Salut tuturor!

M-am gandit de mult sa scriu un fic si cum nu sunt prea multe despre BLEACH,am sa incep eu unul.Sper sa va placa!


Capitolul 1:Amintiri...

Flash Back

-Tatsuki-chan,unde ma duci?Inca mai am de cumparat salata!spun uimita in timp ce prietena mea ma tragea de mana.
-Orihime,iti voi face cunostinta cu un prieten de-al meu.Sa te comporti frumos cu el si sa nu il sperii cu ideile tale ciudate!

Am facut coltul si am observat un baiat inalt care la vederea lui Tatsuki a venit spre noi.

-Hei,astept de o vesnicie aici!Pentru ce m-ai chemat la ora 15 daca tu vii cu jumatate de ora in plus?!
-Ajunge Kurosaki,nu mai dramatiza atat situatia!Te-am chemat aici ca sa te prezint prietenei mele,Orihime.
Am ramas uimita la vederea lui.M-i se parea atat de cunoscut,ca si cum am fi fost prieteni intr-o alta viata.
-Baiatul acesta iresponsabil este prietenul meu,Ichigo Kurosaki iar fata aceasta pierduta in spatiu e prietena mea,Orihime Inoue,spunse Tatsuki aratand cu mana de la unul la altul.Sper sa va intelegeti bine.
-Presimt ca asa v-a fi,nu Inoue?intreba baiatul cu un zambet larg.
-Pai...da,ne vom intelege perfect!spun eu uitantu-ma in ochii lui de o culoare neobisnuita,un maro-portocaliu.Acum putem merge,Tatsuki-chan?Cina nu se face singura,iar daca nu mai gasesc salata e numai vina ta!

End Flash Back

Asa a inceput totul.Tatsuki-chan doar a grabit lucrurile,pentru ca am ajuns colega de clasa cu Kurosaki-kun.Intr-un fel ma bucur,asa il pot vedea mai des.Nu m-a atras parul,chiar daca seamana cu al meu,un portocaliu inchis,al lui fiind mai deschis ca nuanta,nici ochii,chiar daca sunt de o culoare neobisnuita,ai mei avand o nuanta ciudata de gri,si nici corpul,desi nu pot spune ca nu arata bine.Cel mai mult m-a atras personalitatea lui vesela,care mereu te poate face sa razi,puterea de a merge mai departe,optimismul si dorinta de a-si proteja prietenii.

Dar de ce imi amintesc toate aceste lucruri acum?Chiar daca nu l-am mai vazut de ceva timp,sunt sigura ca este bine.Termin cu monologul interior si ma ridic din pat,unde am ramas de cand am venit de la liceu.Invat la Karakura Hight,un liceu destul de bun,plin de profesori haiosi si elevi pusi pe glume.Sunt in clasa a X-a si am 16 ani.

Trebuie sa pregatesc un pranz special,ca Tatsuki-chan sa nu mai fie nevoita sa vina cu caserola dupa ea,spunand ca nu poate manca ce gatesc eu.Imi place sa inventez retete,mai ales de supe,clatite si inghetate,desi pun ingrediente mai mult sau mai putin potrivite,cum ar fi chili,wasabi(hrean japonez),bucati de ciocolata in supa si frunze de menta in clatite.

Fratele meu mi-a povestit ca mama si tata vroiau sa scape de mine si el nu a putut suporta asta,asa ca intr-o noapte m-a luat si a plecat de acasa.Cand aveam 11 ani,a fost lovit de o masina si a murit.De atunci sunt singura.Am o matusa indepartata care imi mai plateste din cheltuieli,asta numai daca iau note bune.Asa ca ma straduiesc ca totul sa fie bine si sa nu o dezamagesc.

Dar destul cu melancolia.Ma imbrac cu hainele de bucatar si cobor scarile,tinandu-ma de balustrada rece.Ajung in fata geamului si iau o farfurie in mana,pregatindu-ma sa o pun in dulap.Ridic ochii pentru o secunda si scap farfuria jos.Nu imi vine sa cred ce am vazut...Kurosaki-kun tocmai...


Cam atat pentru moment.Acum as vrea sa va citesc parerile,mai ales ca este primul meu fic.Nu ma supar de critici,mai ales ca eu sunt cel mai dur critic al meu(chestie de zodiac).Va pup pe toti!

Waw, sincera sa fiu nu am mai citit un fic cu Bleach :-?
Mi se pare interesant :D
Astept capitolul urmator!
Treci si pe la ficul meu daca te intereseaza povestile neobisnuite :)))

Salutare tuturor!Am venit cu un nou capitol,sper sa va placa.


