buzele mi-ar fi îngheţat:
- D...a,dar cât îmi iese?
A început să râdă.Mi se părea un pic exagerat,însă îi ascultam fiecare cuvânt:
- Glumeşti nu-i aşa? Se pare că nu ai prea multe informaţii despre lucrurile astea,probabil ai fost un băiat cuminte înainte să ţi se ducă familia.
Auzind ultimele cuvinte m-am speriat şi mai tare.Omul acesta mă cunoştea?Vocea începu să îmi tremure mai tare:
- Tu...mă cunoşti ?
- Mă aşteptam să întrebi asta.Eu cunosc pe oricine din acest oraş.Pentru a fi sigur că nimeni nu mă toarnă în caz că descoperă cu ce mă ocup,m-am împrietenit cu toată lumea.
-Uh...interesantă strategie...şi eu ce ar trebui să fac cu toate astea?
- Eu pe astea le vând.Tu,tot ceea ce trebuie să faci pentru început este să stai la birou şi să mă anunţi când vine marfa,ca apoi eu să îmi anunţ tovarăşii să pregătească portul.Iar după asta , misiunea ta,cea mai grea de altfel,este să aduci marfa aici,fără să te descopere nimeni.Am încredere că vei putea face asta.Şi fii atent,dacă mă trădezi,am să mă asigur că nu scapi cu viaţă.
- De ce aş face asta?Am nevoie de bani,iar dacă te trădez...se duc naibii.
-Aşa spuneam şi eu.

EndFlashBack

Şi astfel a început povestea.Şcoala numai conta.Mă duceam la ore ocazional,iar notele mele scăzuseră destul de mult.


Sper ca va placut .

Ok deci se pare ca sunt prima . Deci acest capitol este mult mai bun in comparatie cu celalalt si ai dreptate ai evoluat . Ai tinut cont de sfaturile noastre si ai evoluat , felicitari . Deci capitolul este bun , atat am avut de spus succes in continuare .