Capitolul 2:Ganduri

Orihime POV


A trecut prin fata mea...in zbor!Raman uimita,continuand sa ma uit la ciudatul personaj care se deplasa incet prin aer.Nu era nici-o indoiala,chiar era Kurosaki-kun.Purta un kimono negru si lung,un material alb in jurul taliei,in picioare avea obisnuitele tabi* pe care le purta cu waraji*.Dar cel mai impresionant lucru era sabia uriasa,infasurata in bandaje,pe care o purta agatata de spate.Ma uit in continuare cu atentie pentru a nu il pierde,dar tocmai cand credeam ca se intoarce,a disparut.

Daca ii voi spune la scoala ca l-am vazut v-a zice ca am avut vedenii sau nici macar nu ma v-a lua in seama.Ma asez pe scaun si simt cum toate emotiile ies afara.De ce?De ce Kurosaki-kun nu vorbeste cu mine sau cu prietenii sai,de ce ne ascunde lucruri in loc sa le imparteseasca,de ce de o vreme dispare si se intoarce dupa cateva zile?Prea multe intrebari si prea putine raspunsuri...Pun capul pe masa si inchid ochii."Voi gasi o cale sa te gasesc,Kurosaki-kun.Crede-ma!"


Ichigo POV


"Rukia asta,mereu fuge cand e mai greu!De cand am intalnit-o,am avut numai probleme.Toata lumea ma priveste ciudat de parca a-si fi omorat pe cineva,mai ales colegii de clasa care nu se mai opresc din intrebat unde ma duc.Cei mai multi fac asta,desi sunt trei sau patru care se uita la mine si asteapta sa le spun singur ce se intampla.Printre ei se afla Sodo Yasutora,prietenul meu inca din gimnaziu,al carui nume i se potriveste perfect*,desi aproape toti ii spunem Chad;Uryuu Ishida,un tip foarte straniu dar bun prieten,cu care sunt mai mereu in competitie din cauza caracterelor noastre diferite;Tatsuki Arisawa,pe care o cunosc inca de acum zece ani,cand ne-am intalnit la cursul de karate;iar ultima la rand,dar mereu prima cand vine vorba de cine face cina e Orihime Inoue,o fata mereu vesela si cu cea mai bogata imaginatie pe care am vazut-o vreodata.

Tata mi-a povestit ca in urma cu opt ani,un baiat tanar,un jur de optsprezece ani,a venit la clinica noastra plin de sange,avand mai multe rani la cap.Nu am avut echipamentul necesar pentru al stabiliza,asa ca l-am trimis la spital.Mai tarziu tata mi-a spus ca a murit si ca a are o sora despre care nu se stiu prea multe.Dupa un timp am aflat din arhiva spitalului ca Inoue este sora lui si am inceput sa inteleg de ce ochii ei sunt atat de tristi,desi sufletul vrea sa mearga mai departe si sa zambeasca."

M-am tot gandit la asta in timp ce priveam apusul de pe marginea raului Kara.Era asa o senzatie placuta,ca si cum timpul s-ar opri si ar face loc unei alte lumi,plina de pace.Oameni incetaza brusc sa mai mearga si toti se opresc sa priveasca acest mirific peisaj.Cred ca ma voi alatura si eu multimi care a inghetat pe pod...



Orihime POV


"Of,soneria asta!Trebuie sa merg in clasa pentru inca o lectie interesanta alaturi de doamna Misato,profesoara noastra...Dar stai un pic!Tin minte ca am ajuns acasa de la scoala!Cum se face ca trebuie sa merg iar la ore?"
Tresar uimita in zgomotul soneriei,care se pare ca e cea de la intrare.

-Vin acum!spun in timp ce ma indrept spre sursa zgomotului.

Deschid usa si un zambet isi face aparitia pe fata mea la vederea persoanei care a sunat...


DDC-Dictionar De Capitol
------------------------------------------------------------------------------------------
*1-tabi sunt şosetele albe cu degetul mare separat de restul
*2-waraji sunt sandalele japoneze facute din sfoara
*3-Tora in japoneza inseamna tigru
------------------------------------------------------------------------------------------

Cam atat.Scuzati de eventualele greseli.Astept pareri!

Salut tuturor!A durat cam mult,dar am venit cu next-ul!Capitol dedicat sotioarei mele Ayumi .

Capitolul 3:Fata Zburatoare


Orihime POV


-Ishida-kun,ma bucur sa te vad!Nu ma asteptam ca tocmai tu sa treci pe aici!spun in timp ce il invit sa intre.
-Stiu ca sunt nepoliticos,Inoue-san.Nu te-am anuntat ca voi veni si vreau sa ma scuzi.
-Nu trebuie sa iti para rau.Tatsuki-chan are obiceiul sa imi intre noapte in casa pretinzand ca voi fi atacata daca nu e ea cu mine!

Zambesc si ma asez la masa.Cand imi intorc privirea spre Ishida-kun vad ca a ramas blocat in mijlocul camerei.

-Te simti bine?

Nu mai astept sa imi raspunda si ma duc langa el.Are o privire socata si nu o misca de la fereastra.Ma uit si eu in acea directie si vad o fata imbracata exact ca si Kurosaki-kun stand pe un stalp!Daca cineva ar fi intrat atunci in camera ar fi spus ca eu si Ishida-kun suntem frati.Am ramas amandoi cu privirea spre acea fata care parea total absorbita de privelistea ce o vedea.Mi-am scuturat capul si l-am impins pe Ishida-kun,altfel nu cred ca se misca de acolo.

-Trebuie sa o prindem si sa aflam cine este! am spus asta asa de hotarata,ca si cum ar fi fost o joaca sa alergi dupa o fiinta zburatoare.
-Si cum sugerezi sa facem asta?am simtit ironia din glasul lui,macar el sa fie realist.
-Mai intai ar trebui sa iesim din casa,nu crezi?acum eu sunt cea ironica,incep sa il copii pe Ishida-kun.

Inchid repede usa si cobor scarile in fuga,ajungand afara.

"Sora,daca ma auzi,te rog nu o lasa pe acea fata sa plece!Stiu ca ma vei ajuta!De cand ai murit ai facut-o,asa ca trebuie sa o faci si acum!"

Se pare ca inca mai are grija de mine,fata sta tot acolo.Il iau pe sarmanul baiat de brat si ma ascund dupa un copac,asteptand ca acea fata sa faca o miscare.Dupa cateva minute s-a auzit un "bip" prelung urmat de vocea fetei,care scoate un oftat.Pune telefonul intr-un buzunar si inainteaza usor prin aer,fara urma de graba.

Asta e momentul!Inca odata sunt nevoita sa il trag pe Ishida-kun dupa mine,sper sa ma ierte pentru asta!
Macar acum amandoi vrem sa aflam ce se intampla,data trecuta numai eu vroiam sa gasesc alune in parc,el vroia doar sa doarma!Of,avea dreptate Tatsuki-chan,am numai ganduri ciudate!Ma gandesc la alune in timp ce ar trebui sa alerg dupa Fata Zburatoare!
Ea nu pare sa realizeze ca o urmarim,asta e bine,sper sa nu se intoarca.Am mers destul pe aleile largi,pana am realizat unde vrea sa ajunga.Daca merge tot inainte va ajunge la podul Kura,care se afla deasupra raului Kara.De la aceste doua atractii se trage numele orasului,Karakura.

-Ishida-kun,nu mai trebuie sa o urmarim!Stiu unde se duce!eram asa de mandra de mine,sper sa nu strice acest moment.
-Oau,ma uimesti mereu,Inoue-san!Vrei sa spui ca tot drumul nu te-ai gandit la alune?nu am avut dreptate,l-a stricat.
-Raule!Alunele sunt grozave,lasa-le in pace!Haide dupa mine,ma voi razbuna altadata pentru ce ai spus!

Alerg repede urmata de colegul meu,pana iesim din parc.De aici se vede podul ce straluceste in lumina apusului.Toata lumea de pe pod se uita la cer,ar trebui sa mergem si noi...


Ichigo POV

Incep sa ma doara ochii de la lumina,cred ca am stat prea mult uitandu-ma la soare.Ma despart incet de balustrada rece a podului si incep sa cobor,dar sunt lovit de un pumn bine plasat.Ma intorc nervos,pregatit sa dau si eu unul,dar raman cu el in aer.
-Rukia,ce cauti aici?Pleaca,daca ma aude cineva vorbind singur o sa cheme ambulanta!
-Ar trebui sa o cheme oricum,tu nu esti normal!In fine,avem de lucru.
-Din nou?Monstri astia nu obosesc?
-Nu te mai plange si sa mergem odata!

Imi accept cruda soarta si merg impreuna cu ea pana la sfarsitul podului,dar aud o voce cunoscuta care ma striga.Era Inoue si in urma ei venea Ishida.
-Salut Inoue,Ishida!Ce faceti aici?
-Kurosaki-kun,in acest moment e mai important ce faci tu alaturi de Fata Zburatoare!

Replica asta ma lasat fara cuvinte.Cum poate Inoue sa o vada pe Rukia?Asta e imposibil!
-Pai...eu...



D.D.C.-editie speciala pentru Ayumi
----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
Numele "Ichigo"are 3 sensuri:

1.dupa cum chiar Ichigo spune in timpul primei lupte cu Ikkaku,ichi vine de la nr.1 iar go de la inger pazitor;
2.ai dreptate,ichi inseamna unu, iar go inseamna cinci;de acea Ichigo are o placa cu numarul 15 pe usa;
3.daca ar fi sa luam tot numele,nu pe bucati,ar insemna "capsuna";de asta imi place mie Ichigo,e o capsuna dulce!
(sper ca din asta ti-ai dat seama ca nu glumeam cand am spus ca sunt obsedata de BLEACH )
------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
Cam atat pentru azi!Sper sa va placa,astept pareri!

Nu am mai citit niciodata un fic Bleach , dar e fain pliz nextul!!! haide cat mai repede DIDA.

Salut lume!Am venit cu next-ul iar acest capitol ii este dedicat colegei mele Aulica(Onishka_10) pentru ca s-a tinut de promisiune.

Capitolul 4:Intrebare...


Ichigo POV


-Pai...eu... Sa mergem in alta parte,o sa am mult de povestit,spun scotand un oftat.

Se pare ca nimeni nu are de gand sa vorbeasca.Ce ma mira peste masura e faptul ca Inoue nu e suparata.Adica,pe bune!Am ascuns atat de multe lucruri si am mintit-o in legatura cu disparitiile mele,dar ea e la fel ca intotdeauna,cu acea privire curioasa de copil si cu zambetul care nu i-a disparut niciodata.Ma uit cum o priveste pe Rukia,fara urma de ura sau ceva de genul,doar cu un mare respect,cea ce ea nu merita,la cat e de rea.Ishida nu prea pare sa inteleaga ce se intampla dar vine si el spre casa mea iar asasina cu par negru e nervoasa ca nu am mai mers unde a vrut ea.Mare paguba!

Tot merg pe aleile largi pana am zarit cladirea de un etaj pe care scria "Clinica Kurosaki".Arata atat de banal,i-am spus tatei sa o faca mai interesanta dar se pare ca am vorbit singur.Ce poate si asa frumos la o cladire galbena cu acoperis verde?!Nu cred ca ii voi intelege gusturile vreodata.Intru pe usa casei care se afla chiar langa urata constructie si strig ca de obicei ca am ajuns.

Din bucatarie sa aude vocea surori mele Yuzu,care se plange ca am intarziat.Am noroc de o sora ca ea,are grija de casa si face o mancare foarte buna.Ii spun ca am treaba,dupa care urc scarile spre camera mea.La usa am o surpriza in persoana lui Karin,cealalta sora a mea.Sta cu mainile incrucisate si cu ochii ei negri fixati pe mine,cea ce ma intimideaza putin.

O intreb ce cauta la usa mea dar nu imi raspunde.Poate ca nici ea nu stie de ce a venit,asa ca o rog sa imi spuna unde e tata.Se pare ca nici asta nu stie.Nu m-asi mira sa il fi batut ca de obicei iar apoi sa il fi incuiat in subsol.Sunt trezit din ganduri de vocea ei care imi spune ca am uitat sa cumpar lapte.Firar!Doar de asta am iesit din casa!

O rog sa ma scuze dar nu am nici o sansa,trebuie sa ma duc sa cumpar.Ii spun sa astepte jos si intru pe usa aruncandu-ma direct in patul moale.

-Inoue,asteapta aici cu Rukia.Eu si Ishida mergem dupa laptele ala nesuferit,spun plictisit de situatie.

Se pare ca nu e de acord,pentru ca se uita la mine cu o privire dezamagita.

-Kurosaki-kun,mai bine merg eu cu Ishida-kun.Nu vreau sa aud de voi la stiri.
-Ce vrei sa spui?!sare Ishida ca ars.
-Doar ca voi doi nu sunteti in cele mai bune relatii.Daca ati pleca amandoi sunt sigura ca ati veni cu ochii "pictati".

Are dreptate intr-un fel,asa ca eu raman in pat privind cum cei doi dispar pe usa,in timp ce Rukia se joaca iar pe telefon.Ce fata ciudata!


Orihime POV


Se pare ca este datoria mea ca laptele sa ajunga in siguranta,asa ca ii spun lui Karin-chan ca voi pleca dupa el.Ies pe usa si merg prin micuta gradina de la intrare,pana la poarta din fier.E asa frumos seara!Luna straluceste iar in aer este un miros de flori atat de profund incat il simti pana in suflet.Ishida-kun ma urmeaza incet,dar deodata se opreste in mijlocul strazii.Il intreb daca se simte bine,dar nu spune nimic,doar vine langa mine si ma priveste in ochi.

-Inoue-san,vreau de mult timp sa te intreb ceva si sper ca imi vei raspunde.

Asta a fost foarte brusc!Nu stiu ce vrea sa ma intrebe,dar dau din cap si il invit sa continue.

-Vrei sa ...


Suspans!!!!!!!Va multumesc tuturor celor care cititi aceasta prima creatie a mea!Va iubesc!

Ms:* esti o dulce .Nu pune povestea care am spuso eu acum, mai intai incpe cu niste flirturi.;)